Cum arată regiunea transnistreană după aproape 30 de ani de la încheierea conflictului faza activă

Bună ziua, dragi ascultători! Sunt Lina Grâu și va prezint astăzi, la microfonul Europei Libere, emisiunea Dialoguri transnistrene. Din sumarul ediţiei:

Profilul social, cultural și economic al locuitorilor din regiunea transnistreană, studiat în cadrul unui sondaj realizat de Fundația Universitară a Mării Negre de la București. Ucrainenii cu drept de vot din Republica Moldova au participat la alegerile prezidențiale din Ucraina, la secțiile de votare de la Chişinău și Bălți, unde au fost aduși organizat inclusiv votanți din regiunea transnistreană.

Cum arată regiunea transnistreană după aproape 30 de ani de la încheierea conflictului

***

Europa Liberă: Începem, ca de obicei, cu buletinul de știri, cu principalele evenimente ale săptămânii trecute.

Locuitorii regiunii transnistrene consideră că Ucraina reprezintă cea mai mare amenințare la adresa regiunii (41,9%), urmată de Statele Unite (15,6%), Moldova (13.2%) și România (7%). Peste 90% văd Rusia drept cel mai bun partener economic și politic, potrivit unui studiu prezentat miercuri, 27 martie, la București și realizat de sociologi de la Fundația Mării Negre. Mai multe detalii – în continuare în emisiune.

Din 1 aprilie, antreprenorii din regiunea transnistreană care activează în bază de patentă sunt nevoiți să renunţe la ea şi să aleagă unul dintre trei regimuri fiscale pe care le propun autorităţile de la Tiraspol. În funcţie de domeniul de activitate, dar şi de cifra de afaceri, antreprenorii se vor putea înregistra în calitate de întreprinzători individuali sau vor activa în baza unui sistem de impozitare simplificat. O a treia opţiune este procurarea unei patente antreprenoriale individuale, dar în acest caz va fi limitat volumul de produse care poate fi importat. Administrația de la Tiraspol speră că astfel vor crește încasările la bugetul regiunii.

Uniunea Europeană va finanța cu până la 20 de mii de euro inițiative comune ale societății civile de pe ambele maluri ale Nistrului în a cincea etapă a programului „Măsuri de Promovare a Încrederii”, implementat de Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD). Inițiativele trebuie să se încadreze în domenii ca: sănătate, inclusiv protecția socială; cultură; protecția mediului; educație; sport, inclusiv turism și dezvoltare locală, și altele. Anul trecut, în cadrul programului au fost realizate 30 de asemenea proiecte cu impact, se amintește într-un comunicat de presă PNUD.

Grădiniţa din satul Cocieri reparată cu bani europeni

Șeful departamentului de Externe de la Tiraspol, Vitali Ignatiev, i-a transmis șefului Misiunii OSCE în Republica Moldova, Claus Neukirch, miercuri, în cadrul unei întrevederi, un apel prin care Tiraspolul cere reluarea negocierilor în formatul 5+2 pentru reglementarea transnistreană. Din acest format fac parte Tiraspolul și Chişinăul ca părți implicate în conflict, Rusia, Ucraina și OSCE în calitate de mediatori, iar SUA și UE au rol de observatori. Presa de la Tiraspol îl citează pe șeful Misiunii OSCE cu declarația că „este important ca dialogul să continue și în perioada în care la Chişinău se constituie majoritatea parlamentară și guvernul”.

Vadim Krasnoselski

Liderul transnistrean Vadim Krasnoselski a declarat, vineri, în cadrul unei emisiuni televizate, că Tiraspolul va folosi și în continuare tribuna ONU pentru a-și promova interesele și a pleda pentru recunoașterea independenței regiunii. Șeful recent deschisei reprezentanțe a regiunea transnistreană la Moscova, Leonid Monakov, a ținut pe 21 martie un discurs în cadrul sesiunii Consiliului ONU pentru drepturile omului care a avut loc la Geneva, în care a vorbit despre „statalitatea republicii moldovenești nistrene ca o garanție a îndeplinirii drepturilor și libertăților omului”.

