Corina Cojocaru: Când viața ne îngenunchează, nu trebuie să uităm că sufletul salvează și ridică națiuni din cenușă

Lumea învăță din crize și știe ce înseamnă solidaritatea, spune Corina Cojocaru, director executiv al Asociației Patronale din Industria Ușoară (APIUS), care vorbește despre criza economică din Republica Moldova și măsurile anti-criză necesare a fi întreprinse de către Executiv.

Interviu cu Corina Cojocaru

Corina Cojocaru: „În această plină criză de pandemie mondială, regională și națională, cauzată de acest blestemat de COVID-19, foarte multă lume a încercat să ofere ajutoare umanitare. Mă refer la consumabile medicale strict necesare pentru cadrele medicale, medici, asistenți medicali, reprezentanți ai Poliției de Frontieră, ai Departamentului vamal, precum și alte donații, cu precădere celor bătrâni, de vârsta a treia, care necesită o mână de ajutor nu doar acum, de sărbătorile de Paști, dar chiar oricând e posibil, mai ales că această criză îi forțează, într-un fel, să stea acasă pe toți, cu precădere cei în vârstă.”

Europa Liberă: Republica Moldova este considerată o țară săracă. Consecințele acestei pandemii ar putea să adâncească această sărăcie. Ce ar trebui să întreprindă, în primul rând, autoritățile?

Corina Cojocaru: „Conform datelor statistice ale Fondului Monetar Internațional, se preconizează o scădere a economiei globale cu 1,6-1,8 puncte procentuale. Prin urmare, la nivel național este preconizată o scădere de minimum 3 puncte procentuale din PIB a economiei naționale, s-ar putea să ajungă până la 3,8% în minus.”

Europa Liberă: Ce ar însemna asta?

Corina Cojocaru: „Asta ar însemna o cerere scăzută, venituri mai mici, puterea de cumpărare va scădea, pentru că toate sunt în lanț și acești indicatori macroeconomici depind unul de altul. Prin urmare, vor fi afectați antreprenorii și întreprinderile mici și mijlocii nu vor putea achita salariile sută la sută. Dacă unii dintre ei au încercat pentru luna februarie să achite sută la sută, pentru martie puțini care și-au mai primit 75 la sută, mulți au primit 50 la sută, iar unii dintre ei încă nu au o certitudine dacă vor primi acest salariu. Pronosticurile pentru luna aprilie sunt și mai dificile, pentru luna mai la fel. Mai ales acei din activitatea de producție, mai ales acei din sectoarele economiei naționale care se bazează pe materie primă din afară sau pe o anumită cerere, contracte din afară. Aceste contracte, dacă luăm, de exemplu, industria ușoară sau industria grea, mă refer per ansamblu la sistemul de producere, cu siguranță depinde de contractele din afară, deci contractele externe care au fost suspendate, anulate, unele – amânate. Sperăm să se revină la unele dintre ele, dar criza la nivel național este cauzată într-o oarecare măsură și de criza la nivel regional-internațional.”

Europa Liberă: Și cât de disperat vedeți acest mediu de afaceri?

Corina Cojocaru: „El va fi disperat în următoarele șase-opt luni. Există și o parte încurajatoare a experților internaționali, când spre sfârșitul anului 2020 ne vom confrunta încă cu această criză, dar începând cu 2021 se preconizează o creștere economică. Prin urmare, sperăm să o simțim și la nivel național. Deci va trebui să ne mobilizăm, să fim solidari unul cu altul, să putem să ne ajutăm și să nu disponibilizăm angajații, pentru că această criză va dura între 6 luni și 12 luni. Cu certitudine avem capacitatea de a reveni în 2021.”

Europa Liberă: Dar numărul șomerilor va crește?

Corina Cojocaru: „Va crește. Depinde de măsurile economice anticriză pe care autoritățile publice centrale și locale le vor întreprinde.”

Europa Liberă: Concret ce ar putea și de unde resurse, putere să ajute pe toți cei care au nevoie?

Corina Cojocaru: „Întreprinderile mici și mijlocii nu ar trebui să disponibilizeze oamenii, dar a ajunge la aceasta privind acordarea a 2.775 de lei pentru cei care sunt șomeri în adevăratul sens al cuvântului, adică pentru șomajul clasic, îi determină pe mulți directori de întreprinderi să disponibilizeze angajații, pentru că ei nu dețin lichidități, mijloace circulante pentru a acoperi salariile, nici măcar 50 la sută din aceste salarii. Și atunci, întrebarea pentru angajat este: dacă nu primesc acest salariu sau primesc 3.000 de lei, mai bine merg șomer și obțin 2.775 de lei, deși pentru a deveni șomer și a beneficia de acest cuantum, acest ajutor de șomaj de 2.775 de lei este nevoie să deții o asigurare medicală, iar asigurarea medicală încetează, nu mai este plătită din banii angajatorului și, dacă devii șomer clasic, atunci tu singur trebuie să-ți achiți această poliță, această asigurare medicală.”

