Club 19 din Tiraspol, „ultima insulă a libertății”, a fost închis

O emisiune moderată de Lina Grâu. Din sumarul ediţiei:

Săptămâna trecută s-a anunțat închiderea Clubului 19 de la Tiraspol – un club civic care de opt ani este centrul vieții culturale pentru mulți tineri din regiunea transnistreană. În stânga Nistrului continuă scumpirile – după pâine, s-au scumpit cu aproximativ 8 la sută și carburanții – un domeniu controlat de monopolistul Sheriff. Chişinăul trebuie să-și schimbe retorica în raport cu Tiraspolul, susține analistul occidental Vladimir Socor. Și, cine sunt comisarii pentru educație din școlile Rusiei?

Club 19 din Tiraspol, „ultima insulă a libertății”, a fost închis

***

Pentru început, o sinteză a principalelor evenimente ale săptămânii trecute.

Administrația de la Tiraspol a redus aproape în jumătate numărul de spitale Covid în stânga Nistrului – au rămas deschise doar cinci spitale care vor primi bolnavii cu forme grave și medii, în timp ce pacienții cu forme ușoare vor rămâne să se trateze acasă. Alte patru spitale vor fi conservate pentru a se putea redeschide rapid în caz de creștere a umărului de îmbolnăviri. Centrul de comandă pentru gestionarea epidemiei de la Tiraspol explică decizia prin faptul că în ianuarie spitalele COVID au fost completate în proporție de doar 35 la sută. Duminică, Tiraspolul a raportat 29 507 cazuri de îmbolnăvire de la începutul pandemiei și 639 de decese, la o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori. La nivelul Republicii Moldova, regiunea transnistreană este a doua regiune după Chişinău ca incidență a cazurilor de COVID-19.

Cetatea Tighina/Bender

Administrația de la Tiraspol intenționează să reconstruiască în acest an centrul orașului Tighina, reconstrucție care va costa în jur de 20 de milioane de ruble transnistrene. Anul trecut a fost instalată iluminare decorativă și reconstruit centrul orașului Tiraspol. Proiectele sunt finanțate din Fondul investițiilor capitale și sunt continuate chiar dacă economia și bugetul regiunii au fost puternic afectate de pandemia de coronavirus și de seceta de anul trecut. Fondul investițiilor capitale este un proiect inițiat de actualul lider de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, și este sub controlul lui direct. Bugetul regiunii a alocat acestui fond 224 milioane de ruble transnistrene în acest an, în jur de 13 milioane de dolari. Nu există niciun fel de transparență privind cheltuielile legate de acest fond, dar nici în privința surselor de finanțare a acestuia, în condițiile în care deficitul bugetului în regiunea transnistreană este tradițional în jur de 50 la sută. Mai mulți critici ai regimului de la Tiraspol spun că banii din acest fond merg pentru realizarea unor proiecte care îmbunătățesc imaginea personală a lui Vadim Krasnoselski. La sfârșitul acestui an în regiunea transnistreană vor avea loc alegeri așa-zise prezidențiale. În acest moment nu se știe cine ar putea concura cu Vadim Krasnoselski pentru șefia regiunii separatiste.

În regiunea transnistreană s-au scumpit carburanții, cu aproximativ o rublă pentru un litru, sau cu 7-10 la sută. Populația nu a fost anunțată despre această scumpire. Benzinăriile din stânga Nistrului au afișat prețul nou vineri dimineața, fără să fi existat vreun anunț în acest sens. Aprovizionarea cu carburanți este unul dintre domeniile monopolizate de holdingul Sheriff, care controlează nu doar economia, ci și sfera politică din regiunea transnistreană. După alegerile legislative din luna noiembrie, în regiune au crescut de două ori și prețurile la pâine.

Franța a dat un mesaj puternic de susținere pentru Republica Moldova joi, când președintele Emmanuel Macron a primit-o la Palatul Elysee pe președinta Maia Sandu. „Vizita Dvs. nu este pentru noi una întâmplătoare și corespunde schimbării produse în Moldova”, a spus Macron, adăugând că votul alegătorilor moldoveni din luna noiembrie pentru Sandu este „un mesaj formidabil de speranță” și că Franța și Uniunea Europeană o vor „însoți” în eforturile sale de a combate corupția. Referindu-se la conflictul transnistrean, președintele francez a susținut că soluționarea acestei probleme „constituie un element important pentru pacea și securitatea europeană”. „Franța sprijină indiscutabil suveranitatea, integritatea și independența Republicii Moldova, în frontierele sale recunoscute internațional”, a subliniat Emmanuel Macron.