Reprezentanți ai societății civile de la Chişinău au criticat faptul că unui reprezentant al regiunii nerecunoscute i s-a permis să țină un discurs în cadrul unei instituții a ONU și au cerut o reacție promtă de la autoritățile Republicii Moldova, reacție care însă nu a venit. Vadim Krasnoselski a mai spus că „poporul transnistrean este o comunitate deja constituită”. Potrivit lui, discursul lui Monakov a avut loc „la invitația ONU, adresată Transnistriei” și ar fi un răspuns la apelul lui Krasnoselski din septembrie 2017 de a conferi regiunii un statut special la ONU, pe modelul Palestinei. Krasnoselski a mai spus că platforma ONU este una dintre cele mai eficiente pentru a obține în timp recunoașterea internațională a Transnistriei.

Transferurile de valută către regiunea transnistreană au crescut în primele două luni ale anului cu 2,8 la sută și au ajuns la puțin peste 14 milioane dolari. Peste 60 la sută dintre transferuri vin din Federaţia Rusă, iar 15 la sută – din Uniunea Europeană.

Rusia și Kârgâzstanul au ajuns la un acord pentru extinderea teritoriului ocupat de o bază militară rusească fondată în 2003 în fosta republică sovietică din Asia Centrală. Decizia a fost anunțată în timpul vizitei președintelui rus Vladimir Putin la Bişkek. Teritoriul bazei aeriene ruse din apropierea orașului Kant din nordul Kârgâzstanului se va mări cu 60 de hectare. Înțelegerea va permite rușilor să extindă pistele aeroportului militar.

În capitala Crimeii, la Simferopol, Biserica Ortodoxă independentă a Ucrainei riscă să fie evacuată din sediul actual. Ministra terenurilor și proprietăților din Crimeea, Anna Aniuhina, a spus agenției de stat TASS vineri că guvernarea controlată de Rusia a depus o plângere la un tribunal, cerând evacuarea bisericii ucrainene din clădirea pe care o ocupă pentru că nu și-a „reorganizat” documentele de înființare în conformitate cu legislația rusă, nu plătește impozite și nu este înregistrată oficial. Biserica Ortodoxă a Ucrainei și-a recăpătat independența sau „autocefalia” în ianuarie, după peste 330 de ani de control rusesc.

Biserică din Simferopol. 13 ianuarie 2019

Uniunea Europeană a cerut autorităților ruse să nu-i mai persecute pe tătarii din Crimeea. Un tribunal controlat de Rusia din capitala regională Simferopol a spus la 29 martie că în ultimele zile au fost arestați și puși în detenție preventivă până la 15 mai 23 de tătari din Crimeea, acuzați că ar face parte din gruparea islamică Hizb ut-Tahrir, o organizația globală cu sediul la Londra care își propune să-i unifice pe toți musulmanii într-un califat islamic.

Aceasta a fost sinteza principalelor evenimente ale săptămânii trecute, mai multe, în actualitate, găsiți pe pagina noastră de internet la europaliberă.org.

***

Europa Liberă: Fundația Universitară a Mării Negre a organizat o dezbatere cu ocazia lansării unui studiu care își propune să realizeze profilul social, cultural și economic al locuitorilor din regiunea transnistreană. La eveniment au participat actuali și foști ambasadori, reprezentanţi ai mediului universitar, studenți și istorici. Sondajul a fost realizat în regiunea transnistreană, în cadrul lui au fost intervievați aproape 500 de persoane și s-au organizat focus-grupuri cu 49 de persoane, dintre care 14 experți.

La dezbaterea de la Bucureşti. 27 martie 2019

Corespondentul Europei Libere la București, Sorin Șerb, transmite că după aproape treizeci de ani izolare, adică la distanță de o generație, Transnistria este de nerecunoscut. S-a vorbit mult, dar nu a încercat nimeni să afle concret cum arată regiunea transnistreană acum, după aproape 30 de ani de la încheierea conflictului fierbinte, spune profesorul Dan Dungaciu, președintele Fundației Universitare a Mării Negre. „O generație înseamnă mult în regiunea transnistreană, care a fost crescută și educată cu modele diferite, radical diferite față de generația contemporană din dreapta Nistrului. Din păcate, adaugă el, nici la Chișinău, nici la București acest subiect nu a fost abordat, nu știm cum trăiesc, cum gândesc, ce perspectivă au cetățenii acestei regiuni.” O relatare semnată de Sorin Șerb:

Tatiana Cojocari și Radu Cupcea de la Fundația Universitară a Mării Negre au vrut să vadă ce cred locuitorii din Transnistria despre economie, societate, politică și situația geopolitică. Au fost intervievați 499 de oameni, un eșantion reprezentativ de persoane de peste 18 ani, și s-au organizat focus-grupuri cu 49 de persoane, dintre care 14 experți, ne spune Tatiana Cojocari. Cercetătorii au încercat așadar, pentru prima dată, să facă radiografia socială, economică și culturală a locuitorului din Transnistria la aproape trei decenii de când apele Nistrului au devenit noua cortină de fier.

Această atmosferă de izolare în plasa gravitațională a Moscovei a produs mutații identitare care i-au lăsat pe cercetători perplecși. Întrebați pe ce cale s-ar putea dezvolta Transnistria mai repede, respondenții au susținut în proporție de 37,1% că prin integrarea regiunii în Federația Rusă. Alți 22,6% spun că recunoașterea independenței ar avea acest efect și doar 5,2% - că ar fi mai bine să se realipească la Republica Moldova.

În privința partenerilor externi care i-au dezamăgit cel mai mult, pe primul loc se află Ucraina cu o zdrobitoare proporție de 64,5%, urmată de Republica Moldova cu 20,6%, Statele Unite ale Americii cu 7,4% și România cu 6,2%.Cea mai mare amenințare la adresa acestei regiuni, spun ei, o reprezintă, în ordine, Ucraina (41,9%), Statele Unite (15,6%), Moldova (13,2%) și România (7%), în vreme ce 92,2% consideră că Rusia este partenerul lor economic și politic cel mai bun.

Olesea Lungu: „Transnistria, în primul rând, este patria mea”

Dacă ar fi să spună care ar fi, după părerea lor, barierele de cooperare dintre cele două maluri ale Nistrului, respondenții susțin că ar fi contradicțiile politice (o copleșitoare proporție de 76%), urmate de barierele lingvistice (43,1%) și diferențele de legislație (42,5%) sau diferențele de percepție ideologice/ istoriei (35,1%). Întrebați ce simt că sunt, indiferent de originea etnică, ei au răspuns în proporție de 37,3% că sunt transnistreni, 35,7% - ruși și doar 14% - moldoveni, 7,4% - ucraineni și 2,4% - bulgari. Iar când au fost întrebați care este identitatea care cred că este cea mai apropiată pentru populația din Transnistria ei au răspuns în proporție de 42,3% că este cea rusească, 35,7% - identitatea transnistreană și doar 12% - cea moldovenească.

Deputatul Igor Munteanu, prezent la lansarea studiului, spune că regiunea transnistreană este una dintre cele mai mari mașini de spălat banii din regiune, loc de întâlnire al mafioților printre ruinelor comuniste. Deputatul a reușit să-i supere pe Vladimir Iastrebciak, fost așa-numit ministru de externe al guvernului de la Tiraspol, și pe jurnalista Nata Scurtul, care au încercat să demonteze deopotrivă rezultatele cercetării și discursul deputatului de la Chișinău sub privirile aprobatoare ale ambasadorul Rusiei, și el de față. Nu sunt singurii supărați pe cercetarea întreprinsă de tinerii doctoranzi de la Fundația Mării Negre.

Însuși Mihai Gribincea, ambasadorul Chișinăului la București, e supărat pe acest studiu. Îl consideră inutil, ba chiar dăunător. Nu a avut sens să-l facă, le spunea el autorilor, pentru că vorbim despre un teritoriu ocupat. Cum ai putea cere opinia locuitorului unei zone ocupate? Ce relevanță poate avea ce gândește un prizonier? Însă Dan Dungaciu, directorul Fundației Universitare a Mării Negre, spune că organizația sa își păstrează privilegiul de a-și alege temele de cercetare și promite că, dacă vor constata tendințe veritabile și verificabile, vor încerca să cerceteze și dinamica fenomenelor de acest tip, studiu absolut necesar pentru a identifica liniile și limitele viitoarelor negocieri pentru reluarea controlului în această regiune.

