Noua putere de la Chișinău față în față cu vechea problemă transnistreană

Moderatorul emisiunii - Lina Grâu. Din sumarul ediţiei:

Autoritățile moldovene transmit Tiraspolului noi partide de vaccin, însă administrația de la Tiraspol evită să vorbească despre rolul Chişinăului în imunizarea populației din stânga Nistrului. Prioritățile noii guvernări pe dimensiunea reglementării transnistrene. Două cazuri de condamnare penală la Tiraspol pentru „jignirea președintelui republicii moldovenești nistrene” și „contestarea rolului pozitiv al misiunii de pacificare a Rusiei în Transnistria”. Și cum își petrec vacanțele locuitorii regiunii transnistrene, în condițiile restricțiilor de călătorie legate de pandemie.

Noua putere de la Chișinău față în față cu vechea problemă transnistreană

***

Pentru început, o sinteză a principalelor evenimente ale săptămânii trecute.

„Este clar că Rusia nu este pregătită să-și respecte obligațiile” în privința soluționării conflictului transnistrean, așa cum nu-și respectă promisiunile în legătură cu niciun conflict înghețat sau nu, din fostul spațiu sovietic, a declarat Europei Libere George Kent, adjunctul secretarului de stat american pentru Europa și Eurasia. Într-un interviu în exclusivitate, realizat pe 20 iulie de redacția ucraineană a postului nostru de radio și publicat sâmbătă, 24 iulie, Kent a precizat:

„Am fost în regiunea transnistreană cu o lună în urmă. Reprezint America în acest proces – 5+2 din Transnistria [formatul de negocieri]. Și este clar că Rusia pur și simplu nu este pregătită să își îndeplinească obligațiile. Președintele [rus] [Boris] Elțin a promis în timpul unei reuniuni OSCE de la Istanbul în urmă cu 22 de ani că toate trupele ruse vor fi retrase din Moldova până la sfârșitul anului 2001. Deci, anul acesta este a 20-a aniversare a promisiunii neîmplinite a președintelui Rusiei.”

George Kent a mai spus că „este clar că au existat promisiuni similare ale lui Putin către [președintele francez Nicolas] Sarkozy în 2008 cu privire la situația din Abhazia”. „Așadar, au trecut 29 de ani în Moldova, 13 ani în Georgia și 7 ani acum în Donbas. Și mai este Crimeea", a spus George Kent, adjunctul secretarului de stat american pentru Europa și Eurasia.

Curtea Constituțională a validat mandatele deputaților aleși la alegerile parlamentare din 11 iulie. Partidul Acțiune și Solidaritate are 63 de deputați în noul legislativ, Blocul Comuniștilor și Socialiștilor a obținut 32 de mandate, iar Partidul „Șor” va avea 6 deputați. Parlamentul convocat luni în prima ședință ar urma să-și aleagă organele de conducere, iar următorul pas este învestirea unui nou guvern. „Sper că noul parlament va reuși să recupereze rapid încrederea cetățenilor în această instituție importantă prin decizii corecte și curajoase, care vor opri corupția și vor îmbunătăți condițiile de viață ale oamenilor”, a declarat președinta Maia Sandu.

Lotul de peste 100 de mii de doze de vaccin Pfizer donat de România a ajuns la Chișinău. În total, România a donat până acum 614 mii de doze de vaccin. Din toate vaccinurile recepționate de Moldova drept donații, aproape jumătate sunt cele din România, iar 10 la sută din aceste loturi au fost transmise regiunii transnistrene.

La uzina metalurgică de la Râbnița, una din cele mai mari întreprinderi din regiunea transnistreană, a avut loc săptămâna trecută o avarie gravă care a dus la oprirea producției. Abia după cinci zile uzina a putut fi repornită. Portalul LikTv transmite că în urma greșelii unui macaragiu, deșeuri incandescente au pătruns în blocul pentru cabluri, distrugând toate comunicațiile și alimentarea cu curent electric, iar după ce utilajele s-au oprit peste 200 de tone de oțel s-au răcit în cuptoare. Uzina, unul dintre cei mai mare contribuitori la bugetul regiunii transnistrene, a putut fi repornită abia sâmbătă, după ce sute de persoane au fost implicate la restabilirea comunicațiilor și rețelelor de alimentare cu curent electric.

