Cele două state au reconfirmat că lucrările pentru delimitarea frontierei comune sunt bazate pe hărți ce datează din perioada sovietică.
La rândul său, ministrul de Interne de la Baku a spus că grupuri de experți lucrează la „clarificarea coordonatelor bazate pe studiul geodezic al terenului”, în timp ce Armenia a exclus orice alte cedări de părți din teritoriul său suveran, notează AFP.
În urmă cu câteva săptămâni, Armenia a cedat Azerbaidjanului patru sate dintr-o zonă disputată din anii 1990. Cele patru localități abandonate au fost capturate de forțele armene în acea perioadă, obligându-i pe etnicii armeni să le părăsească.
Decizia a fost luată în condițiile în care cele două state negociază un tratat de pace pentru a pune capăt unui conflict izbucnit la finele anilor 1980.
Primul punct de frontieră a fost instalat la granița dintre Armenia și Azerbaidjan, în baza măsurătorilor geodezice.
„Un semn de pace”
Decizia guvernului armean de a începe lucrările de demarcare a frontierei a stârnit mai multe proteste în Armenia, în special din partea localnicilor aflați în apropierea graniței. Aceștia se tem că localitățile lor ar putea ajunge pe teritoriul controlat de Azerbaidjan.
Marți, 23 aprilie, protestatari armeni au blocat câteva secțiuni ale autostrăzii ce leagă Armenia de Georgia, obiectând că unele secțiuni ale drumului ar putea ajunge sub control azer. Proteste au izbucnit și în apropierea lacului Sevan și a orașului Noyemberyan, apropiat de graniță, relatează presa armeană.
Premierul armean, Nikol Pașinian a insistat pe nevoia de soluționare a disputelor de frontieră cu Azerbaidjan „pentru a preveni un nou război”. Anterior, el a anunțat că grănicerii ruși, instalați în zonă din 1992, vor fi înlocuiți cu cei armeni.
- Te-ar putea interesa și: Spicherul parlamentului Armeniei cere retragerea grănicerilor ruși de pe aeroportul de la Erevan
Pașinian a numit demarcarea frontierei drept o „schimbare semnificativă”, afirmând că acum cele două state „au o graniță și nu o linie de contact - fapt ce reprezintă un semn de pace”.
Tot marți, președintele azer, Ilham Aliyev a spus că un tratat de pace cu Armenia este „mai aproape ca niciodată”, adăugând că ambele părți au voința politică de a încheia un astfel de acord. Aliyev a mai afirmat că Armenia și Azerbaidjanul au ajuns la un consens general privind proiectul tratatului de pace și că au rămas să fie stabilite detaliile, potrivit AFP.
Toamna trecută, Azerbaidjan a lansat o ofensivă în regiunea separatistă Nagorno-Karabah, în urma căreia a ocupat zona și a forțat refugierea întregii populații de origine armeană în Armenia. În urma acestei situații, Erevanul a anunțat că se distanțează de Moscova, invocând lipsa de acțiune din partea pacificatorilor ruși.
📰 Europa Liberă este și pe Google News