***

Europa Liberă: După cum vă spuneam și în știri, liderul transnistrean Vadim Krasnoselski a apărut vineri în cadrul unei emisiuni la principalul post de televiziune din regiunea transnistreană, unde a spus printre altele că Tiraspolul va continua să folosească tribuna Organizației Națiunilor Unite pentru a-și promova interesele, în încercarea de a-și obține independența. Acesta a răspuns mai multor întrebări formulate de jurnaliștii din regiune. Corespondenții noștri la Tiraspol și Bender au întrebat oamenii întâlniți întâmplător pe stradă ce i-ar întreba ei pe liderii regiunii, dacă ar avea o astfel de ocazie.

- Eu aș întreba de exemplu despre locurile de muncă, despre salarii, despre tineri. Pentru că văd că tinerii nu au unde lucra. Și aș vrea să știu dacă vor apărea locuri de muncă noi pe viitor. La întreprinderile de stat lucrează oameni în vârstă, pensionari chiar, iar tinerii nu au unde să se integreze. Am observat chiar că uneori oamenii chiar pleacă, tinerii nu prea rămân pe aici pentru că nu au unde lucra.

- Despre ce să întreb? Cel mai important – dacă va fi totul bine la noi în viitorul apropiat sau nu și dacă ne poate garanta asta președintele nostru. E suficient să fie măcar așa cum este acum – un cer pașnic deasupra capului e deja minunat. Dacă aceste lucru ni-l poate garanta președintele nostru, ar fi pur și simplu minunat.

​- Și ce folos? Viața trebuie să fie mai bună, dar eu văd că ea spre bine nu merge.

- Oamenii trebuie să aibă de lucru. Mai ales cei tineri. Tinerii nu au ce face, pleacă cu toții de aici.

- Pentru mine și familia mea aș întreba de ajutor pentru familiile cu mulți copii, în special în ceea ce privește spațiul locativ. Există vreun ajutor? Pentru că noi ne-am adresat la el cu o scrisoare, iar el ne-a răspuns că a transmis cererea noastră băncii. Banca a spus să așteptăm, să lucreze soțul. Soțul a lucrat în bază de patentă, noi ne-am adresat din nou la bancă și ei nu vor să ne dea nimic. Asta ar fi întrebarea – există vreun ajutor pentru familiile cu mulți copii?

- Eu i-aș mulțumi foarte mult. Mie îmi este foarte bine aici. Sunt de aici, din Tiraspol. Sunt soție de militar.

- Eu l-aș întreba de ce a numit ministru al sănătății pe cineva care are studii economice. Nu mi-e clar de ce nu un medic, să explice.

- Aș întreba de ce nu se poate face regimul ghișeului unic. Pentru ca un om din Slobozia să nu fie obligat să meargă acolo, ci să-și poată rezolva problema la Tiraspol…

Evgheni Dunaev: „Pentru mine Rusia este mama mea”

​- Când au de gând să facă ordine prin piețe? Oamenii vând acolo mărfuri la mâna a doua, și se mai spune că trebuie obținute autorizații de comerț de la autorități. Ce prostie o mai fi și asta? Una sunt afacerile mari și mijlocii, care importă mult, dar cei de la piață pur și simplu supraviețuiesc.

- Întrebarea foarte acută despre medicină – cum se va dezvolta la noi medicina. Am fi vrut ca medicii să trateze calitativ oamenii, copiii.

- Eu lucrez în bază de patentă și aș vrea să întreb de ce această schimbare a afectat pensionarii? Adică categoria cea mai puțin protejată a populației. De ce patenta devine atât de scumpă pentru ei. Eu consider că nu este corect. De ce omul care este la pensie și încearcă să mai câștige un ban este lipsit de această posibilitate, este defavorizat?

- Eu nu am ce-l întreba. Eu nu sunt pentru el, eu sunt pentru Șevciuk. Totul a început să se construiască pe vremea lui Șevciuk. Iar acum iar ăștia au luat puterea.