Uzina metalurgică de la Râbnița

Un fost veteran al războiului de pe Nistru, consilierul local din Corjova Valeriu Mițul, a fost reținut sâmbătă înainte de prânz la „postul vamal” din satul Lunga, controlat de regimul separatist de la Tiraspol, și a primit interdicție de intrare în regiune. Asociația Promo-LEX a anunțat pe o rețea de socializare că transnistrenii i-au ridicat lui Mițul actele de identitate și l-au reținut timp de o oră. Ulterior, i-au înapoiat documentele și i-au înmânat interdicția de a intra în regiunea transnistreană. Este a două reținere ilegală a lui Valeriu Mițul în numai două luni, iar în aceeași situație sunt și alți doi veterani de război - Iurii Coțofan și Victor Timuș.

În cazul a 12 din 15 probe trimise de Chişinău la Institutul de virusologie din Berlin s-a confirmat prezența tulpinii Delta a coronavirusului – tulpina indiană despre care se spune că are un grad mai ridicat de contagiozitate. Ministerul Sănătății îndeamnă cetățenii să se vaccineze pentru a preveni îmbolnăvirea și consecințele grave ale bolii. Conform datelor oficiale, în Republica Moldova au fost administrate aproape 1 milion de doze de vaccin, iar 440 de mii de persoane au încheiat ciclul de vaccinare.

Rusia a înregistrat sâmbătă un record repetat de decese provocate de Covid-19 – aproape 800 de cazuri. S-au înregistrat de asemenea 24 de mii de noi cazuri de îmbolnăvire, pe fundalul accelerării puternice a pandemiei în ultimele săptămâni. Autoritățile de la Moscova dau vina pe varianta Delta, mult mai contagioasă.

Uniunea Europeană cere Rusiei să oprească „persecutarea continuă” a presei independente, a jurnaliștilor și organizațiilor societății civile, spunând că măsurile dure dinaintea alegerilor parlamentare din septembrie sunt „deosebit de îngrijorătoare”. Într-o declarație difuzată joi seara de purtătoarea de cuvânt a șefului politicii externe a UE Josep Borrell sunt menționate deciziile recente ale autorităților ruse care au declarat drept „agenți străini” mai mulți jurnaliști și o organizație neguvernamentală de asistență juridică - Institutul pentru drept și politici publice -, precum și decizia de a declara drept „organizație indezirabilă” publicația The Project. În declarație este menționat și cazul unui alt ONG - Komanda 29, care a decis să-și suspende activitatea din cauza a ceea ce a numit „presiuni și acuzații nejustificate” ale autorităților. Având sprijinul partidului de guvernământ Rusia Unită, aceste măsuri sunt văzute ca parte a unei campanii mai ample de persecutare a presei și organizațiilor civile înaintea alegerilor parlamentare din 19 septembrie.

În capitala Japoniei, Tokio, s-au înregistrat 1.128 de noi infectări cu COVID-19 sâmbătă, la începutul Jocurilor Olimpice de vară, amânate de anul trecut din cauza pandemiei de coronavirus. Numărul infecțiilor a fost în creștere în ultimele săptămâni la Tokio. Competițiile olimpice, programate în perioada 23 iulie-8 august, se desfășoară fără spectatori, pe fondul noului val al pandemiei.

***

Chişinăul a mai transmis Tiraspolului încă 22 de mii de doze de vaccin, din donațiile oferite Republicii Moldova de SUA, România și platforma Covax, dar și din cele cumpărate din bani din buget. În stânga Nistrului au ajuns 15 mii de doze de Johnson & Johnson, 2 mii de doze de AstraZeneca și 5 mii de doze de Sinopharm. Asta, după ce săptămâna trecută autoritățile moldovene au anunțat că în stânga Nistrului au fost transmise de la începutul campaniei de vaccinare 158 234 de doze de vaccin anti-COVID-19.

În total, Chişinăul a transmis Tiraspolului de la începutul campaniei de vaccinare peste 180 de mii de doze de vaccin.

Administrația de la Tiraspol a anunțat sosirea vaccinurilor, fără să precizeze însă că acestea sunt transmise de Chişinău sau că ar fi vorba despre donații occidentale.

