„Iniţiativa celor Trei Mări oferă, mai mult ca niciodată, o platformă adecvată pentru redresare economică în perioada post-pandemie, bazată pe dezvoltarea conectivităţii”, a spus președintele Klaus Iohannis la discuția în format video pe care a avut-o cu omologul său Estonian Kersti Kaljulaid.
Inițiativa celor Trei Mări este o platformă politică informală, la nivel prezidențial, care reunește cele 12 state membre ale UE aflate între mările Adriatică, Baltică și Neagră: Austria, Bulgaria, Croația, Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia și Slovenia.
Inițiativa are ca obiectiv creșterea coeziunii, în paralel cu reducerea decalajului de dezvoltare economică între diferite zone și state membre ale UE, printr-o conectare mai bună a regiunii care dintre cele trei mări în diferite domenii, cum ar fi energia, trasporturile, rețelele digitale.
Proiectul cel mai clar pentru România și pentru care există deja potențiale finanțări este Via Carpatia, autostrada care va lega Marea Baltică de la Gdansk în Polonia până la Salonic în Grecia, având o serie de brațe, iar unul dintre ele va merge spre Constanța, cel mai adânc port al Mării Negre. De la Salonic, aflat la Marea Egee există deja o autostradă până la Marea Adriatică. Această autostradă va traversa deci Polonia, Slovacia, Ungaria, va trece Dunărea pe la Calafat și apoi va coborî prin Bulgaria până în grecia, la Salonic.
Harta inițiativei Trei Mări
Întreaga autostradă va avea peste 2300 de kilometri, care ar putea fi parcurși în circa 26 de ore. Există însă și ideea unei scurtături prin Ucraina, dar România insistă ca această cale rapidă să treacă doar prin state UE și NATO. În perspectiva aderării României și Bulgariei la Spațiul Schengen de liberă circulație, ruta ar fi extrem de accesibilă și fără niciun fel de opriri la granițe.
În inițiativa celor Trei Mări există deasemenea culoare de căi ferate, iar unul dintre ele leagă Ungaria de portul Constanța. Acest tronson poartă denumirea de Rail2Sea și există deja, doar că trebuie adus la nivelul standardelor secolului 21. Potrivit Ministerului Transporturilor de la București acest culoar începe în România de la Curtici și trece prin Arad-Timisoara -Caransebeș – Craiova –București –Constanța –Constanța Port. În prezent trenurile de marfă merg pe acest traseu cu 70 de km pe oră, iar cele de călători cu aproape 100 de km/h dacă nu apar incidente. În viitor, viteza trebuie să crească la 160km/h pentru trenurile de pasageri și la 120km/h la cele de marfă. Costul refacerii acestei căi ferate este 1 miliard pentru 1000 de kilometri.
Eforturile de consolidare a securității energetice sunt vitale pentru stabilitatea și bunăstarea regiunii
„Statele Unite sunt un susținător puternic al Inițiativei celor Trei Mări încă de la lansarea acesteia” a declarat acum o săptămână secretarul de stat al SUA, Antony Blinken. „Eforturile de consolidare a securității energetice sunt vitale pentru stabilitatea și bunăstarea regiunii” a subliniat șeful diplomației americane, care a menționat în special nevoia sprijinirii „unor rețele digitale securizate” și a proiectelor de infrastructură „menite să refacă economia”. Anul trecut, în luna octombrie, Comisia pentru afaceri externe a Camerei Reprezentanților a SUA a adoptat în unanimitate o propunere de rezoluție care susține Inițiativa Celor Trei Mări inclusiv cu 1 miliard de dolari. Rezoluția prevede planuri de creștere a securității și conectivității energetice în infrastructura regiunii și conține o condamnare a eforturilor Rusiei „de a folosi energia ca armă pentru a pune presiune sau a submina libertatea și democrația în Europa”. Antony Blinken i-a încurajat acum pe liderii statelor Inițiativei Celor Trei Mări să participe cu mai mulți bani la Fondul comun de investiții: „Fondul a crescut și nouă din cei 12 membri au investit deja în acesta”.
Forumul Trei Mări de la București, 17-18 septembrie 2018
Agenția guvernamentală a Statelor Unite privind finanțarea proiectelor de dezvoltare a decis la sfârșitul anului trecut să aprobe o investiție de 300 de milioane de dolari pentru Fondul de Investiții al Inițiativei celor Trei Mări, ceea ce înseamnă 30% din capitalul actual al acestui fond care însumează 900 de milioane de euro. Acești bani au fost strânși din parteneriate între cele 12 state și sectorul privat.
Statele Unite au promis de altfel să aibă permanent o participație de 30% la acest Fond, iar fost șef al diplomației de la Washington, Mark Pompeo, vorbea în 2020 chiar de 1 miliard de euro în momentul în care capitalul acestui Fond va fi de 3,4 miliarde de euro.
Fondul de Investiții al Inițiativei a fost înființat de banca poloneză BGK și de banca românească EximBanK și are ca scop atragerea de capital privat internațional pentru proiectele de infrastructură. La summit-ul de anul trecut de la Tallinn, nouă membri și managerul de fonduri Amber Infrastructure Group s-au angajat la investiții de aproape un miliard de euro, iar Polonia a anunțat o creștere a contribuției sale cu 250 de milioane de euro.
Beata Daszynska-Muzyczka, preşedinte BGK a precizat că dimensiunea maximă avută în vedere pentru Fond este de 3-5 miliarde de euro.
Totul a început în 2015, după o idee a Poloniei şi Croaţiei, care au gândit o alianță a celor 12 state ale UE care se află între cele trei mări. Scopul lor este între altele să convingă Uniunea Europeană să finanțeze proiecte de infrastructură în această zonă care este mai puțin dezvoltată decât vechea UE.
Diferențele de dezvoltare nu se micșorează, deși Estul a făcut multe progrese în ultimii 30 de ani.Astfel statele din Inițiativa Celor Trei Mări ocupă 28% din suprafața UE și 22% din locuitorii Uniunii, dar produc doar 10% din PIB-ul European.
România ar vrea să beneficieze de proiectele acestei Inițiative, dar deocamdată totul e doar pe hârtie. Sprijinul american anunțat anul trecut la summit-ul din Estonia i-a făcut, însă, pe oficialii de la București mai optimiști și mai angajați. Anul acesta ar trebui să înceapă consolidarea tronsonului de cale ferată de pe culoarul Rail2Sea, tronson existent încă din perioada lui Ceaușescu, dar abandonat în ultimii 30 de ani în absența unor strategii clare de infrastructură. După criza determinate de pandemie, România are deci câteva proiecte clare de investiții, care ar putea-o ajuta să miște mai repede economia.