În acest moment, președintele francez ar dori, potrivit propriilor declarații, ca dialogul politic cu Rusia să continue pentru că „Rusia este parte din Europa”, deși a criticat drept „o greșeală majoră” recenta condamnare la închisoarea a opozantului rus Aleksei Navalnîi.

Rusia a declarat indezirabili diplomați din trei țări europene, din cadrul ambasadelor Suediei, Poloniei și Germaniei, spunând că aceștia au participat la protestele pentru eliberarea opozantului rus Aleksei Navalnîi. Anunțul a fost făcut în timpul vizitei la Moscova a șefului diplomației europene, Josep Borrell. Acesta a declarat că în discuția avută cu ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a cerut și eliberarea din închisoare a opozantului rus Aleksei Navalnîi.

Kremlinul a calificat, prin purtătorul său de cuvânt, drept „justificate” acțiunile dure ale poliției ruse împotriva suporterilor lui Aleksei Navalnîi. Mii de persoane au fost reținute în toată Rusia în ultimele două săptămâni, în legătură cu valul de proteste pro-Navalnîi.

Preşedintele american Joe Biden și-a prezentat liniile de politică externă în prima vizită, făcută joi la Departamentul de Stat. El a insistat că Statele Unite trebuie să refacă alianțele vechi, zdruncinate de cei patru ani ai administrației Trump și să-și reia rolul de lider pe scena diplomatică internațională. Adresându-se angajaţilor din Departamentul de Stat, Biden a declarat: „America s-a întors. Diplomația a revenit în centrul politicii noastre externe. Trebuie să ne refacem alianțele. Conducerea americană trebuie să confrunte acest nou episod de creștere a autoritarismului, inclusiv prin ambițiile crescânde ale Chinei de a rivaliza cu Statele Unite și determinarea Rusiei de a ne deteriora și perturba democrația. Aceste și alte provocări pot fi soluționate doar acționând global, de națiunile care lucrează împreună. Nu o putem face singuri.” Noul preşedinte nu a vorbit despre măsurile concrete promise de consilierul său de securitate naţională, Jake Sullivan, menite să „tragă la răspundere Moscova" şi nu a spus aproape nimic despre strategia faţă de China, ţară considerată în mod unanim adversarul strategic numărul unu al Statelor Unite.

***

Evgheni Dunaev, directorul Centrului Apriori, o organizație neguvernamentală din regiunea transnistreană, a anunțat săptămâna trecută închiderea Clubului 19 de la Tiraspol – un club civic care de opt ani este centrul vieții culturale și recreative pentru foarte mulți dintre tinerii din regiunea transnistreană. De la festivaluri internaționale de film la concerte, seri de umor, expoziții, lansări de carte sau dezbateri, Club 19 a organizat mereu evenimente inedite cu deschidere internațională, unele greu de imaginat într-un spațiu informațional și social controlat practic complet de regimul autoritar din regiune.

De mai multe ori pe parcursul anilor trecuți Evgheni Dunaev a vorbit despre faptul că asupra organizației sunt exercitate presiuni din partea administrației transnistrene. La Tiraspol a fost chiar adoptată o lege care interzicea ONG-urilor să desfășoare orice fel de activitate care să aibă legătură cu domeniul politic sau civic. Iar prima organizație care a fost chemată în judecată în baza acestei legi a fost anume Apriori, pentru un eveniment organizat la Club 19. Atunci, Evgheni Dunaev spunea că dorința administrației de a închide Centrul Apriori și proiectele sale este evidentă.

Într-un video plasat acum Youtube, Evgheni Dunaev vorbește despre cauzele care au dus la închiderea Club 19. În cele 19 minute directorul Apriori nu acuză direct administrația de la Tiraspol de presiuni și abuzuri, dar subliniază că „este naiv să se creadă că după ce un tânăr este acuzat penal pentru prezentarea unui stand-up umoristic, după arestări pentru o petrecere în satul Gâsca și alte dosare care anulează libertatea cuvântului, tinerii activi vor mai vrea să rămână să trăiască într-o astfel de țară”.