Iar liderul regiunii, Vadim Krasnoselski, a anunțat la o ședință că Rusia nu planifică noi livrări de Sputnik V în regiune. Asta chiar dacă Krasnoselski a fost acum două săptămâni la Moscova pentru a cere o nouă partidă de ser pentru regiunea separatistă, sau a negocia cumpărarea unor loturi de Sputnik V. Discuțiile însă nu par să fi avut succes. Liderul transnistrean a spus după această vizită că Tiraspolul negociază cumpărarea vaccinului chinezesc „care este accesibil în acest moment”.

Presa de la Tiraspol evită cu acuratețe să vorbească nu doar despre originea vaccinurilor și echipamentelor medicale donate de partenerii occidentali, dar și despre orice legături pe care procesul de vaccinare l-ar avea cu Republica Moldova. După ce Chişinăul a lansat baza de date digitală cu certificatele de vaccinare, presa de la Tiraspol a făcut materiale de prezentare a felului în care locutorii regiunii transnistrene își pot descărca certificatul de vaccinare digital, fără să spună că ar fi vorba despre un serviciul oferit de Guvernul de la Chişinău. Iar prezentatorii postului oficial de televiziune din regiune au spus că certificatul este valabil în trei limbi: „moldovenească, engleză și rusă”.

Chişinăul transmite Tiraspolului 10 la sută din vaccinurile pe care le primește ca donații, dar și din cele pe care le cumpără din surse bugetare. Asta, pentru a asigura proporțional imunizarea și a cetățenilor săi care locuiesc pe malul stâng al Nistrului.

Primul maraton național de vaccinare la Căușeni

Un comunicat al Biroului de Reintegrare de la Chişinău anunță că beneficiarii din regiunea transnistreană, pe lângă vaccin, „au recepționat și multiple loturi umanitare cu echipamente de protecție și echipament medical” și că „persoanele vaccinate în regiunea transnistreană își pot reconfirma valabilitatea certificatului de vaccinare la instituțiile medicale de pe malul drept al Nistrului”.

Autoritățile sanitare de la Chişinău anunță o rată de vaccinare de 15 la sută în Republica Moldova, iar cele mai mică rată este în regiunea transnistreană și în autonomia găgăuză. Administrația de la Tiraspol anunță că a vaccinat 10,7 la sută din populație, iar 15,4 la sută dintre locuitorii regiunii au primit prima doză.

Statistica privind numărul de doze administrate diferă: Chişinăul vorbește despre peste 107 mii de doze administrare în stânga Nistrului, iar Tiraspolul raportează peste 71 de mii de persoane vaccinate cu prima doză și 50 de mii – cu ambele doze, ceea ce însemnă peste 170 de mii de doze administrate.

***

Vara este în toi, cazuri de noi îmbolnăviri de Covid-19 sunt mai puține decât în primăvară și toată lumea este dornică de vacanțe, mai ales după un an în care nu s-a putut călători aproape deloc.

Corespondenții noștri în regiunea transnistreană au stat de vorbă cu mai mulți operatori de turism din stânga Nistrului, care spun că principala destinație externă în acest sezon este Muntenegru. O țară despre care acum câțiva ani nu se știa nimic în regiunea transnistreană.

Acum însă destinația a devenit populară mai ales pentru că acolo se poate merge fără un test Covid și fără carantina de două săptămâni. Un criteriu de actualitate în regiunea transnistreană, unde rata de vaccinare abia a trecut de 10 la sută, iar o parte din populație s-a vaccinat cu Sputnik V, vaccin care nu dă drept la liberă circulație în Uniunea Europeană.

Turcia și Egiptul, populare acum câțiva ani, al fel ca și Grecia, sunt mai puțin atractive ca destinații pentru locuitorii regiunii transnistrene. Motive ar fi două, notează corespondenții noștri – prețurile crescute și cerințele suplimentare legate de restricțiile pandemice.

În aceste condiții, cei care nu vor sau nu au posibilitatea să plece în străinătate optează pentru turismul local. Există tot mai mulți operatori de turism care creează sau descoperă trasee locale și organizează tururi de o zi-două prin locurile pitorești din regiune. Există opțiunea de a coborî cu barca pe Nistru sau de a face un tur cu bicicletele. Amatorii de senzații tari pot coborî în peșteri sau escalada stânci, sau chiar face jumping de pe anumite poduri, sub supravegherea unor instructori.