***

Europa Liberă: Duminica trecută, pe 31 martie, în Ucraina au avut loc alegeri prezidențiale. Etnicii ucraineni constituie cea mai numeroasă minoritate din Republica Moldova. În statisticile oficiale figurează aproape 200 de mii de persoane. Dar numai o pătrime din numărul acestora pot participa la alegerile organizate pe teritoriul Moldovei de autoritățile de la Kiev, deoarece Ucraina nu acceptă deținerea dublei cetățenii. Majoritatea persoanelor care au acte de identitate ucrainene locuiesc în stânga Nistrului. Au fost deschise doar două secții de votare pe teritoriul Republicii Moldova – la Chişinău și Bălți. Sistemul electoral ucrainean este gândit în așa fel, încât cetățenii pot vota doar la secția la care sunt arondați, iar pentru a vota la o altă secție aceștia trebuie să scrie o cerere prealabilă în care să indice cu precizie adresa la care își vor exprima opțiunea de vot. Astfel, autoritățile ucrainene au exclus votarea multiplă, sau așa-numitul carusel electoral.

Potrivit consulatului ucrainean de la Chișinău, în Republica Moldova trăiesc circa 50 de mii de persoane cu drept de vot în Ucraina. 90% din aceștia sunt în regiunea transnistreană. Participarea la vot nu a depășit însă câteva mii de persoane, iar o bună parte dintre alegători au fost aduși organizat, inclusiv din regiunea transnistreană. O paralelă cu alegerile pentru Parlamentul de la Chişinău din 24 februarie care nu a putut să nu fie observată de opinia publică de la Chişinău. Relatează Liliana Barbaroșie.

Cu două zile înainte de alegerile prezidențiale din Ucraina, președintele în exercițiu Petro Poroșenko insista că poate încheia pe primul loc primul tur de duminică și că-l poate întrece pe candidatul ani-sistem Volodimir Zelenski, un comedian care a devenit politician și care a condus detașat în sondaje săptămâni în șir. Ales președinte în 2014, după anexarea Crimeii și declanșarea războiului din Donbass, Poroșenko se prezintă și acum drept singurul candidat care poate opune rezistență Rusiei, în vreme ce comedianul care a făcut avere cu show-ul său televizat „Sluga Poporului” n-ar avea experiența necesară.

Cu câteva zile înainte de scrutinul prezidenţial ucrainean, mai întâi presa din regiunea transnistreană, iar apoi ştirea a fost preluată şi de unele media de la Chişinău, au anunţat că pentru cetăţenii ucraineni cu drept de vot în aceste alegeri, se va organiza transport gratuit din regiune spre Ambasada Ucrainei de la Chişinău şi Consulatul din oraşul Bălţi.

În Republica Moldova este încă proaspătă amintirea zecilor de autobuze ce i-au adus pe malul drept al Nistrului, în mod organizat, iar unii au zis că şi plătit, pe locuitorii regiunii transnistrene la parlamentarele de acum câteva săptămâni – întreaga operaţiune fiind atribuită chiar de şeful statului Igor Dodon holdingului Şheriff de la Tiraspol, afiliată actualei puteri politice a regiunii.

Autobuze la Coșnița, Dubăsari. 24 februarie 2019

A avut, prin urmare, rost să ne întrebăm cine va organiza şi plăti acum transportul destinat alegătorilor din stânga Nistrului?

De la reprezentanţa diplomatică ucraineană de la Chişinău am aflat că ar fi vorba despre organizaţii etno-culturale ucrainene care ar funcţiona în regiunea estică şi care ar fi organizat şi până acum acţiuni similare în timpul scrutinelor din ţara vecină.

Am reuşit să o contactăm pe lidera uneia dintre aceste organizaţii, Galina Fedorenko, care ne-a răspuns la mai multe întrebări, cu excepţia celei legate de finanţarea acţiunii:

„Eu conduc o organizaţie culturală ucraineană din oraşul Dnestrovsc. M-am ocupat de înregistrarea persoanelor care vor să participle la aceste alegeri. Am înscris peste 30 de oameni. Autobuzul va sosi la noi pe data de 31 martie, la ora 8 dimineaţa, la casa de cultură „Energeticianul” din oraş.​

Europa Liberă: Cunoaşteţi cumva cine plăteşte pentru acest transport?

Galina Fedorenko: Sincer, Nu ştiu.”

După recentul scrutin parlamentar din Republica Moldova, când peste 37 de mii de rezidenţi transnistreni, mai mulţi ca în toate scrutinele moldovene de până acum, au fost aduşi în autobuze, în mod organizat, la secţiile de votare din dreapta Nistrului, Comisia Electorală Centrală de la Chişinău a precizat că transportarea alegătorilor nu ar contravine legislaţiei, dacă nu e însoţită şi de acţiuni de mituiri.