Europa Liberă: Mai multe probleme în lanț, decât soluții?

Corina Cojocaru: „Da, sunt mai multe probleme în lanț, decât soluții. Cu certitudine că va fi o perioadă deloc ușoară, pentru că veniturile de la bugetul de stat se vor diminua. Deja veniturile pentru luna aprilie s-au diminuat, vom avea aceleași rezultate înregistrate și pe parcursul următoarelor luni. Există o șansă ca activitatea comercial-economică, mai ales comerțul cu amănuntul, comerțul cu servicii și o parte din comerțul cu bunuri să-și reia activitatea, să reînvie peste câteva săptămâni, dar această activitate comercial-economică este strict condiționată de situația și starea de sănătate a cetățenilor noștri, de această epidemie de COVID-19 și de capacitatea noastră de a ne mobiliza pentru a diminua efectele acestei pandemii, precum și capacitatea noastră de a fortifica sistemul de sănătate, instituțiile medicale, de a consolida capacitatea cadrelor medicale de a face față acestor cerințe și acestui număr destul de mare de infectări care va depăși probabil vreo 4.000 în următoarele săptămâni.”

Europa Liberă: Pentru că mulți ani ai activat în străinătate și pentru că în aceste timpuri s-a antagonizat relația dintre cei rămași acasă și cei plecați, ce deznodământ trebuie să aibă această problemă care a adus în prim-plan probleme și de mentalitate că, uite, de ce ar trebui să vină cel din străinătate acum acasă, dacă el ar putea să mă infecteze? Și foarte multă lume și-a pus întrebarea: adică atunci când trimiteau remitențe și erau salvatorii familiilor, rudelor, statului, atunci erau oameni buni, acum această noțiune de „leproși” mai degrabă e caracteristică pentru cei din afara granițelor? De ce?

Corina Cojocaru: „Ei au tot dreptul să revină acasă. Cu siguranță că mulți dintre ei s-au aflat într-o situație dificilă peste hotare. Cei care sunt de mulți ani peste hotarele țării, mă refer la țările europene mai ales, de 10, 20 de ani, mulți dintre ei au rămas să treacă peste această perioadă dificilă de COVID-19 acolo, în statele de reședință, iar cei care probabil nu au nici documentele în ordine pe termen lung și probabil că au activat în baza unei vize turistice sau temporare sau în baza unei cărți de sejur temporare, iar serviciul nu le-a permis o anumită garanție a salarizării pe termen mediu și lung, acestea probabil că au fost motivele de bază care i-au determinat pe unii să găsească soluții pentru a se deplasa în Republica Moldova. 80 la sută dintre cei întorși sunt cei care au avut o viză de sejur și au lucrat probabil temporar peste hotare. Situația este diferită de la un cetățean la altul. Noi ar fi trebuit să ne dăm seama că mulți au să se întoarcă și această pandemie și criză de COVID-19, urmată de o altă criză economică va determina punctul de turnură într-o nouă ordine mondială și o nouă conjunctură politică în Republica Moldova.”

Europa Liberă: Migranții vor reveni în masă acasă?

Corina Cojocaru: „Cu certitudine mulți dintre ei nu vor mai dori să revină în țările de reședință, vor rămâne în Republica Moldova și vor încerca să activeze aici, poate să-și desfășoare o activitate comercială și vor încerca să se mobilizeze, să se susțină unii pe alții, astfel încât să punem cu toții umăr la umăr pentru a dezvolta economic Republica Moldova așa cum merităm de mult să fim. Singapore, Quatarul, Emiratele s-au dezvoltat în câteva decenii, în maximum 20 de ani sunt niște orașe cosmopolite de invidiat, iar noi la aproape 30 de ani de independență a Republicii Moldova am rămas pe loc, nivelul de dezvoltare economică nu diferă foarte mult de la un deceniu la altul.”

Europa Liberă: Cel mai probabil cei care vor dori să revină în Republica Moldova, mă refer la diasporă, vor fi nu neapărat persoanele care au capital financiar mare. Ați vorbit despre inaugurarea unor afaceri, dar altceva ce ar mai putea să facă ei acasă, pentru că au plecat profesori care nu mai profesează această meserie de zeci de ani? E greu de crezut că se va întoarce la școală dascălul care a ales străinătatea. Au plecat și alți bugetari, chiar vor avea locuri de muncă? Unde vedeți locul lor și ce rol pot juca ei?