Turismul în stânga Nistrului a trecut printr-o perioadă foarte dificilă din cauza pandemiei, când regiunea a fost practic izolată – administrația de la Tiraspol prezenta acest lucru ca măsură de combatere a Covid-19. Unul dintre operatorii de turism din regiune, Evgheni Korcimari, scria pe pagina lui de Facebook că sectorul trece prin vremuri grele. „Mulți dintre noi ne gândim nu doar la ofertele turistice, ci și la cum să ne menținem pe linia de plutire”, scria Evgheni Korcimari. Acum domeniul turismului încearcă să recapete din pozițiile pierdute.

Corespondenții noștri din regiunea transnistreană au întrebat trecătorii, la Tiraspol și Bender, cum și-au petrecut aceștia concediile sau unde planifică să meargă în acest sezon.

Vox:

- Pentru noi, Covid nu a schimbat nimic. Noi s-ar putea să mergem să ne odihnim la limanul de la Cuciurgan, ca de obicei. Nimic nu s-a schimbat, decât că trebuie să purtăm măști și să respectăm măsurile sanitare. În rest, totul a rămas cum a fost. Anul trecut, da, a fost foarte neobișnuit pentru toată lumea, cu acele restricții dure, când nu se putea ieși din casă, când nu circula transportul public și trebuia să mergem la lucru cu mașini de serviciu. Și e cam păcat că acum oamenii s-au relaxat prea mult și nu respectă restricțiile sanitare. Nu poartă măști, nici măcar în rutiere nu vor să le pună. Când mergem la Dnestrovsk, la liman, toată rutiera practic este fără măști.

- Eu nu am fost de doi ani la Tiraspol, din cauza pandemiei, și iată că am venit acum. Tatăl meu nu se simte bine și am venit să-l văd, să-l susțin. Pentru că altfel nu am timp de odihnă, nu am posibilitatea de a călători.

- La mine nu se schimbă nimic, stau acasă pentru că am prea multe lucruri de făcut pe lângă casă.

- Nu toată lumea reușește că meargă în afara Transnistriei în vacanță. Iată de ce mulți găsesc aici locuri unde se pot odihni, se pot scălda. Unii merg la râu, la vreun lac sau la piscină, depinde ce au în zonă. Încearcă să iasă în natură cât mai des, să meargă în afara orașului și să stea mai mult în aer liber.

- Noi am vrea să mergem la mare. Deocamdată suntem la etapa de planificare.

- Eu am concediu după data de 15 august, vrem să mergem cu soțul meu la mare. Și să facem nunta la Odesa. Desigur că e o diferență foarte mare față de ce era anul trecut. Anul acesta măcar există o șansă de a pleca undeva, parcă și testele nu mai sunt chiar atât de scumpe. Anul trecut era mult mai dur, am stat tot anul acasă.

- Eu și anul trecut am fost în Egipt, și anul acesta tot încolo vreau să merg, nu s-a schimbat nimic. Nu țin cont de restricții, îmi văd de viața mea.

- Noi cred că vom rămâne acasă, ne cam temem să plecăm undeva.

***

Săptămâna trecută, la Tiraspol au fost pronunțate două sentințe de condamnare în cazuri considerate de experți independenți ca fiind exemple de represiune politică împotriva unor critici ai regimului transnistrean. În ambele cazuri au fost formulate acuzații penale inclusiv pentru „jignirea președintelui republicii moldovenești nistrene”.

Sentințele vin în momentul în care în stânga Nistrului de facto a început campania electorală pentru așa-zisele alegeri prezidențiale. Nu se cunoaște încă dacă actualul lider Vadim Krasnoselski va avea vreun contracandidat, toți oponenții politici reali fiind eliminați de pe scena politică prin persecuții și dosare penale.

Marți judecătoria orășenească Tiraspol a emis o condamnare într-un dosar penal deschis pentru „instigarea la ură interetnică”, „jignirea președintelui republicii moldovenești nistrene” și „contestarea rolului pozitiv al misiunii de pacificare a Rusiei în Transnistria”. Condamnatul este un locuitor al Tiraspolului, Mihail Ermurachi, și acesta va plăti o amendă de 9200 de ruble transnistrene, echivalentul a aproximativ 550 de dolari.