Probe că alegătorilor aceştia li s-ar fi „cumpărat” opţiunea de vot nu au fost prezentate decât de presă şi observatorii independenţi, nu şi de instituţiile publice responsabile, dar încrederea că participarea rezidenţilor transnistreni la scrutinul din 24 februarie a respectat standardele unui vot absolut democratic a rămas totuşi mică la Chişinău.

Într-un interviu pe care ni l-a oferit în ajunul prezidenţialelor ucrainene, Mihailo Harișin, șeful secției consulare din cadrul Ambasadei ucrainene a estimat că în Republica Moldova locuiesc circa 80 de mii de persoane cu paşapoarte ucrainene, marea majoritate a lor, 90 la sută, în regiunea estică, dintre care la scrutinele trecute au participat de obicei între 2 şi 3 mii de persoane.

***

Europa Liberă: Rezultatele alegerilor parlamentare din 24 februarie par a încurca și mai mult ițele politice în Legislativul de la Chișinău. Pentru că nu se cunoaște când va fi pusă la punct o noua formulă guvernamentală, rămân valabile mai multe scenarii despre care vorbesc nu doar analiștii politici, dar și simplii cetăţeni. Vera Ciuchitu este preşedinta unei asociaţii obşteşti din oraşul Căuşeni, a fost membră a unei secţii unde au votat alegătorii din stânga Nistrului.

Europa Liberă: Politicienii încearcă să acrediteze ideea că s-ar găsi o soluție pentru problema transnistreană ca cetățenii de pe cele două maluri ale Nistrului să se apropie, au fost create și două circumscripții electorale, au câștigat acolo deputați. Vă este clar cum s-ar putea în evoluție să se vorbească despre apropierea celor două maluri ale Nistrului?

Vera Ciuchitu

​Vera Ciuchitu: „Cunosc realitatea nu din spuse, dar din acțiunile pe care le avem și în calitate de lider de ONG pentru multe localități din Transnistria, și în calitate de specialist în investiții atunci când implementăm Proiectul de sporire a încrederii și avem comunicare. Eu vreau să zic că la nivel de cetățeni noi nu avem nicio dificultate în comunicare, în acțiuni concrete. Cetățenii sunt receptivi atât pe de o parte, cât și pe de altă parte...”

Europa Liberă: Dar acum când au mers cei din stânga Nistrului și au votat, au știut pentru ce votează? Știu ei cu cine se identifică dintre politicieni?

Vera Ciuchitu: „Ironia sorții, am fost membră a Biroului electoral pe circumscripția unde au votat cetățenii din Transnistria. Acesta nu a fost un vot, asta nu a fost o acțiune conștientă în care dlui, considerându-se cetățean al Republicii Moldova, să vină să-și pună votul pentru viitor, deoarece alegerea deputaților în Parlament este un pas în care tu croiești viitorul și vrei să-l vezi realizat.

A fost un vot cu ochii închiși, a fost un vot în care lumea nici nu a conștientizat că a fost la vot. Eu sunt martoră și semnez pentru cuvintele mele în oricare instanță. A venit lumea cu ochii închiși, a venit lumea adusă pentru 400 de lei și necazul nostru, al celor din Biroului electoral, era că îi stimăm foarte mult pe acești cetățeni și strigătul lăuntric al nostru era să le zicem: „Treziți-vă!”. Să ne trezim și noi și să dăm mână cu mână și să influențăm politicul, căci tensiunea în regiunea transnistreană o menține politicul. O mențin acei conducători din partea Transnistriei care au făcut o afacere.

Din acest stat autoproclamat de ei au făcut o afacere, au împiedicat autoritățile locale să comunice cu alte localități, să comunice cu finanțatorii din Europa și acum au rămas la covata spartă, deoarece au școli cu condiții neadecvate, au grădinițe cu condiții neadecvate și strigătul cetățenilor, interesul lor de a participa aici a fost, da, să zic că și leul, dar a fost că și acea lume de acolo vrea mai bine, vrea mai bine să trăiască, să colaboreze.

