Dezinformarea, printre principalii adversari în lupta anti-COVID

Multe din acestea se referă la calitatea vaccinurilor, la efectele lor adverse și la presupuse manipulări politice ale producerii și distribuirii lor. Cum arată dezinformarea de acest tip în Moldova de azi?

Dezinformarea, printre principalii adversari în lupta anti-COVID

La un an de la atestarea primului caz de Covid-19 și într-o perioadă în care numărul îmbolnăvirilor este în creștere în Republica Moldova, pandemia continuă să fie dublată de o infodemie - termen folosit de experți pentru a descrie excesul de informații false și manipulatorii care duc în eroare cetățeanul. Portalul stopfals.md al Asociației Presei Independente, specializat în demascarea noutăților false arată că în continuare se produc știri ce neagă existența virusului sau, mai nou, pun la îndoială eficiența și calitatea vaccinurilor.

Lilia Zaharia, coordonatoare editorial în cadrul asociației și la portalul Stopfals.md spune că redacțiile cu o politică editorială pro-Kremlin au scris despre presupuse decese după startul imunizării în țări ale Uniunii Europene și continuă să prezinte distorsionat realitatea:

„Când producătorul rusesc a depus solicitări la Agenția Europeană pentru Medicamente pentru a fi aprobat vaccinul rusesc Sputnik V, în aceeași medie cu politică editorială pro-Kremlin sunt denigrate sau minimalizate efectele pozitive ale vaccinurilor Moderna, AstraZeneca sau Pfizer, și e lăudat vaccinul acesta rusesc. Și atunci când state europene precum Ungaria sau Slovacia au cerut vaccinarea populației cu acest vaccin, ei mediatizează intens, cumva să inducă mesajul că deși Uniunea Europeană duce o politică anti rusească, totuși cetățenii europeni mizează și au încredere în acest vaccin.”

Lilia Zaharia observă că ținta falsurilor mediatice sunt mai degrabă vaccinurile occidentale anti Covid-19, vaccinul rusesc fiind menționat cel mai des în contextul în care nu a obținut încă autorizarea Agenției Europene pentru Medicamente.

Medicului epidemiolog Alexei Ceban, șeful grupului de coordonare a campaniei de imunizare spune că personalul implicat în acest proces este nevoit să combată deseori informații neveridice:

„Chiar și lucrătorii medicali deseori sunt jertfă a informațiilor false. De asta este necesar să fie accesate informațiile veridice, cele care sunt plasate pe paginile oficiale și de pe site-ul Organizației Mondiale a Sănătății. Toate vaccinurile sunt puse la bătaie și ar fi bine să avem o informare corectă, chiar dacă vrem să informăm despre un producător anume, facem referință doar la producătorul dat și la vaccinuri, fără a avea ținte politice și interese oarecare. Trebuie să fim cât mai înțelegători, că situația este critică, nu există alt cuvânt pentru ceea ce se întâmplă acum la noi în țară.”

Startul campaniei de imunizare în Republica Moldova a fost însoțit de o ezitare a medicilor din câteva spitale din Autonomia Găgăuză, unde ar exista reticență față de anumite vaccinuri, cum ar fi AstraZeneca, cel cu care este imunizat actualmente personalul medical.

Angela Capcelea, coordonatoarea programelor de sănătate în cadrul UNICEF Moldova spune că i se pare firesc că cetățenii își doresc să poată alege care vaccin să le fie administrat, dar crede că retorica adoptată de politicieni și abundența de informații inexacte încurcă dăunează campaniei de imunizare:

„Îmi pare rău că vaccinurile sunt folosite în lupta politică, îmi pare rău că vaccinul care este menit să salveze vieți a devenit un steag pentru anumite grupuri mai radicale sau mai agresive. Se spune jumătate sau o parte din adevăr, dar nu se spune tot. Eu nu zic că asta este rău că omul vrea să se vaccineze cu Sputnik sau cu Sinovac sau cu Pfizer, principalul e să vrea să se vaccineze. Pentru sănătatea publică, pentru Republica Moldova, este principalul să se vaccineze. Pentru sistemul de sănătate este important să se vaccineze cu un vaccin sigur, care este aprobat, cel puțin de Agenția Medicamentului și Dispozitivelor Medicale din Republica Moldova sau precalificat OMS”

Angela Capcela observă că cel mai des se speculează pe seama reacțiilor după administrarea vaccinurilor și atrage atenția că febra, durerile musculare sau oboseala sunt răspunsuri ale organismului care nu trebuie să îngrijoreze. Pe de altă parte, specialiștii notează că în Republica Moldova există o neîncredere față de vaccinuri, în general. Ultimul Barometru al Opiniei Publice arată că fiecare al doilea cetățean moldovean este sceptic față de imunizare și cel mai probabil nu se vor vaccina.