Centrul juridic și de drept Apriori de la Tiraspol notează că acesta este primul caz în regiunea transnistreană de condamnare în baza unor articole penale privind „jignirea președintelui” și „contestarea rolului pozitiv al pacificatorilor ruși în Transnistria”.

Într-un articol în care descriu acest caz, juriștii centrului Apriori scriu că în dosarul penal deschis lui Mihail Ermurachi se spune că acesta, în timpul unei discuții cu directorul unei școli de la Tiraspol, „l-a jignit pe așa-numitul președinte al republicii moldovenești nistrene, numindu-l „mercenar”, „marionetă” și a făcut afirmații false privind activitatea acestuia”.

Mihail Ermurachi a spus aceste lucruri, adresându-se portretului din cabinetul directorului. În sentința de condamnare se spune că Vadim Krasnoselski, după ce a văzut materialele din acest dosar, a considerat declarațiile lui Mihail Ermurachi făcute la adresa sa ca fiind „jignitoare și de natură să-l umilească în calitate de om și reprezentant al puterii și să-i submineze autoritatea de președinte”. Krasnoselski a considerat că aceste acțiuni sunt criminale, se spune în materialele dosarului.

Instanța transnistreană mai consideră că Mihail Ermurachi, în cadrul discuției din 2019 cu directorul școlii, s-a referit „cu lipsă de respect la activitatea misiunii de pacificare a Rusiei în Transnistria” și că acesta ar fi negat rolul pozitiv al misiunii Federaţiei Ruse în menținerea păcii, securității și stabilității în Transnistria”. Mihail Ermurachi ar fi calificat aflarea contingentului militar rusesc în regiunea transnistreană drept „act de ocupație a unui teritoriu străin”, iar pe militarii ruși și alte persoane care au legătură cu misiunea de pacificare i-a calificat drept „ocupanți”.

Tot săptămâna trecută a fost condamnat la trei ani și trei luni de detenție de o instanță transnistreană activistul Ghenadi Ciorba, acuzat de extremism pentru participarea la un miting spontan care a avut loc la Râbnița atunci când administrația transnistreană a închis podul peste Nistru, iar sute de oameni nu au mai putut merge la muncă sau la tratament pe malul drept al Republicii Moldova. Activistului i se mai impută „jignirea președintelui Vadim Krasnoselski”, publicarea unor materiale critice pe Facebook și criticarea pretinsului ministru de interne de la acea vreme. Ciorba este în arest de mai bine de un an, din 3 iulie 2020.

Stepan Popovski: „În Transnistria, toate procesele de judecată sunt injuste”

Biroul de reintegrare de la Chişinău a reacționat la această sentință, spunând că a sesizat organele de drept din Republica Moldova, dar și mediatorii și observatorii în reglementarea transnistreană, cu privire la detenția ilegală a lui Ghenadi Ciorba. Chişinăul cere eliberarea imediată a lui Ghenadi Ciorba și susține că „va întreprinde toate măsurile posibile și va face uz de toate pârghiile disponibile pentru a interveni în cazurile de încălcare a drepturilor omului” din regiunea transnistreană.

O reacție a venit joi și din partea Biroului pentru democrație și drepturile omului al Departamentului de Stat al SUA. Într-o postare pe Twitter se spune că „exprimarea opiniilor nu este o crimă”. „SUA condamnă condamnarea lui Ghenadie Ciorba și Mihail Ermurachi pentru acuzații motivate politic pentru exercitarea libertății de exprimare și de întrunire. Facem apel la autoritățile de facto din Transnistria să îl elibereze imediat”, se spune în declarația Biroului pentru democrație și drepturile omului al Departamentului de Stat al SUA.

Cazul lui Ghenadi Ciorba figurează și în recentul raport al organizației Freedom House privind drepturile omului în lume, ca exemplu de limitare drastică a drepturilor la întruniri. Raportul plasează regiunea transnistreană în categoria teritoriilor „nelibere”.