Fiecare al doilea sau al treilea era din cei care ziceau: „Să fie cum am fost prieteni, cum am fost colegi, cum am fost consăteni, cum am fost cetățeni ai unui stat”. Vreau să zic că da, majoritatea au venit și în circumscripția 48 și 80 la sută aveau scris pe hârtie „Viorel Melnic”, dar au fost și zeci de cetățeni care veneau și ziceau: „Care este, să votăm pentru partidul care-i pentru Europa? Care este partidul pentru democrație, pentru înțelegere?” Desigur că nu am avut îndrăzneala să facem încălcarea asta în procesul electoral și să-i spunem cetățeanului, dar faptul că nu toți sută la sută au votat pentru Viorel Melnic dovedește că și acolo cetățenii vor o schimbare, și o schimbare spre aceea ca Republica Moldova – un tot întreg, cu regiuni de dezvoltare, cu regiuni de comunicare – să devină un stat unitar...”

​Europa Liberă: Dar Dvs. credeți în această reîntregire? Au trecut 28 de ani de la conflictul armat de la Nistru, au crescut generații pe un mal și altul al Nistrului, cu diferite mentalități.

Vera Ciuchitu: „Am avut o activitate, ONG-ul din Căușeni s-a întrunit cu ONG-urile din Transnistria. Generații tinere, generații care nu cunosc despre conflict, dar care au spus „da” unei acțiuni comune, unei comunicări inteligente și eficiente. Eu sunt inspirata optimistă care văd că totuși se vor găsi forțe care vor aduce adevărul pe acest pământ, doar că cei aflați la conducere, cei din politică au mascat această înțelegere a noastră prin faptul că, chipurile, cetățenii din Transnistria vor să fie independenți, că, chipurile, noi, moldovenii din partea dreaptă a Nistrului, îi urâm pe acei din partea stângă.

Nu, cetățenii se adaptează la condiții pentru existență. Majoritatea au spații locative în Bender, în Tiraspol și se duc acolo, se duc cu bunăvoie; cei din Bender, din Tiraspol inundă piețele agricole de la noi. Cetățeanul caută surse de existență, fiindcă este pus în situația să-și mențină existența așa cum poate.”

Europa Liberă: Deci, bunăstarea de pe malul drept al Nistrului ar fi un motiv pentru cei din stânga Nistrului ca să se apropie mai repede și mai mult de interesul național?

​Vera Ciuchitu: „Dacă cu adevărat Republica Moldova ar purcede pe calea democrației reale, democrației adevărate, dacă cetățeanul Republicii Moldova ar fi în viziunea politicului și politicul ar lucra pentru ca acest cetățean să se dezvolte și să se mențină, și să dispună de toate condițiile de afirmare, fiindcă noi nu avem nevoie de milioane pentru case, noi avem nevoie de o șansă de afirmare ca cetățeni care am ajuns la un nivel când vrem să oferim societății ceea ce avem. Și avem nevoie de aceste condiții. Așa au nevoie și cetățenii de acolo, din Transnistria. Și eu sper că totuși integritatea Republicii Moldova poate fi asigurată dacă politicienii vor deveni onești și ne vor face pe noi ca noi să simțim într-un fel că ei sunt cu angajamente pentru noi.”

Europa Liberă: Ce i-ați sfătui pe cei care au ajuns în Parlament, care deocamdată nu găsesc limbaj comun ca chiar ei să propună societății un deznodământ – cine și cum va guverna Republica Moldova în următorii patru ani. Ca alegător, ce ziceți?

Vera Ciuchitu: „Liniștea asta aparentă care este la momentul de față este o dovadă a faptului că noi, alegătorii, am obosit; am obosit de atâta agitație, am obosit de atâta îndemn: „Hai, votați-ne! Hai, votați-ne!”; am obosit de atâtea promisiuni. Vrem să vedem până la urmă faptele. Și faptele vor fi atunci când cei care ne-au promis foarte multe le vor realiza.”

​Europa Liberă: Dar cei care au ajuns în Parlament sunt totuși atât de diferiți. A fost o confruntare pe muchie de cuțit în campania electorală, s-au atacat foarte grosolan unii pe alții. Îi vedeți grămăjoară la o masă de negocieri?