Corina Cojocaru: „Când viața ne îngenunchează, nu trebuie să uităm niciodată că, de fapt, sufletul salvează și ridică națiuni din cenușă. Eu cred că anume acesta este momentul acum când noi ne vom ridica din această cenușă datorită sufletelor multor moldoveni și basarabeni. Răsplata probabil va veni mult mai târziu. Dacă vom reuși să întoarcem acei medici sau acei profesori înapoi în Republica Moldova este greu de spus, dar dacă vom dezvolta aceste sisteme, mă refer la sistemul medical, sistemul de învățământ, sfera comercial-economică a Republicii Moldova, cu certitudine am putea întoarce profesioniștii înapoi, iar cei care se vor determina să rămână în Republica Moldova, vor decide că pot continua activitatea profesională sau activitatea comercial-economică, sau activitatea civică, umanitară ar trebui să rămână în Republica Moldova. Să vedeți că la nivel mondial vom asista la măsuri unele protecționiste din punct de vedere economic, economiile se vor închide, vor pune accent mai mult pe dezvoltarea producătorilor autohtoni locali. Ceea ce noi numeam facilitarea comerțului global, va avea de suferit, chiar dacă sunt foarte multe acorduri internaționale în sistemul mondial de comerț care facilitează schimburile comercial-economice între state, ne determină într-o măsură oarecare să ne deschidem frontierele, dimpotrivă, frontierele se vor închide, vor încerca să pună accent pe economia națională, să se dezvolte ca stat și să se asigure din toate punctele de vedere, pentru că niciodată nu avem certitudinea că un nou blestem sau o nouă pandemie, sau o nouă criză de orice natură – fie ea medicală, fie ea economică – nu poate reveni oricând.”

Europa Liberă: Ați lăsat să se înțeleagă că vor scădea importurile și producătorul autohton va fi privilegiat să își ducă marfa lui să ajungă la consumatorul din Republica Moldova?

Corina Cojocaru: „Noi suntem o țară care în 29 de ani ne-am axat în mare parte pe importuri și pe donațiile externe; noi și acum nu am avut capacitatea să ne ridicăm imediat din această cenușă și să oferim un imbold de dezvoltare producătorilor autohtoni pentru a avea capacitatea, randamentul și calitatea produselor pentru a putea livra instituțiilor medicale acele consumabile medicale necesare; noi și acum mai așteptăm donații din afară, noi și acum mai așteptăm să achiziționăm în baza importurilor acele consumabile medicale necesare. Am început să criticăm că unele măști sau echipament medical, sau antibacteriene nu sunt de calitate, dar ne-am pus noi vreodată întrebarea: există anumite reglementări tehnice, standarde care certifică conformitatea acestor consumabile medicale și dacă am fost noi capabili să le exprimăm pe deplin și să le arătăm producătorilor autohtoni care este etalonul de mască, etalonul de costum de protecție, ochelari, bahile sau alte consumabile medicale? Am avut noi capacitatea de a comunica la direct cu acești operatori economici, cu aceste fabrici din industria textilă a Republicii Moldova, cu acei studenți de la UTM, viitori ingineri, care să ne înțeleagă necesitățile, noi să le explicăm necesitățile, care sunt standardele, reglementările tehnice și ei să ne spună ce pot să ofere pentru societate și țara noastră?”

Europa Liberă: Eu mă refeream și la producția agricolă, pentru că Republica Moldova rămâne a fi un stat agrar și mulți rămâneau nedumeriți de ce pe tejghele găsesc mai degrabă usturoi de import, mărar, pătrunjel și alte produse agricole și lipsesc cele autohtone.

Corina Cojocaru: „Lipsesc cele autohtone din comerț, pentru că noi avem niște acorduri de liber schimb semnate cu unele state, mă refer cu precădere la acel cu Turcia, care a intrat în vigoare la 1 noiembrie 2016, iar de atunci Republica Moldova importă o parte din produsele agroalimentare din Turcia și nu doar produse agroalimentare, dar și alte bunuri. Prin urmare, atunci când ne lansăm în anumite negocieri ale unor acorduri de liber schimb ar trebui mai întâi să ne determinăm capacitatea de a produce la nivel național. Noi întotdeauna i-am lăsat să se descurce singuri, să găsească ei acea nișă de dezvoltare și să vedem ce pot ei livra pe piața Republicii Moldova, dar niciodată nu ne-am pus întrebarea cum am putea realmente să-i ajutăm, ca să fie la fel de competitivi ca preț și calitate cu acele produse agroalimentare aduse din import. Deci, în mod normal ar fi trebuit să comunicăm la direct cu ei, să-i ajutăm să dețină acele frigidere, acele depozite necesare, să fim siguri că acea rucola, acele roșii, acei castraveți, acele căpșuni care sunt cultivate în Republica Moldova nu conțin acești nitrați și până la urmă calitatea acestor produse agroalimentare este mult mai bună decât ceea ce aducem din import.”