Evgheni Dunaev spune că principala cauză pentru care se închide Club 19 este banala lipsă de personal, adică de persoane pregătite pentru gestionarea proiectului. Doi dintre administratorii proiectului au anunțat la sfârșitul anului trecut că pleacă din Transnistria. La fel cum, înaintea lor, au făcut-o și mulți alți angajați. „Hemoragia” de cadre nu este doar o problemă specifică Centrului Apriori, spune Evgheni Dunaev, ci este una dintre problemele cele mai mari cu care se confruntă regiunea transnistreană – populația activă preferă să plece din regiune, din cauza persecuțiilor, a atmosferei generale și a lipsei de locuri de muncă și de perspective:

Evgheni Dunaev: „Am vorbit despre migrație, despre cât de importantă este această problemă pentru noi, dar cred că lucrurile trebuie privite mai global. Nu este doar problema noastră, o problemă de personal pe care putem miza ca organizație. Fiind o organizație neguvernamentală, noi conlucrăm activ cu societatea și ne bazăm pe ea. Și componența calitativă și cantitativă a societății este de o importanță critică pentru ceea ce putem noi face. Iată de ce aceste procese migraționale, care elimină din societatea noastră oamenii tineri, activi, creativi sunt cu adevărat critice pentru noi.

Evgheni Dunaev

Întreg anul trecut a fost unul foarte straniu – un preludiu straniu pentru Anul Tineretului (anul 2021 este declarat de administrația de la Tiraspol drept an al tineretului – n.n.). Pentru că atâtea lucruri câte s-au făcut anul trecut pentru a da tinerilor motive de a pleca din Transnistria nu s-au mai făcut niciodată. Este naiv să se creadă că după situații în care un tânăr este acuzat penal pentru niște glume în cadrul unei seri de umor, sau când mascații intervin în forță cu arme de foc la o petrecere în satul Gâsca, sau în multe alte dosare unde este încălcată libertatea cuvântului – este naiv să se creadă că într-o astfel de țară tinerii activi și creativi vor dori să trăiască.

Cel mai important rezultat al activității clubului în acești opt ani și jumătate este că am demonstrat că în condiții de libertate, dacă ai încredere în locuitorii Transnistriei, dacă încurajezi inițiativele, participi la discuții, îți exprimi liber poziția – nu se întâmplă nimic rău. Și toate aceste cazuri de persecutare din ultimul an nu pot fi explicate prin „lupta pentru securitatea statului” – este fie o naivitate, fie de-a dreptul o minciună. Și Club 19 este o mărturie vie a faptului că aceste acțiuni – cum să o spun mai blând? – sunt exagerate.”

Evgheni Dunaev spune că, având în vedere derapajele care au avut loc în regiunea transnistreană în ultimul an, pe viitor mai importanta chiar decât organizarea de evenimente culturale alternative va fi activitatea de apărare a drepturilor omului și acordare de asistență juridică persoanelor care sunt persecutate pentru declarațiile sau opiniile exprimate.

Evgheni Dunaev: „Ați văzut că în ultimul an se întâmplă multe lucruri total deplasate din punct de vedere juridic, legate de limitarea libertății de exprimare și dreptului la întruniri. Și atenția mea se focalizează tot mai mult pe direcția juridică, mi se pare că este cei mai important lucru în acest moment și mă bucur că mă voi putea ocupa preponderent de acest lucru.”

***

Corespondentul nostru la Tiraspol, Serghei Ursul, transmite că închiderea Clubului 19 este cumva simbolică și este percepută de tinerii activi din regiune ca începutul unei „ere a tăcerii”.

Acesta a stat de vorbă cu fondatoarea Clubului 19, Aliona Marcikova, care de câțiva ani locuiește în afara Transnistriei.

Aliona Marcikova: „Pentru mine Club-19 a fost un vis. Când eram studentă îmi doream un spațiu pentru libertate, pentru a ne întâlni cu prietenii, a discuta, a cânta la chitară, a scrie piese, a aborda lucruri care nu se discută de obicei decât în bucătărie. Iar mai târziu am înțeles că doar universitatea nu este suficientă pentru a învăța și că se poate învăța toată viața. Așa a fost creat Clubul – idee după idee, ca un fel de vis împlinit. Da, este important și locul fizic, dar pentru mine Clubul 19 a însemnat întotdeauna oamenii care veneau aici, care lucrau aici.”

Europa Liberă: Ce ați simțit când ați aflat că Clubul 19 se închide?

Aliona Marcikova: „Desigur, m-am întristat. Dar i-am înțeles pe oamenii de acolo, care aveau o sarcină foarte grea – de a menține activitățile Clubului, care era deschis practic permanent. E o muncă enormă. În plus, mai sunt și procesele care au avut loc în jurul Clubului și în societate. Ultimii un an-doi au fost foarte tensionați.

