Premierul Pavel Filip a îndemnat concernele de presă din occident să investească în mass-media din Republica Moldova, care ar deveni astfel mai diversă și mai puternică. Liliana Barbăroșie are detalii despre apelul formulat într-un articol apărut sub semnătura șefului guvernului de la Chișinău pe site-ul publicației electronice Euractiv, cu puține zile înaintea ședinței Consiliului de Asociere R. Moldova-UE.
În câteva zile, la Bruxelles, premierul Pavel Filip va trebui să raporteze, printre altele, ce au întreprins autorităţile de la Chişinău pentru a reduce monopolul în mass-media şi a asigura diversitatea, acestea fiind unele din angajamentele guvernului său asumate în faţa Uniunii Europene prin foaia de parcurs convenită în februarie 2016, imediat după învestire, în scopul recuperării reformelor neîndeplinite din Acordul de Asociere.
Dacă în ceea ce priveşte măsurile pentru fortificarea sistemului bancar Pavel Filip va avea cel mai probabil ce raporta, în domeniul media va întâmpina aproape sigur dificultăţi, iar asta pentru că deşi informaţia despre proprietarii finali de televiziuni şi radiouri a demonstrat fără tăgadă, la momentul când prima dată a fost publicată în noiembrie 2015, existenţa fenomenului concentrării proprietății în media, restricţiile la deţinerea de licenţe de emisie nu au dus şi au şanse puţine în viitor să ducă la reducerea acestei concentrări.
În aceste condiţii, şeful executivului de la Chişinău formulează acest apel în articolul pe care îl semnează pe site-ul euractiv.com.
În primul rând, premierul afirmă că înţelege în deplină măsură, atât el, cât şi colegii săi din majoritatea parlamentară, importanţa unei prese libere într-o democraţie. Dar, susţine el în continuare, mass-media moldovenească nu este suficient de puternică, iar asta s-ar întâmpla în mare măsură din cauza lipsei de resurse pe această piaţă. Mass-media este până la urmă o afacere, care urmăreşte şi profitul, nu numai interesul public, prin urmare o implicare mai puternică a companiilor occidentale ar îmbunătăţi situaţia, se dă cu părerea premierul. Ceea ce e acum pe această piaţă e, în descrierea sa, un peisaj mediatic polarizat, iar pentru o mai mare diversitate, e nevoie de investiţii străine, trage linie şi afirmă Pavel Filip.
„Investiţi în Moldova şi astfel veţi contribui la democratizarea ei,” sună îndemnul lui Pavel Filip adresat celor mai importante grupuri de presă din Europa şi SUA.
Un apel în van, crede pe de altă parte Petru Macovei, director executiv al Asociaţiei presei Independente:
„Ca să inviţi investitori pe piaţa media din Moldova, trebuie în primul rând să creezi condiţii pentru ca aceştia să se poată dezvolta. Or, piaţa media în Republica Moldova este foarte mică, iar autorităţile nu s-au preocupat de îmbunătăţirea condiţiilor. Piaţa publicităţii este aproape monopolizată şi acest lucru se întâmplă pentru că există interes politic ca publicitatea să meargă numai la anumite canale media - ştim cu toţii fenomentul Casa Media care este controlată de dl Plahotniuc (Vlad Plahotniuc, preşedinte PD şi şef pe linie de partid al premierului Filip) şi trustul pe care îl deţine. Până acum, repet, nu s-a făcut nimic şi nu cred că un astfel de apel poate să însemne mai mult decât o declaraţie de intenţie.”
Ce trebuie totuşi concret să facă autorităţile şi nu fac pentru îmbunătăţirea condiţiilor de pe piaţa media, l-am întrebat pe Petru Macovei:
„Piaţa trebuie să aibă condiţii elementare ca să înregistreze profituri. Iar profiturile acesta trebuie să nu depindă sub nici o formă de finanţări care vin din partea partidelor sau a statului în Republica Moldova.”
Deşi s-au angajat să adopte cât de curând o nouă redacţie a Codului Audiovizual, autorităţile de la Chişinău s-au împotmolit în discuţii, mai ales după ce anumite propuneri la legislaţia audiovizuală ale partidelor majorităţii au fost considerate de societatea civilă ca fiind „prohibitive” şi de natură să îngrădească libertatea de expresie şi emisie a difuzorilor naţionali. Aşa cum se pare, Partidul Democrat ar fi renunţat la zisele măsuri împotriva propagandei ruse, măsuri criticate inclusiv de OSCE şi pe care vroia să le aplice prin interzicerea emisiunile de ştiri şi analize politice din ţările care nu au ratificat Convenţia europeană pentru televiziunea transfrontalieră, printre care figurează şi Federaţia Rusă. În schimb, a rămas în picioare intenţia acestui partid de a promova produsul mediatic autohton, inclusiv prin măsuri care ar putea complica extrem de mult situaţia unor televiziuni, care şi în condiţiile actuale cu greu îşi câştigă bani pentru existenţă.