Premierul moldovean Pavel Filip a început o vizită de patru zile la Bruxelles, unde va participa la cea de-a patra reuniune a Consiliului de Asociere Republica Moldova - Uniunea Europeană. Un comunicat de la guvern anunță că la reuniune se va discuta despre modul în care autoritățile de la Chișinău îndeplinesc reformele prevăzute de Acordul de Asociere, inclusiv cele privind justiția, combaterea corupției, îmbunătățirea mediului de afaceri și dezvoltarea societății civile. Premierul Pavel Filip are programate întrevederi cu șefa politicii externe a UE, Federica Mogherini, comisarul pentru vecinătate și extindere, Johannes Hahn, comisarul pentru economie și finanțe, Pierre Moscovici, și cu preşedintele Consiliului European, Donald Tusk. O avanpremieră la reuniunea care începe joi.
Your browser doesn’t support HTML5
A patra reuniune a Consiliului de Asociere R. Moldova-UE
Primele rezultate ale reuniunii Consiliului de asociere urmează a fi comunicate joi la o conferinţă de presă comună a coordonatoarei politicii externe a UE Federica Mogherini, care va prezida reuniunea, şi a premierului Pavel Filip, care conduce delegaţia moldoveană.
În ajunul reuniunii Pavel Filip a declarat într-un interviu pe care îl publică miercuri Tribuna.md că în discuțiile cu oficialii europeni va reitera angajamentul european al Moldovei.
„Într-un an important pentru țara noastră, avem nevoie de toată susținerea de la Bruxelles pentru a stabiliza parcursul european și a mobiliza cât mai mulți cetățeni în favoarea proiectului de țară. De exemplu, partenerii UE pot media un acord politic între forțele pro-europene post-2019 și ar fi foarte bine dacă ar face un apel la responsabilitate”, a declarat premierul.
El a mai spus că un alt subiect foarte important ţine de finanţarea europeană şi s-a declarat convins că prima tranșă din asistența macrofinanciară de 100 milioane de euro va fi aprobată în perioada apropiată. „Reacțiile pe care le primim sunt unele pozitive şi acest fapt ne bucură”, a afirmat Filip.
Obţinerea unui răspuns pozitiv privind debursarea primei tranșe este obiectivul principal pe care l-ar urmări delegația moldoveană în cadrul acestei reuniuni, e de părere politologul Dionis Cenuşă. Bruxelles-ul însă va insista pe lichidarea restanţelor şi implementarea reformelor care stagnează, crede Cenuşă:
„Vom avea aşadar un dialog foarte interesant între UE care doreşte mai multe reforme şi reforme duse până la capăt şi delegaţia moldovenească care va insista pe ideea că o parte din reforme au fost duse până la capăt şi că merită să obţină prima tranşă din asistența macrofinanciară.”
Un anunţ tranşant privind o posibilă dată a debursării primei tranşe așteptată de anul trecut e puţin probabil însă, sugerează Cenuşă:
„Din câte ştiu UE monitorizează în continuare modul cum sunt implementate cele zece condiţii, care ţin şi de politicile anticorupţie şi de legislaţia pentru prevenirea spălării banilor şi alte domenii, şi însearcă să convingă partea moldovenească să implementeze cumsecade aceste reforme. Deci poate fi un răspuns pozitiv în favoarea primei tranşe, dar această primă tranşă ar putea să fie efectuată în următoarele luni. Deci răspunsul va fi în direcţia acordării primei tranşe, dar nu va fi un răspuns tranşant în cadrul acestei reuniuni al consiliului de asociere. şi asta pentru că ceea ce prezintă autorităţile de la Chişinău se bate cap în cap cu evaluările UE şi cele de alternativă prezentate de societatea civilă de la Chişinău.”
Un comunicat al Consiliului UE anunţă că la reuniunea care începe joi se va discuta despre progresele pe care le-a înregistrat Moldova în aplicarea Acordului de asociere în anul care s-a scurs de la precedenta reuniune, cea din martie 2017.
Politologul Dionis Cenuşă spune că în general prevederile acordului de asociere sunt realizate, numai că nu se înregistrează progrese esenţialeîn domeniile cheie, cum ar fi justiția, lupta împotriva corupţiei, investigarea fraudei bancare şi mass-media
„Mai mult decât atât UE este atentă la ceea ce se întâmplă în domeniul legislației electorale. În 2017 la reuniunea consiliului de asociere partea moldovenească a promis că va lua în consideraţie recomandările partenerilor externi, inclusiv ale Comisiei de la Veneţia şi a promis că va implica un număr cât mai mare de actori naţionali în procesul de modificare a legislaţiei. În final, nici nu a respectat recomandările Comisiei de la Veneţia şi nici nu a implicat la maxim societatea civilă şi alţi actori interesaţi atunci când a adoptat legislaţia. În asemenea cazuri UE nu poate avea încredere în autorităţile de la Chişinău. prin urmare, discuţiile pe care le va avea delegaţia moldovenească vor trebui să depăşească acest deficit de încredere pe care tot autorităţile de la Chişinău l-au provocat prin neîndeplinirea angajamentelor asumate.”
Ultimul raport al Comisiei Europene publicat luna trecută constata că Republica Moldova a progresat în privința reformelor, dar mai sunt încă multe de făcut, astfel încât cetățenii să poată beneficia din plin de avantajele Acordului de Asociere. Raportul reaminteşte că trecerea la sistemul electoral mixt adoptată de puterea moldoveană anul trecut „nu a respectat recomandarea formulată de Comisia de la Veneția…”, dar raportul nu spune dacă este recomandată sau nu începerea debursării banilor din ajutorul macrofinanciar de 100 de milioane de euro.
Amintim că Parlamentul European a oprit anul trecut această asistenţă macrofinanciară pentru a se verifica dacă autoritățile moldovene respectă democrația la implementarea noului sistem de vot.