Dar în același timp, am și o speranță nebună că totul se va repeta, va reveni. Că se va mai găsi cineva care va putea face ceva similar sau chiar mai bun, o altă platformă care va activa în baza ideii de libertate și independență, de respect și apreciere față de oameni. Un loc în care vei putea rămâne tu însuți sau, din contra, să ieși din propriile limite și unde să te simți confortabil. Un loc în care să poți să fii ascultat, auzit și unde îi vei putea auzi și pe alții.”

***

În regiunea transnistreană s-au scumpit carburanții, cu aproximativ o rublă pentru un litru, sau cu 7-10 la sută. Populația nu a fost anunțată despre această scumpire. Benzinăriile din stânga Nistrului au afișat prețul nou vineri dimineața, fără să fi existat vreun anunț în acest sens.

Aprovizionarea cu carburanți este unul dintre domeniile monopolizate de holdingul Sheriff, care controlează nu doar economia, ci și sfera politică din regiunea transnistreană. Toți deputații din actualul legislativ, Sovietul suprem, sunt afiliați sau membri ai Partidului Obnovlenie, controlat de Sheriff, la fel ca și liderul regiunii, Vadim Krasnoselski.

Scumpirile în regiunea transnistreană au început imediat după așa-zisele alegeri legislative din 29 noiembrie 2020. Administrația de la Tiraspol a evitat să crească prețurile înainte de alegeri, în schimb imediat după scrutin prețul pâinii s-a ridicat cu 16-20 la sută. Imediat după Revelion cele mai solicitate tipuri de pâine produse de combinatul de panificație de la Tiraspol, care practic asigură consumul întregii regiuni, s-au scumpit din nou, cu între 5 și 15 la sută. La fel ca și în situația cu carburanții, scumpirile nu au fost anunțate din timp.

Administrația de la Tiraspol a explicat scumpirea pâinii prin recolta de grâu scăzută din cauza secetei, care a constituit doar sfert din cantitățile recoltate anii trecuți. Iar ridicarea prețurilor la benzină a fost explicată în presa oficială prin creșterea cu 8 la sută de săptămâna trecută a prețurilor mondiale la petrol.

Corespondenții noștri la Tiraspol și Bender i-am întrebat pe trecători ce părere au despre aceste scumpiri?

Vox populi:

- Sunt categoric împotrivă, nici nu vreau să comentez.

- Și noi ce putem face în situația aceasta? E clar că vor urma și alte scumpiri.

- Evident că au ridicat prețurile – trebuie să ia de undeva bani ca să plătească pensiile. Așa că au decis să mai ia de la oameni.

- Evident că vor urma alte scumpiri. Carburanții sunt de bază, în funcție de asta se calculează totul. Costul combustibilului este inclus în prețul fiecărui produs, de fiecare antreprenor. Așa că este clar că prețurile vor crește. Și noi ce putem face? Noi deja ne-am obișnuit că de noi nu depinde nimic. Este din cauza prețurilor mondiale – așa ni se spune. Va trebui să căutăm o soluție în această situație – vom circula mai puțin, vom folosi mai mult transportul public. Sau vom sta pur și simplu acasă, vom merge pe jos mai mult vom mai renunța la călătorii neesențiale.

- Nu sunt șofer, nu mă afectează. Am serviciu aici, casa alături. Toată viața mea merg doar în această zonă, nu am nevoie de transport. Se mai întâmplă și așa ceva, rar, dar se întâmplă.

- Greu de spus, noi nu avem mașină. Eu cred că în lumea modernă se poate folosi mai puțin mașina - și atunci dacă nu va fi cerere, și prețurile nu vor crește.

- Produsele alimentare s-au scumpit deja și acest lucru ne-a afectat bugetul familiei. La noi în general veniturile familiilor sunt foarte mici - și salariile, și pensiile sunt foarte mici. Și faptul că s-au scumpit carburanții va influența toate celelalte prețuri. Noi și așa facem economii pe tot ce se poate și se pare că va fi și mai rău. Nu se prevede nicio îmbunătățire a situației. Conducerea noastră promite multe în privința pensiilor și salariilor, dar totul stă pe loc. Cum să trăiești cu o pensie de 100 de dolari? Este aproape nimic! Nimic bun nu ne așteaptă – medicamentele s-au scumpit, totul s-a scumpit… E îngrozitor!