Vera Ciuchitu: „Este și natural să fie atât de dispersați, să fie atât de încolțiți, fiindcă în perioada electorală mulți și-au arătat colții. Este și natural că prin diversitate să facă o unitate, și această unitate nu este aceea că se vor așeza toți la masa de negocieri, vor lua fiecare câte un portofoliu și hai, înainte, deoarece nici situația nu este așa și nici oamenii care au nimerit acolo nu sunt atât de negociabili. Le-am zis și în perioada electorală la mulți: „Să nu uităm că au venit persoane care doar ne-au arătat ce posibilități au, inclusiv financiare, dar nici o capacitate și nici o atitudine serioasă față de noi ca popor”. Din acest considerent, în viziunea mea ca fiind înafara politicii, dar fiind totuși între oameni, fiind facilitator în multe programe, aș sugera ideea că cei care au venit cu foarte mari ambiții ca angajamente față de cetățeni să și le asume, cei care vor nimeri în minoritate să facă o opoziție constructivă, o opoziție care să apere interesul nostru al tuturor.”

Europa Liberă: Dar cine ar trebui să coalizeze ținând cont de realitățile de astăzi? Cine cu cine ar trebui să creeze această majoritate parlamentară?

Vera Ciuchitu: „Socialiștii cu Partidul Democrat au o majoritate în Parlament care să le permită să aprobe legi ca promisiunile să devină realitate...”

Europa Liberă: Deci sugerați ca cei din blocul ACUM să rămână în opoziție?

Vera Ciuchitu: „Viziunea mea este așa, fiindcă să împaci astăzi varza și cu capra cam este imposibil.”

Europa Liberă: Ziceți că socialiștii și democrații să fie împreună și să decidă cum să guverneze Republica Moldova în următorii patru ani. Prioritățile socialiștilor sunt diferite de cele ale democraților. Democrații au promis calea ireversibilă a integrării europene, pe când socialiștii spun că vor insista pe un parteneriat strategic cu Federația Rusă. Și nu doar aici sunt divergențe.

Vera Ciuchitu: „Atunci când vii cu responsabilitate față de un popor, te adaptezi și te aliniezi într-un fel la doleanțele poporului, fiindcă majoritatea din noi sunt cei care mizăm pe cursul european al Republicii Moldova, dar cei care vin cu niște ambiții, fiindcă n-a fost un calcul și nu este o dovadă că întoarcerea înapoi este reală. Ceea ce propun socialiștii și mai caraghios, aș zice chiar caraghios este ceea ce propune Șor cu colhozuri...

Noi am depășit aceasta, să nu ne simtă pe noi niște oameni analfabeți, noi avem progres în gândire, progres în acțiune, progres în ceea ce facem, de aceea acei parlamentari care au nimerit în Parlament trebuie să se alinieze înțelepciunii noastre și devotamentului nostru față de calea pe care ne-am pornit. Și ar fi real și onest ca ei să-și mai dezbrace haina asta a ambiției și să se alinieze la ceea ce zice poporul. Au o sumedenie de sondaje și dacă s-a întâmplat loteria care s-a întâmplat, că desigur fiecare proces electoral este o loterie, au câștigat loteria, să fie înțelepți să folosească acest câștig în folosul nostru, al cetățenilor.

Ca cetățean, cunoscând și multe familii din cei care sunt parlamentari, consider că mulți din ei au nimerit așa, pe linie de partid, pe linie de nu-știu-cum, prin faptul că cineva a organizat, de aceea, indiferent că este parlamentar, nu este parlamentar, până la urmă justiția are să-și spună cuvântul în raport cu multe acțiuni ale celor care au nimerit în Parlament. Și prin aceasta noi, cetățenii, vom avea o altă atitudine față de Parlament și vom veni cu susținere, și vom veni cu acțiuni în care politicile pe care le vor aproba d-lor să devină realitate pentru moldoveni.”

Europa Liberă: Vera Ciuchitu, preşedinta unei asociaţii obşteşti din oraşul Căuşeni, membră a unei secţii unde au votat alegătorii din stânga Nistrului, în dialog cu Valentina Ursu.

Europa Liberă: Doamnelor și domnilor, aici se încheie această ediție a emisiunii Dialoguri transnistrene. Prezentatoarea ei, Lina Grâu, vă mulțumește pentru atenție şi vă dorește toate cele bune. Aici e Radio Europa Liberă!