Patru țări europene - Slovenia, Irlanda, Spania și Norvegia - au recunoscut în ultima lună statul Palestina. Tot Spania și Irlanda cer să se alăture procesului Africii de Sud împotriva Israelului, la Curtea Internațională de Justiție. Alte țări taie unele legături cu Israelul sau se gândesc să trimită trupe de menținere a păcii în Gaza.
Valul de recunoaștere a Palestinei a început în speranța că, astfel, țările vor putea pune presiune pe Israel să accepte soluția celor două state. Președintele Consiliului UE, Charles Michel, cel care coordonează ședințele dintre șefii de stat europeni, consideră că toate țările UE ar trebui să recunoască statul palestinian.
Cel mai recent, pe 4 iunie, parlamentul Sloveniei a aprobat recunoașterea Palestinei. Ministra de Externe de la Ljubljana, Tanja Fajon, consideră că decizia parlamentului „este un mesaj de speranță și pace”.
Suedia a recunoscut Palestina în 2014, în timp ce Cipru și și multe țări est-europene recunosc Palestina încă din vremea comunismului. Belgia, care lua în considerare o recunoaștere, spune că nu va face acest lucru prea curând. În alegerile parlamentare care vor urma în Marea Britanie, laburiștii ar putea promite o recunoaștere a Palestinei.
Până și Coreea de Sud și Coreea de Nord au votat amândouă în favoarea recunoașterii statului palestinian de către ONU, într-o aliniere politică extrem de rară.
Majoritatea țărilor din lume recunosc Palestina, însă printre cela care nu recunosc statul se numără SUA, Canada, Australia, Japonia, Marea Britanie, Germania, Belgia, Olanda, Danemarca, Portugalia, Italia, Grecia și țările baltice.
Nici Republica Moldova nu recunoaște Palestina, iar în 2019 guvernul Filip a căutat să mute Ambasada de la Tel Aviv la Ierusalim, capitala contestată de ambele părți, încălcând astfel legile internaționale. Într-un final, Ambasada a rămas la Tel Aviv.
Procesele de la Haga
În decembrie, Africa de Sud a dat în judecată Israelul la Curtea Internațională de Justiție, acuzând guvernul de la Tel Aviv că încalcă Convenția din 1948 pentru prevenția genocidului. La sfârșitul lunii mai, instanța a ordonat Israelului să oprească ofensiva din Gaza pentru a preveni distrugerea fizică a populației și a teritoriului, însă nu are nicio putere legală asupra Israelului. În consecință, armata israeliană continuă ofensiva din Gaza.
Curtea Internațională de Justiție poate pune presiune pe Israel, însă nu a forțat guvernul să înceteze războiul.
Spania a cerut pe 6 iunie să se alăture procesului, în calitate de susținător al Africii de Sud. În rândul susținătorilor se numără și Columbia, Mexicul, Egiptul,Turcia și Libia. Și Irlanda se gândește să intervină de partea Africii de Sud. Nici Spania, nici Irlanda nu au comunicat în ce va consta intervenția lor în acest proces.
Într-o speță diferită adusă tot la Curtea Internațională de Justiție, Nicaragua a dat în judecată Germania pentru susținerea sa militară pentru Israel, spunând că Berlinul facilitează genocidul palestinienilor din Gaza. Orice semnatar al Convenției din 1948 se angajează nu doar la a nu comite genocid, dar și la prevenirea oricărui posibil genocid într-una dintre celelalte țări.
Dispute bilaterale
Malaezia și Indonezia, două țări majoritar musulmane, nu recunosc existența Israelului. Indonezia a anunțat că pregătește peste o mie de soldați pe care să-i trimită în Gaza drept trupe pentru menținerea păcii, care să mențină condițiile unui armistițiu, când se va ajunge la el. Indonezienii vor să trimită și două nave-spital, pentru a trata victimele conflictului.
Maldivele, o altă țară predominant musulmană și o destinație pentru vacanțe de lux, au interzis la începutul lunii iunie cetățenii cu pașaport israelian. Cele două țări au normalizat cu greu relațiile în trecut, așa că puțini israelieni vizitau oricum arhipelagul indian.
În Indonezia, protestatarii ard steagurile Statelor Unite ale Americii și Israelului într-un protest în fața Ambasadei americane din Jakarta, 11 octombrie 2023.
Cetățenii israelieni nu pot intra în multe țări musulmane, încă dinaintea războiului: Algeria, Bangladesh, Brunei, Iran, Iraq, Kuwait, Liban, Libia, Pakistan, Arabia Saudită, Siria și Yemen.
În Japonia, oficialii din Nagasaki nu au invitat ambasadorul Israelului la ceremonia de comemorare a atacului nuclear american din 1945. În schimb, japonezii au trimis ambasadei israeliene o scrisoare în care cer încetarea focului în Gaza.
În Noua Zeelandă, guvernul discută posibilitatea de a oferi refugiaților palestinieni acces ușor la vize pentru șederi de lungă durată, la fel cum au oferit ucrainenilor.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te