***

Subiectul transnistrean a fost discutat săptămâna trecută la Moscova, în cadrul vizitei președintelui în exercițiu al OSCE, Anne Linde, ministrul de externe al Suediei. La mijlocul lunii Anne Linde planifică o vizită în Republica Moldova, în cadrul căreia va merge și în regiunea transnistreană. La începutul acestei luni, Republica Moldova a fost vizitată și de reprezentantul special al OSCE pentru reglementarea transnistreană, Thomas Mayr-Harting. Înseamnă aceste vizite un semnal pentru reluarea discuțiilor în formatul 5+2 pentru reglementarea transnistreană, negocieri care au stagnat în ultimii ani? O întrebare adresată de Valentina Ursu analistului occidental Vladimir Socor.

Vladimir Socor: „În primul rând, știm cu toții de aproape treizeci de ani, OSCE nu este o organizație serioasă, nu are nicio putere, nu poate rezolva nimic. OSCE este împuternicită să administreze un conflict nerezolvat pe termen veșnic. Deci, să uităm de OSCE. Am văzut știrile despre vizita emisarului OSCE – exact cum stăteau lucrurile acum douăzeci de ani, acum zece ani, acum doi ani, așa stau lucrurile și acum. Am văzut totuși cu mulțumire faptul că pachetul așa-zis al pașilor mici nu mai este la vârful priorităților. Este menționat în continuare de către OSCE, dar undeva mai la coada priorităților. Sunt de acord cu declarațiile dlui Ion Leahu din interviul cu Europa Liberă de acum o zi, în care spunea că ar fi nepotrivit ca dna Maia Sandu să se întâlnească cu Vadim Krasnoselski.”

Vladimir Socor

Europa Liberă: Dar Igor Dodon o critică pentru că nu inițiază acest dialog cu liderul de la Tiraspol, o critică pe Maia Sandu.

Vladimir Socor: „Sigur, aceasta doresc Moscova și Tiraspolul, să stabilească un dialog de la egal la egal între Chișinău și Tiraspol. Unii lideri de partid din Chișinău, în trecut, s-au pretat, din păcate, la acest lucru, dl Dodon s-a pretat chiar cu entuziasm la un asemenea dialog, de la egal la egal. Dna Maia Sandu nu trebuie să se preteze la așa ceva, tocmai ca să se deosebească de președinții anteriori. Acum aș vrea să atrag atenția asupra unui articol, apărut acum o săptămână, dacă nu mă înșel, în Ziarul național, de ambasadorul Mihai Gribincea. Dânsul pledează pentru schimbarea vocabularului Chișinăului în raportul cu Moscova și în raportul cu interlocutorii occidentali, în dialogul diplomatic internațional. E necesar ca diplomația moldovenească, în perioada președinției Maiei Sandu, să adopte alt limbaj decât acela al diplomației moldovenești de până acum.”

Europa Liberă: Adică, ce ar însemna alt limbaj?

Vladimir Socor: „Vreau să lărgesc un pic propunerile dlui Gribincea, pe care le aplaud! Să nu mai vorbim de trupele rusești de pacificare – ele nu sunt trupe de pacificare! Ele nu au acest statut, nu au mandat din partea nimănui, ele contravin tuturor normelor și standardelor ONU în ceea ce privește operațiunile de pacificare. Aceste standarde includ: trupele de pacificare nu pot să aparțină unei singure țări; trupele de pacificare nu pot să aparțină unei țări care e parte la conflict, operațiunea de pacificare trebuie să fie transparentă, ea trebuie să aibă mandatul internațional al unei organizații legitime, precum ONU sau UE. OSCE nu a acordat niciodată niciun mandat de pacificare, deoarece Rusia are drept de veto în OSCE. De aceea noi nu mai trebuie să mai denumim aceste trupe trupe de pacificare. Ele sunt orice altceva decât trupe de pacificare. Al doilea – nu trebuie să mai vorbim despre conflictul transnistrean sau conflictul din Transnistria! Aceste expresii încetățenite de mulți ani în vocabularul diplomaților moldoveni sunt greșite și induc în eroare, deoarece sugerează că am avea de a face cu un conflict local. Nu e un conflict local – e un conflict interstatal între Rusia și R. Moldova, deci nu e conflictul transnistrean. S-ar putea spune conflictul din Transnistria, pentru că atunci Transnistria devine scena pe care are loc conflictul, dar în niciun caz conflictul transnistrean. Nu trebuie să ne mai referim la Rusia ca mediator, nimeni nu a împuternicit Rusia să fie mediatoare. Mai bine spus, Rusia s-a împuternicit singură, prin memorandumul Primakov din 1997, de atunci datează statul Rusiei de mediator și, din nefericire, guvernările R. Moldova au adoptat aceste noțiuni și acest limbaj. În perioada președinției dnei Maia Sandu nu trebuie să mai auzim acest limbaj din partea Chișinăului, deoarece el legitimează rolul Rusiei, legitimează operațiunea rusească de pacificare, legitimează pretinsa egalitate în drepturi, la negocieri, între Chișinău și Tiraspol.”

