Politică

Ce partide vor face agitație în campania pentru referendumul despre aderarea R. Moldova la UE

Pe 20 octombrie, alegătorii moldoveni vor decide dacă aderarea la Uniunea Europeană va fi inclusă în Constituție.

15 partide s-au înregistrat pentru a face agitație pentru un vot „Da” sau „Nu” la referendumul constituțional, din 20 octombrie. Alte câteva formațiuni politice mai vizibile vor boicota referendumul, fără să se fi înregistrat.

După încheierea tuturor procedurilor, Comisia Electorală Centrală (CEC) a anunțat lista (aproape) finală a partidelor înregistrate ca participante în campania pentru referendum. Aceasta a început pe 20 septembrie. În aceeași zi s-a terminat înregistrarea participanților, care vor putea face agitație electorală în favoarea unei sau altei opțiuni.

Buletinul de vot pentru referendum va conține o singură întrebare: „Susțineți modificarea Constituției în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană?” și două posibile răspunsuri: „Da” și „Nu”.

Din totalul celor 15 partide înregistrate, 13 vor face agitație pentru votul „Da”, iar două – pentru „Nu”. Cel mai mare partid de opoziție, cel al socialiștilor (PSRM), va boicota referendumul. La fel va proceda și Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei condus de ex-premierul Ion Chicu – unul dintre candidații la alegerile prezidențiale care vor avea loc în aceeași zi cu referendumul.

PAS, MAN, PSDE și alții din tabăra „pro”

În mod evident, pentru un vot „Da” va face agitație partidul de guvernământ, Acțiune și Solidaritate (PAS), deputații căruia au modificat Codul Electoral cu jumătate de an înaintea scrutinelor pentru a permite desfășurarea lor concomitentă, așa cum ceruse fondatoarea PAS și inițiatoarea referendumului, președinta Maia Sandu.

Aleasă tocmai pentru promisiunea de a aduce Moldova în UE, Sandu recunoaște că votul „Da” la referendum și cel pentru ea la prezidențiale ar însemna același lucru: sprijinul acordat de cetățeni politicii sale pentru integrarea europeană a Republicii Moldova.

În timpul discursului de lansare în campania electorală, președinta Maia Sandu a îndemnat cetățenii inclusiv să voteze „Da” la referendum.

Șefa statului nu ascunde nici că vrea să aducă la urne cât mai multă lume. „Indiferent dacă susțineți aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană sau nu o susțineți, mergeți la referendum. Dacă refuzați să mergeți la vot, este ca și cum ați spune că nu vă pasă ce se întâmplă cu Moldova”, a spus Sandu la începutul campaniei pentru prezidențiale, unde concurează pentru un nou mandat. Ea susține că votul la referendum e „cea mai importantă decizie de la Independență încoace”.

Pentru opțiunea „Da” va face campanie și Mișcarea Alternativa Națională (MAN), partidul fondat de primarul Chișinăului, Ion Ceban, care, în ultimii 2 ani, încearcă să se legitimeze ca pro-european, după ce a crescut politic în rândurile comuniștilor și socialiștilor.

Ion Ceban nu a vrut să intre în cursa pentru prezidențialele din 2024, dar partidul lui va face agitație la referendumul din aceeași zi.

După depunerea actelor de înregistrare, Ceban a spus că va susține referendumul pentru că „astăzi este o fereastră de oportunități care nu neapărat va exista în viitorul apropiat pentru locuitorii R. Moldova”, referindu-se la procesul de integrare a țării în Uniunea Europeană.

Anterior, el se declara nemulțumit de etapa la care este organizat referendumul, invocând că în majoritatea statelor UE un astfel de exercițiu a avut loc după ce s-au încheiat negocierile de aderare.

În favoarea modificării Constituției va face agitație și Partidul Social Democrat European (PSDE), care a ocupat locul trei la localele din 2023 și a fost vizibil în campania pentru europarlamentarele românești, dar nu a găsit un candidat cu șanse reale pentru prezidențiale.

Galeria susținătorilor opțiunii „Da” este completată de un șir de partide mai mici: Partidul Verde Ecologist, Mișcarea Respect Moldova, Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa (ALDE), Coaliția pentru Unitate și Bunăstare (CUB), Blocul „Împreună”, Partidul „Democrația Acasă”, Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), Partidul Politic Noi, Partidul Reîntregirii Naționale „Acasă” și Partidul „Voința Poporului”.

A vrut să facă agitație pentru „Da”, dar nu a fost înregistrat Partidul „Acasă Construim Europa” (PACE). Acesta este condus de fostul șef interimar al Inspectoratului General de Poliție, Gheorghe Cavcaliuc, care se ascunde la Londra, aflat pe lista sancțiunilor europene și având conturile blocate în R. Moldova pentru rolul său în organizarea protestelor violente de la Chișinău, alături de Ilan Șor, în octombrie 2022.

Cine e împotrivă?

Legislația Republicii Moldova spune că partidele și blocurile sunt obligate să declare la CEC pentru ce opțiune de vot vor face agitație, în acest caz – „Da” sau „Nu”. Legea nu admite înregistrarea cu opțiunea „boicot”. Astfel, partidele care îndeamnă alegătorii să nu voteze tot se înscriu în campanie, dar CEC califică boicotul ca „împotrivă”.

