Întâlnirea Igor Dodon - Vadim Krasnoselski a fost precedată de săptămâni de dispute în legătură cu amplasarea de noi puncte de control ale miliției transnistrene în zona de securitate de pe Nistru. Tiraspolul spune că punctele de control au scopul să asigure respectarea măsurilor antiepidemice de către cetățeni. Jurnalistul și comentatorul politic Anatolie Golea admite că cei doi interlocutori ar fi avut și o agendă tăinuită.
Your browser doesn’t support HTML5
Interviu cu Anatolie Golea
Europa Liberă: Ce trebuie să înțeleagă opinia publică după cea de-a șaptea întâlnire pe care a avut-o Igor Dodon cu Vadim Krasnoselski?
Anatolie Golea: „Nu cred că trebuie să înțeleagă prea multe lucruri din această întâlnire. Chiar nu cred că este o întâlnire care ar asigura un progres substanțial în soluționarea conflictului transnistrean. Este o întâlnire de rutină, de lucru, posibil că au fost niște înțelegeri care puteau fi obținute și la telefon. Mă refer aici la acele puncte de trecere...”
Europa Liberă: Oricum, numărul lor s-a redus de la 37 la 11.
Este posibilă transportarea organizată a vreo 20-30 de mii de alegători din Transnistria, care ar putea înclina balanța...
Anatolie Golea: „Numărul lor s-a redus. Până la întâlnire. Ele, de fapt, erau 22, s-au mai redus, dar nu cred că pentru asta este nevoie de o întâlnire de 4-5 ore.”
Europa Liberă: A fost și o agendă ascunsă?
Anatolie Golea: „Da! În afară de agenda pe care am văzut-o, ambii lideri au avut și niște interese pe care să încerce să le soluționeze. Ceea ce ține de președintele Dodon, este vorba despre organizarea alegerilor prezidențiale în Republica Moldova. Sigur că nu este posibilă deschiderea secțiilor de votare pe malul stâng al Nistrului, dar este posibilă transportarea organizată a vreo 20-30 de mii de alegători din Transnistria, care ar putea înclina balanța chiar în anumite circumstanțe.”
Europa Liberă: Chiar dacă se încalcă Codul electoral?
Anatolie Golea: „Codul electoral, cum zic indienii, nu este vacă sfântă. Codul electoral la noi se încalcă tradițional la fiecare pas, destul de des, de acea nu cred că este un impediment Codul electoral. Un impediment ar fi observatorii, societatea civilă, dar și Transnistria. Nu știu în ce condiții ei ar accepta. Știm că au acceptat o dată, dar nu știm dacă ar mai accepta. Și agenda ascunsă din partea liderului transnistrean: dânsul vrea cu tot dinadinsul să soluționeze așa-zisa problemă bancară, să aibă acces la sistemele de plată internaționale, ceea ce ar fi strigător la cer în condițiile actuale, atunci când băncile moldovenești nu pot să-și deschidă filiale, nu pot transporta banii, nu pot asigura garanțiile necesare, dar în același timp să transporte bani pentru ca cei din Transnistria să aibă acces la bancomate, care nici nu vor fi securizate, nici nu vor fi protejate.”
Anatolie Golea
Europa Liberă: Cât de aproape este integrarea celor două maluri ale Nistrului?
Anatolie Golea: „Sunt foarte sceptic în privința soluționării conflictului transnistrean, mai ales în condițiile în care se propun, mai ales cu acceptarea datoriei de 7,5 miliarde de dolari deja pentru gazele consumate de Transnistria. Eu nu cred într-o reintegrare în condiții acceptabile pentru majoritatea populației și în interesul populației Republicii Moldova. Oricât de patrioți am fi și am spune că avem pe malul stâng 300 și nu știu câte mii de cetățeni ai Republicii Moldova...”
Europa Liberă: 250 de mii...
Anatolie Golea: „Am auzit și cifra de 340 de mii, dar acești cetățeni sunt relativ ai Republicii Moldova, numai atunci când ar putea să profite de ceva, în rest, marea lor majoritate consideră că își au patria lor - „republica transnistreană” - și eu nu cred că trebuie să facem mari cedări pentru a reintegra acest teritoriu în orice condiții. Condițiile trebuie discutate, discutate și încă o dată discutate. Eu nu cred că este posibil într-un termen rezonabil de câțiva ani să putem vorbi despre o reintegrare și aici nu contează cine va câștiga mandatul de președinte în Republica Moldova, cine va deveni „președinte” în Transnistria, așa-zis „președinte”, fiindcă peste un an de zile la dânșii vor fi alegerile. Pentru mine este clar că acest conflict este înghețat pentru o perioadă mai îndelungată de timp. Probabil este vorba de 10 ani sau chiar mai mult.”
Nu cred într-o reintegrare în condiții acceptabile pentru majoritatea populației și în interesul populației Republicii Moldova...
Europa Liberă: Ce ați înțeles Dvs. din felul cum s-a adresat Igor Dodon interlocutorului său, numindu-l „președinte”?
Anatolie Golea: „Am văzut rectificările de rigoare ale administrației prezidențiale. Doar ei trebuie să comenteze acest lucru și să vină cu scuzele de rigoare. Nu știu ce a fost asta, nu-mi închipui că ar fi posibil într-o altă țară care se confruntă cu un regim secesionist să fie numit „președinte”, după care să încerce să mușamalizeze acest lucru. Este doar regretabil.”
Europa Liberă: Misiunea OSCE a emis un comunicat de presă și a salutat întrevederea celor doi și discuțiile. Asta ar însemna că pentru misiune trebuie ceva pentru Reuniunea ministerială OSCE de la finele anului? Asta ar însemna că încurajează totuși continuarea dialogului dintre cele două maluri ale Nistrului? Ce ați înțeles Dvs. din comunicatul de presă al OSCE?
Anatolie Golea: „Misiunea OSCE își face meseria, ca să zic așa. Trebuie în circumstanțele actuale și în virtutea mandatului misiunii, ei trebuie să salute orice contact, orice progres, orice întâlnire. Mai ales în acest an, un an specific din mai multe puncte de vedere: și din cauza pandemiei nu au fost posibile negocieri, și din lipsa de dorință, probabil, dar și din cauzele din interiorul OSCE. Știm că în acest an președinția în OSCE aparține Albaniei. Or, Albania nu este țara care ar avea interes să se manifeste în soluționarea conflictului transnistrean, așa cum a fost anterior, în cazul președinției Germaniei, Austriei, Ucrainei sau chiar al Kazahstanului, sau al Slovaciei anul trecut, care au vrut să demonstreze că pot realiza ceva și nu prea au reușit. Cu atât mai mult în cazul Albaniei, care cu mare greutate a găsit acest reprezentant special și cred că este o alegere reușită, pentru că, dacă era cineva din Ministerul de Externe al Albaniei, era și mai complicat. Cel puțin, ei l-au găsit pe Thomas Mayr-Harting, care a acceptat această misiune, într-un fel, ingrată. Și dânsul a salutat întâlnirea fiind, după cum am spus, una de rutină.”