Europa Liberă: Dar poziția Rusiei va fi diferită, ținând cont că Maia Sandu e în fruntea R. Moldova sau va continua să trateze dosarul conflictului transnistrean așa cum a fost poziția Rusiei pe parcursul a trei decenii?

Vladimir Socor: „Desigur că Rusia nu-și va schimba poziția. Dacă R. Moldova nu-și apără propriile ei interese, nimeni nu o va face în locul R. Moldova. Dar R. Moldova are obligația, ca stat, să-și protejeze propriile interese și să-și creeze condițiile pentru o reglementare viitoare în interesul statului. Reglementarea n-o să fie rapidă, o să fie cândva, într-un viitor, dar ea trebuie pregătită de pe acum și Moldova trebuie să-și păstreze toate titlurile de suveranitate în ceea ce privește Transnistria.”

Europa Liberă: Pregătirea începe cu elaborarea unui proiect de statut pentru această regiune transnistreană?

Vladimir Socor: „Nu, în niciun caz! R. Moldova nu este pregătită să absoarbă Transnistria în situația actuală, R. Moldova trebuie mai întâi să se vindece din interior, abia după aceea vom putea vorbi despre reintegrarea Transnistriei. Acum ar fi mult prea devreme.”

Europa Liberă: Recent, Maia Sandu a efectuat o vizită la Kiev, a discutat, inclusiv, despre dosarul transnistrean cu omologul său ucrainean Zelenski. Credeți că ar putea cele două state să coopereze mai strâns ca să identifice o soluție durabilă pentru această problemă?

Este o formulă de susținere teoretică, dar lipsită de consecințe practice

Vladimir Socor: „Pentru a face posibilă identificarea unor soluții, e necesar mai întâi ca Chișinăul și Kievul să-și coreleze abordările. Am văzut declarațiile de la Kiev, și le-am văzut în presa ucraineană. Apropo, presa ucraineană a acordat un spațiu neobișnuit de mare vizitei Maiei Sandu. Declarațiile mi s-au părut a fi la nivelul unei prime luări de contact, dar insuficient de dezvoltate. A fost numai o primă luare de contact. Nota dominată în aceste declarații a fost, de fapt, recitarea unei formule, care, practic, e o poezie învățată pe de rost: noi respectăm independența, suveranitatea și integritatea teritorială, în frontierele recunoscute pe plan internațional. Este o formulă de susținere teoretică, dar lipsită de consecințe practice pe terenul acțiunii. De aceea, în discursul public al Chișinăului, ca și al Kievului, această formulă trebuie însoțită de recomandări și cerințe specifice. De aceea, trebuie să se pună de acord Kievul și Chișinăul pentru o abordare corelată. Rusia abordează aceste probleme în corelație, același lucru trebuie să-l facă, bineînțeles, Chișinăul și Kievul pentru a se apăra. Într-aceeași ordine de idei, spune Chișinăul: cerem transformarea misiunii zisă de pacificare a Rusiei într-o misiune internațională, cu componență de poliție și cu mandat internațional. Da, foarte bine, dar în același timp Ministerul de Externe și guvernul din Chișinău nu au întreprins, practic, nimic pe plan internațional pentru a susține această cerere. Ei repetă această formulă, iarăși, ca pe o poezie, la diferite ocazii, dar formula teoretică nu este însoțită de acțiuni practice din partea Chișinăului.