Cele două cazuri, condamnate săptămâna trecută la Tiraspol, figurează și în recentul raport publicat de Apriori despre încălcarea drepturilor omului în regiunea transnistreană. Studiul „Libertate în izolare: o analiză a situației drepturilor omului în Transnistria în perioada 2017-2021” trece în revistă 14 dosare unde au fost încălcate dreptul la informație, dreptul la întruniri, dreptul la libertatea opiniei, dar și la un proces echitabil. În multe dintre aceste cazuri este vorba despre persecutarea oponenților politici de către regimul de la Tiraspol și deschiderea unor dosare pentru „extremism”. Printre acestea sunt cazul scriitoarei Larisa Calic, care a scris o carte despre abuzurile din armata transnistreană, a deputatului comunist Alexandr Samonii, a activiștilor Ghenadi Ciorba și Irina Vasilakii, dar și acuzațiile de activitate politică aduse Centrului Apriori și juristului Stepan Popovski. Juriștii transnistreni semnalează ca încălcare majoră și limitarea nemotivată în perioada pandemiei a dreptului la libera circulație a tuturor locuitorilor regiunii transnistrene.

Analiza Centrului Apriori constată că timp de 30 de ani nu s-a găsit o formulă eficientă de apărare a drepturilor omului în regiunea transnistreană și că oamenii de rând sunt practic complet neprotejați în fața oricărui abuz, iar instanțele de judecată nu oferă victimelor nicio perspectivă rezonabilă de a obține câștig de cauză.

***

Noul parlament de la Chişinău își începe activitatea. În noul legislativ, Partidul Acțiune și Solidaritate are 63 de mandate, ceea ce îi permite formațiunii fondate de actuala președintă Maia Sandu să instaleze un Guvern și să adopte legi fără a avea nevoie de parteneri de coaliție. Care sunt prioritățile noii guvernări pe segmentul reglementării transnistrene? Răspunsul într-un interviu realizat de Valentina Ursu cu vicepreședintele PAS, Mihai Popșoi.

Mihai Popșoi

Europa Liberă: Reglementarea transnistreană ar putea să apară în primele 10 priorități pentru noua guvernare de la Chișinău, pentru că pentru cetățenii Republicii Moldova a dispărut de pe radarul atenției această chestiune?

Mihai Popșoi: „Din păcate sau din fericire, depinde cum privim acest subiect, problematica transnistreană mereu a fost în josul clasamentului priorităților sau problemelor pe care le văd cetățenii Republicii Moldova și pentru mine, ca fecior al unui veteran al războiului de pe Nistru, e dureros acest lucru. Cetățenii pe undeva au uitat de această problematică, dar acest lucru, într-un fel, se justifică prin partea pozitivă, prin partea bună a situației, că lucrurile sunt stabile. Da, este rău că e un conflict înghețat și că nu se mișcă reglementarea lui, dar de ce cetățenii Republicii Moldova și-au permis să uite cumva și acest lucru nu apare în primele 5, 7 sau chiar 10 probleme pe care le văd cetățenii Republicii Moldova este anume din cauză că, spre fericirea noastră, nu avem situația din Nagorno-Karabah sau din Abhazia și Osetia, sau chiar, Doamne ferește, cea din Ucraina, dar asta nu înseamnă că problema nu există, nici pe departe. Problema trebuie abordată într-un mod conștiincios, reieșind din interesul Republicii Moldova și slavă Domnului că avem deschiderea partenerilor străini. Până și Federația Rusă de fiecare dată spune răspicat că respectă suveranitatea și integritatea teritorială a Republicii Moldova...”

Europa Liberă: Chiar dacă are trupe rusești pe teritoriul Republicii Moldova?

Mihai Popșoi: „Da, chiar dacă are trupe pe teritoriul Republicii Moldova. Cunoaștem această contradicție între termeni, dacă putem să spunem așa...”

Europa Liberă: Trebuie de insistat pe ideea evacuării armatei ruse din stânga Nistrului?

