Premierul Vasile Tofan a spus pe 5 august că, deși Guvernul a îndemnat în ajun populația să limiteze consumul de curent în orele de vârf, în intervalul 21:00-23:00, R. Moldova a fost nevoită să cumpere energie „la prețuri foarte mari, de două, trei ori mai mari față de cele de pe bursă”.
Un deficit de 303 MWh se așteaptă și în seara de 5 august, între orele 18:00 și 21:00.
Tofan a mai spus că producția de curent în întreaga regiune este periclitată din cauza caniculei și că deficitul de energie și cel de apă vor fi, în continuare, chestiuni „presante pe agenda publică”.
Premierul a îndemnat, din nou, cetățenii să economisească energie electrică și să folosească rațional apa.
SA „Energocom”, compania de stat care face achiziții pe bursă, nu a răspuns Europei Libere pentru a spune ce cantitate de energie și la ce preț a cumpărat în seara de 4 august.
În lipsa unor informații oficiale, expertul în probleme de energetică, Sergiu Tofilat, a estimat, într-o discuție cu Europa Liberă, că, dacă ieri pe burse prețul de vârf al unui megawatt/oră era de circa 400 de euro, achizițiile de avarie la care a recurs R. Moldova ar fi putut oscila între 600 și 1.000 de euro. Asta, spune expertul, se va reflecta în facturile pentru luna august.
Scenariul cel mai prost – deconectările
Apelul autorităților către cetățeni de a economisi energie pe 4 august a avut un efect aproape nul, iar această atitudine îi va bate la buzunar pe consumatori, spune Tofilat.
În prezent, consumatorii deserviți de Premier Energy plătesc pentru curent 3,56 lei/kWh, iar cei ai FEE Nord (Furnizarea Energiei Electrice Nord) – 3,95 lei/kWh.
„Dacă nu vom putea acoperi deficitul, anumite raioane vor fi deconectate automat de la rețea pentru câteva ore, pentru a evita un colaps al sistemului electric, dar acesta este cel mai prost scenariu”, avertizează Tofilat.
Datele Energocom arată că, în iunie, R. Moldova a cumpărat 314.011 MWh de energie electrică, peste 64% fiind din importuri, la un preț mediu ponderat de 131,52 euro/MWh.
Ce se întâmplă în România?
R. Moldova importă cea mai mare parte din energia electrică din România, dar țara vecină se confruntă, la rândul ei, cu un deficit de curent și a impus un regim de economisire voluntară.
Asta după ce un reactor al Centralei Nucleare de la Cernavodă, centrală care asigura peste 20% din producția de energie a României. Există riscul ca și cel de-al doilea reactor să fie oprit din cauza debitului scăzut al Dunării, apa fluviului fiind utilizată pentru răcirea instalațiilor.
Cele două reactoare de la centrala atomică de la Cernavodă. În prezent, lucrează doar reactorul numărul unu - cel din dreapta.
Din aceleași motive, centrala atomică Paks din Ungaria și-a redus drastic producția și riscă să fie oprită definitiv. Într-o situație similară este și centrala bulgară de la Kozlodui.
Otilia Nuțu, analistă de politici energetice la organizația „Expert Forum” din România, a explicat, într-o discuție cu Europa Liberă, că statele din regiune, inclusiv R. Moldova, s-au pomenit în situația să se adapteze unei stări de criză continue.
„Am fost prinși destul de nepregătiți și nu văd lucrurile foarte bine în perioada imediat următoare”, avertizează experta.
Din cauza acestui deficit, România a ajuns să importe energie din Bulgaria și Ucraina, iar o eventuală oprire a celui de-al doilea reactor de la Cernavodă ar acutiza riscurile energetice.
Nuțu consideră că situația actuală din sectorul energetic românesc este consecința unor „decizii foarte proaste” din ultimii ani.
„Nu au fost făcute investiții suficiente în modernizarea rețelelor, în așa fel încât să poată intra pe piață mai mulți producători, inclusiv din sectorul regenerabilelor. În loc de asta, am preferat să păstrăm în viață centrale vechi, dependente de apă”, a explicat experta.
Norocul României și al R. Moldova este că alte state s-au mișcat mai rapid, a spus Nuțu, făcând referire la Bulgaria, care a avansat semnificativ pe segmentul energiei regenerabile și al capacităților de stocare.
De ce MGRES nu este o opțiune
Unele voci se întreabă dacă, în aceste condiții de criză, Chișinăul ar putea relua achizițiile de la centrala termoelectrică din stânga Nistrului, MGRES, cunoscută ca centrala de la Cuciurgan.
„E nevoie de dialog, care nu poate fi realizat fără partea rusă”, spune Victor Parlicov, fost ministru al Energiei, în Guvernul Recean.
Parlicov crede că R. Moldova nu-și poate permite, din punct de vedere politic, să poarte negocieri cu Rusia, țară sancționată pe plan internațional pentru agresiunea militară împotriva Ucrainei.
Acum câteva luni, ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a spus Europei Libere că este „exclus” ca malul drept să facă achiziții de la MGRES și că acestea nu ar fi rentabile.
„Cu trei megawați de gaze [circa 285 m3] se produce un megawatt de energie electrică, la care se adaugă costurile de operare, astfel încât prețul final de achiziție ar fi mai mare decât prețul mediu de pe bursă”, explica atunci Junghietu.
Chișinăul nu mai cumpără curent de la MGRES de la începutul anului 2025, când a fost oprit tranzitul gazelor rusești prin Ucraina. Până atunci, malul drept al Nistrului cumpăra de la MGRES aproape 90% din necesarul de energie.
Centrala, care este controlată de compania rusă de stat Inter RAO, alimentează acum doar regiunea transnistreană. Are 12 blocuri energetice, o capacitate instalată de 2.520 MW și poate folosi ca materie primă gaze, cărbune și păcură.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.