De aceea trebuie să ne așteptăm de la dna Maia Sandu că dânsa va iniția și acțiunile practice, care să umple această frază cu un conținut concret. Eu sunt încurajat de amintirea declarațiilor Maiei Sandu cu un an și jumătate în urmă, când era prim-ministru, când dânsa a contestat foarte ferm noțiunea de pași mici în Transnistria. Dânsa a făcut acest lucru când a primit o delegație numeroasă de diplomați importanți din Occident, a contestat pașii mici. Și sper ca dânsa să continue pe aceeași linie, dar în același timp să oblige Ministerul de Externe și să ia chiar și dumneaei inițiativa de a umple cu un conținut concret, de demersuri, de cereri și de recomandări. Iar printre aceste demersuri trebuie să se numere și posibilitatea ca R. Moldova să iasă din acordul cu Rusia din 1992, privitor la operațiunea de pacificare. Acest acord dă dreptul R. Moldova să ceară încetarea operațiunii de pacificare. Acest pas nu trebuie întreprins cu ușurință, el trebuie foarte bine cântărit, dar e necesar ca această opțiune să existe, R. Moldova să amintească tuturor interlocutorilor, ruși și alții, că această opțiune există și că R. Moldova își rezervă dreptul de a exercita această opțiune. Pe ce bază? Pe baza dreptului internațional, pe baza dreptului suveranității internaționale. Republicii Moldova i se cere să îndeplinească anumite condiții, condiția principală fiind un statut special pentru Transnistria. Altminteri, integritatea teritorială nu funcționează, suveranitatea nu funcționează. R. Moldova trebuie să invoce dreptul internațional.

Și reamintesc că aceasta este poziția de consens în formatul 5+2. Suveranitatea și integritatea teritorială sunt teoretice, dar ele nu funcționează în practică deoarece sunt condiționate de decizia Moldovei de a negocia cu Transnistria un statut special. Deci, este o recunoaștere condiționată. R. Moldova trebuie să invoce dreptul internațional, care este mai presus decât orice acorduri sau propuneri din formatul 5+2. Propuneri și discuții în formatul 5+2 nu au valoare în dreptul internațional, numai suveranitatea națională are valoare în dreptul internațional și ea nu poate fi depășită sau anulată de condiții impuse de Rusia, cu statut special pentru Transnistria, condiții acceptate în formatul 5+2. De aceea argumentul suveranității naționale trebuie să intre ca o piesă de rezistență în discursul internațional al R. Moldova. Președinția poate să inițieze aceste schimbări. Ministerul de Externe, din proprie inițiativă, nu le va iniția. Președinția poate să instruiască Ministerul de Externe să o facă, iar președinția are dreptul constituțional de a iniția aceste schimbări de la președinție. Pentru prima dată avem acum oportunitatea, cu dna Maia Sandu, să vedem aceste schimbări introduse în practică, nu numai în teorie.”

***

La sfârșitul lunii ianuarie, când Rusia a fost zguduită de un val de proteste provocate de arestarea liderului opoziției Alexei Navalnîi in 17 ianuarie, ministrul rus al educației Serghei Kravțov s-a adresat camerei superioare a parlamentului, Consiliul Federației, cerând sprijin pentru educația „corespunzătoare” a tineretului. „Ce se poate face pentru a preveni posibilitatea ca cineva să exercite o influență distructivă asupra copiilor noștri?" – se întreba el în Duma de Stat. Răspunsul nu a întârziat să vină, dar el aduce foarte mult cu o practică a perioadei sovietice. Detalii, de la Oana Serafim:

Întrebările ministrului rus al educației, Serghei Kravțov, au venit în contextul comentariilor oficialilor de stat și al relatărilor din mass-media controlate de Kremlin, care îi arătau, în ciuda lipsei de probe, pe Navalnîi și pe alți organizatori ai protestelor „ademenindu-i” pe minori să participe la proteste anti-guvernamentale. „Pedofili politici” – sunt numiți de televiziunea de stat rusă organizatorii protestelor pro-Navalnîi, iar termenul este preluat de politicienii puterii.

Ministrul Kravțov a anunțat ca răspuns un program numit „Navigatori ai copilăriei”, care își propune să creeze o nouă funcție în școlile rusești, numită „consilier al directorului școlii pentru educație” – sau „comisar” - și care să lucreze cu elevii și cu organizațiile studențești”.

Termenul folosit, „vospitanie", se referă la procesul de creștere și educare a copiilor cu un comportament adecvat pentru integrarea în societatea adultă. Unii observatori consideră inițiativa ca un nou efort de a controla opțiunile politice și civice ale adolescenților. Oficialitățile și canalele oficiale de informație i-au avertizat pe minori să nu participe la demonstrațiile de stradă încă din 2017, când adolescenții s-au numărat printre zecile de mii de ruși care au manifestat după ce Fundația Anticorupție a lui Navalnîi a lansat un videoclip viral care prezenta locuințele luxoase care ar fi deținute sau folosite de premierul de atunci, Dmitri Medvedev.

Analistul politic Konstantin Kalaciov a amintit că - numindu-i pe acești consilieri „comisari” – autoritățile trimit la termenul folosit de Partidul Comunist al URSS pentru funcționarii care asigurau loialitatea și disciplina partidului în armată și la locul de muncă.