În campania pentru referendumul din 20 octombrie, pentru opțiunea „Nu” s-au înregistrat doar doi participanți: Partidul Comuniștilor al ex-președintelui Vladimir Voronin și Partidul „Renaștere” – una dintre formațiunile asociate oligarhului fugar Ilan Șor.

Captură video din adresarea președintelui PCRM, Vladimir Voronin, cu referire la referendumul constituțional privind aderarea la UE.

Comuniștii cred că referendumul ar „profana Constituția țării cu amendamente inutile și absurde”. La rândul lor, aliații lui Șor se opun deschis aderării R. Moldova la UE și vor o apropiere de Rusia, țara în care se ascunde politicianul condamnat la 15 ani de închisoare pentru escrocherie.

„Renașterea” este singurul partid din constelația Șor care a fost admis în campania pentru referendum. Au mai încercat Partidul „Victoria” și Partidul „Șansă”. Cel din urmă a fost înregistrat cu rezerve, dar apoi – exclus din campanie, pentru că i-a fost limitată activitatea.

Să voteze „contra” modificării Constituției și-a îndemnat simpatizanții și fosta guvernatoare a Găgăuziei, Irina Vlah, care candidează la prezidențiale. Ea nu poate să facă, însă, agitație la referendum pentru că nu are partid.

Un alt absent la referendum va fi Partidul Nostru al fostului primar de Bălți, Renato Usatîi, care, potrivit unor sondaje, poate accede în turul doi de scrutin la prezidențiale. El nu le-a spus încă susținătorilor săi cum să voteze, dar, ca și mulți alții, crede că referendumul e un „truc electoral” al Maiei Sandu pentru a câștiga un nou mandat de președintă din primul tur.

Fără să se fi înregistrat în campanie, împotriva referendumul s-a pronunțat și Partidul Socialiștilor, condus de fostul președinte Igor Dodon.

Spre deosebire de colegii lor de fracțiune parlamentară, socialiștii îndeamnă la boicotarea referendumului, despre care spun că ar fi „ilegal”. La mijloc e un calcul politic. Socialiștii vor ca referendumul să nu fie validat din cauza prezenței mici, iar comuniștii se tem că neparticiparea celor care sunt împotrivă va crește artificial numărul celor care susțin modificarea Constituției.

PSRM-ul lui Igor Dodon (centru) boicotează referendumul despre aderarea la UE și-l susține pe Alexand Stoianoglo în competiția prezidențială cu pro-europeana Maia Sandu.

Dodon sperie alegătorii că, dacă vor vota „Da”, R. Moldova își va pierde imediat „o parte din suveranitate” în favoarea UE și toate directivele europene vor fi transpuse automat în legislația moldovenească. În realitate, directivele UE vor fi putea fi transpuse în legislația moldovenească abia după aderare.

Front comun cu socialiștii face Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei (PDCM) condus de Ion Chicu – fostul consilier al lui Dodon, care l-a propulsat, cu ajutorul Partidului Democrat, în postul de premier (2019-2020).

Anterior, ex-premierul a spus Europei Libere că, pentru formațiunea sa, boicotarea referendumului este unica soluție, deoarece statutul partidului, declarat pro-european, nu permite îndemnarea la un vot negativ.

Chiar dacă se declară pro-european, Chicu spune că referendumul ar fi „în detrimentul” integrării R. Moldova la UE și ar „planta niște bombe” pentru statalitatea R. Moldova. „Bombele”, în opinia lui Chicu, ar consta în modificarea Constituției ca urmare a unui referendum validat cu votul unui număr prea mic de alegători, ceea ce ar crea un precedent și, în viitor, o altă guvernare ar putea să deturneze parcursul pro-european, urmând aceeași procedură.

Ce se va schimba după referendum?

Referendumul din 20 octombrie va fi validat dacă la votare va participa cel puțin o treime din alegătorii înregistrați în Registrul de Stat al Alegătorilor. Conform datelor CEC, care gestionează registrul, în R. Moldova sunt înregistrați puțin peste 3,3 milioane de alegători. Asta înseamnă că la referendum trebuie să vină în jur de un milion de alegători.

Pentru ca modificările de Constituție să aibă loc, cel puțin jumătate din cei prezenți la urne trebuie să voteze „Da”.

Dacă referendumul va trece, în cea mai importantă lege a țării – Constituția – va fi scris că integrarea în Uniunea Europeană este „obiectivul strategic” al R. Moldova. Mai exact, în preambul va fi introdus următorul text:

„RECONFIRMÂND identitatea europeană a poporului Republicii Moldova și ireversibilitatea parcursului european al Republicii Moldova,
DECLARÂND integrarea în Uniunea Europeană drept obiectiv strategic al Republicii Moldova”.

În Constituție va fi introdus și un titlu numit „Integrarea în Uniunea Europeană”. În acest capitol se va spune că aderarea la tratatele UE se va face prin lege organică, adică prin votul a cel puțin 51 de deputați. După aderare, documentele obligatorii ale UE vor avea prioritate față de legile interne ale R. Moldova, așa precum se întâmplă în toate statele-membre ale UE.

Cele două aliniate din introducere și capitolul nou vor apărea pe buletinul de vot.

Dacă referendumul nu va trece, Constituția nu va fi modificată. Asta nu înseamnă neapărat că R. Moldova nu-și va continua parcursul european, dar un nou referendum pe aceeași temă va putea fi organizat abia peste 2 ani.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te