Popșoi a făcut declarația la solicitarea Europei Libere, luni, la o întâlnire cu presa, la Chișinău.
Subiectul statalității palestiniene a revenit în actualitatea internațională săptămâna trecută, când trei țări vest-europene, Spania, Norvegia și Irlanda au anunțat că vor recunoaște statul palestinian, atrăgându-și condamnări din partea liderilor Israelului. Lor le-ar putea urma țări din Uniunea Europeană ca Belgia, Slovenia și Malta.
- Te-ar putea interesa și: Câteva țări europene recunosc statul palestinian după șapte luni de război în Gaza
Câteva țări influente din UE, ca Franța sau Germania, au spus însă limpede că nu sunt pregătite să facă asemenea pas. Diplomațiile lor spun - întocmai ca moldoveanul Popșoi - că sunt pentru existența a două state care să conviețuiască pașnic, unul palestinian, altul israelian, dar nu cred că sunt întrunite deja condițiile pentru aceasta, mai ales când o parte a palestinienilor, anume cei din Gaza, sunt conduși de teroriștii din Hamas.
O excepție în estul Europei
R. Moldova este una din puținele țări din estul Europei care nu recunosc statul palestinian. Majoritatea fostelor țări comuniste l-au recunoscut în 1988, când erau conduse de regimuri pro-sovietice, prietenoase cu palestinienii și în general ostile Israelului.
Unele țări desprinse din URSS, inclusiv Moldova și balticii, nu au preluat însă automat recunoașterea „moștenită” de la sovietici.
Luni, șeful diplomației moldovene, Mihai Popșoi, a amintit că Moldova a semnat în 1994 un acord de recunoaștere a Autorității Palestiniene, rezultată în acel an din Acordurile de Pace de la Oslo.
„Dar acel acord nu a fost finalizat, procesul de recunoaștere nu a fost finalizat, iar finalizarea procesului de recunoaștere este un proces politic complicat și încă evaluăm oportunitatea acestui demers”, a notat Popșoi.
Moldova, ferm pro-israeliană
Actualul guvern de dreapta din Israel, aflat în plin război în Gaza, condamnă orice nouă recunoaștere a statului palestinian, calificând-o drept o formă de sprijin pentru Hamas, organizație considerată teroristă inclusiv de SUA și Uniunea Europeană.
„Ați arătat Hamasului că merită să fii terorist”, le-a spus ministerul de Externe israelian ambasadorilor din Norvegia, Irlanda și Spania, săptămâna trecută.
După atacul Hamas de la 7 octombrie, soldat cu 1200 de morți și luarea a 250 de ostatici israelieni, R. Moldova s-a plasat ferm de partea Israelului, care a lansat în Gaza o campanie militară soldată până acum cu aproape 36.000 de morți, potrivit estimărilor palestiniene.
- Te-ar putea interesa și: Cel puțin 35 de oameni uciși de bombardamentul israelian la Rafah
Parlamentul R. Moldova, dominat de PAS, a adoptat la 19 octombrie o declarație în care condamna „atacul mișelesc și barbar asupra populației civile din Israel și împotriva statului Israel” și reitera dreptul la „legitimă apărare” al Israelului.
În text nu se făcea însă nicio trimitere la soarta civililor palestinieni din Gaza, o omisiune criticată de opoziția parlamentară moldoveană înaintea votului.
Vicepreședintele Parlamentului, socialistul Vlad Batrîncea, a spus atunci că „războiul este condamnabil”, dar R. Moldova ar trebui „să cheme la pace” și că declarația ar trebui să fie valabilă pentru „toate părțile” participante la conflict.
Deputatul PAS Radu Marian a răspuns însă că, în cazul dat, „nu avem părți, avem un stat independent, recunoscut de comunitatea internațională și o grupare teroristă”.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