Europa Liberă: Până la urmă, putem spune clar cine a ajutat și ajută cel mai mult Republica Moldova în această situație de pandemie? Și mă refer la ajutorul venit din exterior.

Corina Cojocaru: „Am avut și vom avea în continuare o susținere externă destul de semnificativă, pentru că partenerii de dezvoltare rămân a fi parteneri credibili, fiindcă ei ceea ce oferă este pentru cetățenii Republicii Moldova și pentru această țară - Republica Moldova.”

Europa Liberă: Cine sunt acești parteneri?

Corina Cojocaru: „Uniunea Europeană, Statele Unite, sunt și alte state care au făcut donații, Elveția, de exemplu, care nu este membru al Uniunii Europene, dar care este un partener tradițional al Republicii Moldova.”

Europa Liberă: Autoritățile cel mai des amintesc de sprijinul care vine din partea Chinei, Rusiei...

Corina Cojocaru: „Și China a oferit unele ajutoare umanitare. Trebuie să apreciem orice tip de ajutor umanitar, Rusia, sperăm la fel. Mai puțin ar trebui să ne îndatorăm, creditele ar trebui să fie luate de la instituții financiare mondiale, precum BERD-ul, Fondul Monetar Internațional, Banca Mondială, ar trebui să purtăm niște negocieri cu adevărată abnegație profesională, cu anumite tactici diplomatice, astfel încât să putem și noi beneficia de o rată a dobânzilor și la credite destul de avantajoase pentru întreprinderile mici și mijlocii din Republica Moldova, iar acele donații strict bugetare care vor fi vărsate în bugetul Republicii Moldova ar trebui să salveze o parte din bugetul național. Deocamdată, probabil din donațiile care deja s-au anunțat avem în jur de opt miliarde de lei, care vor acoperi o parte a deficitului bugetar. Din câte am înțeles, ar mai fi nevoie de alte șapte-opt miliarde, pentru a avea o certitudine că acest an bugetar se va finaliza cu succes, adică nu vom avea restanțe la plățile salariilor, pensiilor ș.a.m.d., dar nu este imposibil. Dacă s-ar pune accent pe o eficientizare a utilizării bugetului de stat în baza unor anumite capacități de management pe fiecare sistem separat și o să vă dau un exemplu: în sistemul educațional, știți câte miliarde se cheltuiesc pe an? 13 miliarde de lei! Și parcă nu vedem aceste rezultate scontate, că în continuare avem școli care nu sunt modernizate, avem în continuare niște blocuri sanitare pentru copii care lasă foarte mult de dorit. Și totuși, din bugetul de stat pleacă anual 13 miliarde de lei, inclusiv pe cărți, salarizare, inclusiv infrastructura școlilor, toate aceste traninguri de modernizare a curriculumului, amendamentele care se aduc la legislație ș.a.m.d. Dar totuși este o sumă enorm de mare, deci în momentul în care s-ar prioritiza că o parte din bani se duc pe infrastructură și o parte pe dezvoltarea sistemului, dar dezvoltarea sistemului propriu-zisă în baza cărui criteriu are loc?

Noi acum abia ne-am dat seama că avem nevoie de fibră optică pe întreg teritoriul Republicii Moldova, pentru că fiecare copil are nevoie să aibă acces la un calculator sau la un iPad, pentru a intra în contact cu profesorul, dar la acest lucru noi trebuia să ne gândim cu mult mai înainte. Prin urmare, ar trebui să eficientizăm acele mijloace și să investim acolo unde este nevoie, în primul rând, și să ne putem determina care sunt cele cinci priorități în fiecare sistem. Acum cu siguranță că, după această criză pandemică și mondială, va trebui să găsim resurse financiare pentru a investi în sistemul medical, pentru a renova spitalele, pentru a adapta anumite protocoale din sistemul medical la protocoale și standardele europene și cele internaționale; serviciile de urgență trebuie să fie îmbunătățite. Vom fi nevoiți să găsim acele mijloace financiare pentru a îmbunătăți sistemul. Ar trebui aceste îmbunătățiri nu doar în sistemul medical, dar și în celelalte paralel, consecutiv sunt necesar a fi de urmat, pentru că astfel am putea să demonstrăm o dezvoltare reală a țării.”