Nivelurile record de scăzute ale râurilor au obligat Nuclearelectrica să oprească un reactor la sfârșitul lunii iulie. Compania deține două reactoare la Cernavodă, pe malul Dunării, care asigură o cincime din producția de energie electrică a țării, amintește Reuters.
România a luat măsuri fără precedent pentru a menține în funcțiune singurul reactor operațional al țării, inclusiv detonarea unui obstacol stâncos din apă, dragarea albiei râului și scufundarea unor barje umplute cu pietre în Dunăre pentru a redirecționa curenții în jurul centralei electrice.
Dar marți, oficiali de la București au recunoscut că operațiunea nu a avut efectul scontat.
„Am avut un prim rezultat pozitiv după derocare și după scufundarea barjelor. Dar nivelul Dunării a fost extrem de redus, au apărut niște praguri, dopuri, care în mod normal n-ar trebui să se formeze. Aceste fenomene generează incertitudine”, a explicat Cristian Bușoi, secretar de stat de la Ministerul Energiei.
Nuclearelectrica a spus că oprirea „controlată” a celui de-al doilea reactor de la Cernavodă se bazează de asemenea pe prognoza hidrologică proastă.
Nivelul apelor Dunării, al doilea cel mai lung curs de apă din Europa, a scăzut marți la un nou minim istoric de 1.370 de metri cubi de apă pe secundă la punctul de intrare în România, a declarat un director al agenției de stat pentru gestionarea apelor, adăugând că oprirea va fi „inevitabilă”.
România a declarat deja starea de urgență energetică pe toată durata lunii august și a solicitat companiilor și gospodăriilor să-și reducă voluntar consumul în orele de vârf din timpul serii.
Guvernul a pregătit un sistem de întrerupere a alimentării cu energie electrică pentru consumatorii industriali, în etape și cu notificare prealabilă, dacă va fi necesar.
Marți, oficialii români au anunțat printre altele repunerea în funcțiune a unei centrale pe Cărbuni în Oltenia, la Rovinari.
Mai în amonte, pe Dunăre, Ungaria a început luni să repună în funcțiune o turbină la centrala nucleară de la Paks, după o creștere a nivelului apelor Dunării. Ploile din amonte nu ar avea niciun efect asupra României, ultima țară prin care trece Dunărea înainte de a se vărsa în Marea Neagră, a declarat agenția de gestionare a apelor.
Europa a fost lovită în această vară de o caniculă fără precedent și de incendii de pădure distrugătoare, care au provocat haos în producția de energie electrică, transportul maritim și sistemele de sănătate publică.
Care va fi impactul în Moldova?
Autoritățile din R. Moldova, care importă energie din România, nu au reacționat imediat la anunțul vecinilor că vor fi nevoiți să oprească și al doilea reactor de la Cernavodă.
Oprirea forțată a primului reactor românesc, în iulie, a generat presiuni pe prețurile de pe piața regională de energie, determinând autoritățile din Republica Moldova să monitorizeze cu precauție volatilitatea prețurilor și să îndemne la consum responsabil.
Potrivit presei, cea mai mare parte a energiei cumpărate de Energocom în iulie a provenit din importuri. Din volumul total, 75,26% a fost acoperit din import, iar 24,74% a fost procurat de la producătorii locali.
Din energia importată, 57,33% a fost cumpărată prin contracte bilaterale cu furnizori și producători din România și Ucraina.
De când România are probleme cu seceta la Cernavodă, ea este ajutată de Moldova să importe energie din Ucraina.
„Nuclearelectrica achiziționează energie din Ucraina, cu sprijinul Energocom, furnizorul de energie din Republica Moldova”, scria la începutul lunii august concernul românesc.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.