„Dacă un fel de comisari politici sau educatori apar în școli și încep să explice copiilor pericolul de a participa la proteste, le va stimula doar interesul pentru astfel de lucruri", consideră el, având exact efectul opus fața de cel dorit de autorități.

Inițiativa se va lansa la nivel național anul viitor, dar ea este deja pusă în aplicare – pentru testare - în 10 regiuni, de la Kaliningrad până la insula Sahalin din Pacific. Inițiativa este aplicată și la Sevastopol din Crimeea, peninsula ucraineană a Mării Negre care a fost confiscată de Rusia în 2014.

Proiectul este gestionat de Mișcarea Rusă pentru Școli (RDSh), care a fost creată la ordinul președintelui Vladimir Putin în 2015 ca parte a inițiativei sale pentru tineri cu scopul „de formare a personalității pe baza valorilor predominante ale societății rusești".

Mișcarea este condusă de Irina Pleșceva, în vârstă de 33 de ani, care a lucrat anterior pentru Frontul Popular pro-Putin (ONF), pentru administrația regiunii Moscova și pentru mișcarea de tineret pro-Putin, Nashi.

Pleșceva le-a spus corespondenților noștri că planul pentru consilierii școlari nu ar fi un răspuns la protestele masive din Rusia de după condamnarea lui Navalnîi și că el este în faza de testare deja de 6 luni.

„Am început anul trecut. S-ar putea să vă amintiți că Duma de Stat în luna mai a avut dezbateri despre cum se poate dezvolta educația patriotică și proiectul a fost inițiat atunci. În general, elevii nu sunt foarte interesați de politică", a spus ea. „Dacă te uiți la TikTok, chiar și în ultimele câteva săptămâni, când copiii au fost provocați să meargă la proteste, vezi că copiii de acolo sunt mai interesați de ultimele dansuri sau meme-uri sau cine este îndrăgostit de cine. În timpul pubertății, copiii sunt interesați de alte lucruri decât de politică".

În opinia celei care gestionează acest proiect. noii consilieri „vor trebui să cunoască limbjul și meme-urile copiilor, să urmărească aceleași fluxuri live și filme pe care le vizionează, să asculte muzica pe care o ascultă, să fie activi în social media pentru a înțelege jocurile video și computerizate. Pleșceva a făcut această declarație ziarului Kommersant, afirmând și că adolescenții care au participat la protestele pro Navalnîi „trebuie integrați în proiectele Mișcării”.

Mișcarea intenționează să ofere un adaus de 15.000 de ruble (aproximativ 200 USD) pe lună noilor consilieri, care vor fi recrutați dintre profesori și absolvenți ai institutelor pedagogice. Cei selectați vor trece printr-un program de instruire de 106 ore – un fel de curs scurt. Se așteaptă ca aproximativ 2.500 de consilieri – sau comisari - să treacă prin program în primul an și să înceapă să lucreze în unele dintre cele peste 40.000 de școli din Rusia.

FSB recrutează studenți, activiști ai opoziției ruse

Analistul Kalaciov crede că nouă inițiativă ar putea avea însă soarta grupării Nashi, gruparea susținută masiv de Putin, dar care nu mai există, iar mulți dintre activiștii săi sunt acum în opoziție. El a explicat că tinerii au fost dezamăgiți de viitorul care le-a fost descris în culori roz și care nu a fost niciodată realizat.

Svetlana Kacimar este psiholoagă specializată în problemele copiilor și este la fel de sceptică. „Văd că acest proiect este condus de oameni care erau în Nashi”, a declarat ea pentru Europa Liberă. „Dar de îndată ce organizația respectivă nu a mai fost susținută sau nu a primit finanțare, ea a dispărut . Societatea nu a acceptat-o.”

În opinia ei , „copiii noștri nu sunt atât de proști ca să nu înțeleagă că se fac presiuni asupra lor și că sunt împiedicați să ajungă la anumite informații.”

Vsevolod Luhovițky, este șeful organizației profesionale „Profesorul” și el crede că proiectul va eșua probabil, deoarece prea puțini oameni ar fi dispuși să lucreze pentru doar 15.000 de ruble pe lună. „Cred că birocrații noștri vor uita de acest lucru în câteva luni", a spus el.

Potrivit unui sondaj efectuat în timpul demonstrațiilor de masă anti-Putin din 31 ianuarie, mai puțin de 2 la sută dintre participanți aveau sub 18 ani. 66 la sută dintre participanți aveau între 18 și 35 de ani.