Datele prezentate de oficiul Avocatului Poporului arată că pe parcursul anului trecut, autoritățile au descoperit 17 cazuri în care minorilor angajați în câmpul muncii le-au fost încălcate drepturile. În acest an, au fost înregistrate patru cazuri de exploatare a copiilor prin muncă. Aceste cifre sunt combătute de apărătorii drepturilor copilului, care susțin că în realitate încălcările sunt mult mai multe, dar rămân ascunse din cauza legislației imperfecte. Subiectul a fost discutat în cadrul unui club de presă organizat de Centrul de Investigații Jurnalistice.
În Republica Moldova, orice minor, de la 15 ani, poate fi angajat oficial, în anumite condiții – cu acordul părinților și nu mai mult de 24 de ore pe săptămână în cazul celor de 15-16 ani și 35 de ore pe săptămână până la împlinirea majoratului. La modul practic, constată Avocata Poporului pentru drepturile copilului, Maia Bănărescu, deseori adolescenții sunt tratați ca o resursă ieftină și chiar gratuită de muncă.
Cel mai recent caz analizat de oficiul Avocatului Poporului a vizat un parc de agrement din afara Chișinăului, unde un minor a fost angajat în calitate de salvamar, iar altul ca ospătar. Ambii munceau peste program, nu erau asigurați cu prânz și, contrar legii, erau sancționați pecuniar, adică li se tăia din salariu dacă, la părerea agentului economic, încălcau atribuțiile de serviciu.
Maia Bănărescu
Maia Bănărescu spune că i-a fost limitat accesul pe teritoriul parcului de agrement, deci cu greu a putut să se documenteze în privința acestui caz:
„Aceste cazuri nu sunt unice. Am făcut apel la autoritățile publice competente în domeniu. Mare mi-a fost mirarea că nu am cu cine face controlul! Legislația din domeniu indică că Inspectoratul de Stat al Muncii nu poate face controale inopinate, doar planificate. Cele inopinate trebuie făcute în bază de probe. Păi cine să ofere aceste probe dacă nu are nimeni acces pe teritoriu? Am încercat să vedem cine, din toate autoritățile responsabile, ar putea să vadă care este situația, de fapt. Timp de două săptămâni nu am un răspuns, totuși, cine merge în teritoriu și face acest control”.
Avocata poporului pentru drepturile copilului spune că în actuala
în actuala legislație există lacune care nu permit monitorizarea exactă a respectării drepturilor copilului la locul de muncă ...
legislație există lacune care nu permit monitorizarea exactă a respectării drepturilor copilului la locul de muncă, iar din acest motiv sunt admise cazuri de exploatare prin muncă a minorilor și alte abuzuri.
Până nu demult, copii angajați erau monitorizați de Inspectoratul de Stat al Muncii, însă după reforma administrației centrale această responsabilitate a fost împărțită între mai multe agenții – zece la număr. Problema este că majoritatea nu au oficii teritoriale, constată Alexandru Ghețu, șef de direcție la Ministerul Muncii, Sănătății și Protecției Sociale:
Este afectată operativitatea de a reacționa în cazul unei plângeri...
„La moment, aceste zece autorități, practic, toate funcționează, au câte o diviziune structurală care se va ocupa de securitatea și sănătatea în muncă, dar, totuși, mai avem unele dificultăți și probleme la capitolul control și organizarea pe intern, or, nu prea sunt subdiviziuni teritoriale. Este afectată operativitatea de a reacționa în cazul unei plângeri, în cazul unui accident în teritoriu. Și asta pentru că opt din zece nu au structuri teritoriale, pentru a fi aproape de angajatori. Considerăm că este puțin.”
Din cauză că responsabilitatea pentru monitorizarea modului în care se respectă drepturile copilului la locul de muncă este împărțită între cel puțin zece instituții, în prezent nu există o statistică foarte clară - câte cazuri de exploatare a copiilor prin muncă au fost înregistrate în ultimii ani.
### Vezi și... ### Mamele care își folosesc copiii la cerșit ar putea fi „decăzute din drepturile părintești”
Directorul adjunct al Inspectoratului de Stat al Muncii, Igor Ciloci, spune că instituția are mâinile legate atunci când vrea să verifice agenții economici care declară ca au angajați minori. Legislația îi obligă să anunțe din timp controlul, prin urmare, antreprenorii au suficient timp să acopere eventualele abateri:
„Avem controale planificate. Oricine le vede, știe că în 15 zile noi mergem la control și, de fapt, când te duci la întreprindere, nu aș vrea să fiu dur, dar ca în bătaie de joc ți se demonstrează că totul se respectă și totul e bine. Cu toate că tu știi că există nereguli, dar formalitățile pe care le prevede legislația angajatorul ți le demonstrează. Da, are tabele de pontaj, are examene medicale efectuate, instruirile necesare le-a făcut. Toate aceste lacune, alături cu cele din legislație, nu dau efectele pe care ni le-am fi dorit.”
Apărătorii drepturilor omului susțin că atâta timp cât autoritățile nu vor avea suficiente pârghii pentru monitorizarea și contracararea exploatării prin muncă a minorilor, prevederile legislației rămân a fi inutile, iar guvernanții ar trebui să se laude cu jumătate de gură că respectă drepturile copilului.