Conservarea resurselor naturale, îmbunătăţirea sănătăţii publice și sporirea eficienţei economice şi ecologice, aceste scopuri strategice le urmărește punerea în practică a politicilor europene de mediu la care s-a angajat să se alinieze Republica Moldova atunci când a semnat, în iunie 2014, Acordul de Asociere cu UE. Atunci guvernarea și-a asumat să-și aducă legislația de mediu în concordanță cu cerințele UE și să pună în practică aceste documente.
Despre modul în care funcționează politicile de mediu și în ce măsură acestea au influențat sănătatea publică și viața de zi cu zi a cetățenilor am discutat cu directoarea adjunctă a Centrului Național de Mediu, Iuliana Cantaragiu, fostă secretară de stat în guvernul Sandu.
Iuliana Cantaragiu
„Conform Acordului de Asociere, am progresat la armonizarea legislației în domeniul apelor, în domeniul managementului deșeurilor, acum, în sfârșit, este pusă în discuții publice proiectul legii privind aerul atmosferic, proiectul legii privind emisiile industriale. La capitolul elaborare, se înregistrează progrese, iar în cazul în care aceste legi ar fi puse în practică, ar schimba calitatea mediulul, ar înbunătăți sănătatea publică la general, dar iată aici este o problemă, că nu implementăm legislația asta”.
În Acordul de Asociere, printre angajamentele asumate, se menționează îmbunătățirea gradului de transparență în luarea deciziilor, precum și informarea, consultarea şi participarea cetățenilor la luarea deciziilor privind mediul. Aceasta trebuie să garanteze că mediul este luat în considerare încă din primele etape ale procesului decizional.
### Vezi și... ### Ina Coşeru: „Noi trebuie să avem un sector dezvoltat de gestionare a deșeurilor”
Iuliana Cantaragiu spune că societatea civilă este destul de activă în promovarea politicilor de mediu, dar reformele administrației publice din ultimii ani au dus la o comunicare defectuoasă cu autoritățile, mai ales după ce Ministerul Mediului a fost comasat în guvernul Filip cu Ministerul Agriculturii.
Instituțiile din domeniul mediului au devenit foarte slabe și continuă să fie distruse...
„În momentul în care au început să meargă pe lichidarea ministerului, comasarea cu Ministerul Agriculturii, fiind inițiate reformele instituțiilor subordonate, care așa și nu au mai fost duse la capăt, instituțiile din domeniul mediului au devenit foarte slabe și continuă să fie distruse. Mai mulți factori de decizie nu au pregătirea necesară în domeniu. Să vedem ce pregătire are secretarul de stat din Ministerul Agriculturii, la fel, mai mulți factori de decizie în institușiile subordonate nu sunt din domeniul mediului, iar din cauza aceasta nici nu pot fi promovate reformele așa cum cere Acordul de Asociere și cum așteptăm noi”.
Uniunea Europeană dezvoltă în ultimii ani mai multe programe de susținere a politicilor sectoriale în domeniul reformelor privind asigurarea cu apa potabilă și canalizare. În acest domeniu, UE a finanțat din 2009 programe în sumă de 37 mln euro. Bunăoară, UE a oferit 5 mln. de euro pentru reabilitarea sistemului de alimentare cu apă în municipiul Nisporeni.
Calitatea apelor de suprafață rămâne în continuare o problemă stringentă în Republica Moldova. O dovedesc studii, dar și investigații jurnalistice. Râul Nistru, bunăoară, care asigură cu apă potabilă cea mai mare parte a teritoriului Republicii Moldova, este puternit poluat. Un risc major asupra râului îl prezintă construcția, începută cu mai mulți ani în urmă, a unei hidrocentrale în orașul ucrainean Novodnestrovsk. În 2019, la presiunea societății civile, autoritățile din Ucraina au stopat lucrările de construcție la Novodnestrovsk, urmând să se așeze din nou la masa negocierilor cu partea moldovenească și să analizeze situația din perspectiva standardelor Uniunii Europene privind protecția apelor de suprafață. Acest lucru a fost posibil după ce și Ucraina a semnat un acord de asociere cu UE, spune Lilia Curchi, de la Asociația Jurnaliștilor de Mediu.
Your browser doesn’t support HTML5
Ţară fără epurare
„Nistrul asigură cu apă potabilă 80 la sută din teritoriul Republicii Moldova, iar proiectul Ucrainei în doar câțiva ani ar lipsi de apă 2 milioane de oameni dintre Prut și Nistru. Lucrurile s-au limpezit când în aprilie 2019 partea ucraineană a informat că proiectul va fi supus evaluării strategice de mediu, așa cum prevede legislația de mediu a ambelor state, armonizată la directivele Uniunii Europene”.
Acordul de Asociere include cerințe speciale pentru reducerea poluării solului și a aerului, domenii în care UE este foarte activă, întrucât punerea în practică a obiectivelor politicilor europene va îmbunătăți semnificativ calitatea aerului. Ajustarea politicilor de stat în Moldova ar urma să aibă drept rezultat reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și eliminarea progresivă a substanţelor care diminuează stratul de ozon, între care și emisiile poluante ale vehiculelor dotate cu motoare tradiționale.