Mihai Popșoi: „Atâta timp cât nu există un accept, și acest aspect nu poate exista prin definiție a aflării unor trupe străine într-un stat neutru, pentru că pe mine, ca specialist în relații internaționale, mă preocupa și pe undeva mă amuza această contradicție, pentru că avem partide de stânga care se erijau în mari promotori ai statalismului, ai suveranității, ai independenței, ai tot ce doriți, ai neutralității, bunăoară, pe de altă parte, vorbeau cu jumătate de gură sau nu vorbeau deloc despre prezența militară străină pe teritoriul Republicii Moldova. Și asta era ciudat, e puțin spus.

Noi vom avea o abordare principială, noi am și avut-o, am văzut reacțiile care au urmat din Federația Rusă, dar politica noastră este de neclintit, noi vom munci în continuare astfel încât să creăm contextul și sprijinul internațional pentru a convinge Federația Rusă că trebuie să ne mișcăm din acest punct mort, din acest statu-quo, care nu avantajează pe nimeni, nici măcar Federația Rusă, pentru că Transnistria a devenit de ani buni o gaură neagră unde se pierd milioane și milioane de dolari ai plătitorilor de impozite din Federația Rusă. Dacă ar ști plătitorii de impozite din Federația Rusă câți bani înghite Transnistria, și nu cetățenii din Transnistria, pentru că acolo la ei ajunge foarte puțin, dar elitele, corupții din Tiraspol, de la Chișinău, pe vremuri și de la Odesa și cu siguranță și de la Moscova, bani care ar putea fi folosiți în cu totul alte scopuri și noi vom insista să mișcăm lucrurile înainte într-un mod principial, responsabil, dar pentru asta trebuie să creăm context. Și pentru asta trebuie să ne mișcăm inclusiv pe direcția strategică de interconectare energetică cu România. De 30 de ani, iată, nu ne-a dus capul și n-a fost o prioritate, a fost prioritatea a tot ce doriți, numai nu interconectarea strategică cu piața europeană.”

Europa Liberă: Crearea acestei alternative ar putea să le dea mari bătăi de cap autorităților de la Tiraspol, pentru că o bună parte din banii care ajung în bugetul așa-zisei „RMN” sunt banii care se achită pentru consumul de energie.

Mihai Popșoi: „Ca să fie clar pentru toți cetățenii Republicii Moldova care nu cunosc acest lucru, o bună parte îl cunosc, principala sursă de valută străină pentru regimul de la Tiraspol sunt banii pe care îi plătim noi, consumatorii de energie electrică, bani pe care îi plătim Cuciurganului sau Inter RAO EES și o parte din acești bani ajung în așa-zisul „buget transnistrean”. Ne aducem aminte că au fost și acele firme-căpușe, sunt niște istorii foarte neplăcute, dar cel mai dureros este faptul că noi, plătitorii de impozite și consumatorii de energie electrică, cumva susținem regimul de la Tiraspol. Este și cealaltă parte a monedei – culmea cinismului – că ei fac bani pe seama energiei electrice pe care ne-o vând nouă, dar gazul din care produc această energie electrică nu-l achită și costurile acestui gaz se adună pe conturile Moldova-Gaz și, probabil, deja am trecut de 8 miliarde, pentru că erau peste 7,5 miliarde anul trecut.”

Pe mine, ca specialist în relațiile internaționale și ca cetățean, în primul rând, mă oripilează faptul că timp de 30 de ani elitele Republicii Moldova au bătut apa în piuă și au făcut orice au dorit. Dar, de fapt, ce au făcut? Au profitat pe seama schemelor care există. Câte 20-30 de milioane de dolari pe an de pe seama firmelor-căpușă, nemaivorbind de contrabanda care se întâmpla pe segmentul transnistrean și atunci când era atât de profitabil, firește că ei se înțelegeau între ei și nu schimbau lucrurile.

Acum, lucrurile se vor schimba, pentru asta au votat cetățenii Republicii Moldova. Și trebuie să vă spun mai mult, pentru asta au votat și cetățenii noștri din Transnistria. O bună parte din oameni, da, au fost aduși, da, mulți au fost manipulați, ademeniți, dar un număr destul de mare au venit de bunăvoie, au venit pentru a vota pentru un viitor mai bun, pentru reîntregirea Republicii Moldova, pentru un viitor european inclusiv, pentru că eu am stat toată ziua de duminică la Doroțcaia, am urmărit dintr-o parte procesul și e adevărat că se mai opreau oameni din drum și întrebau cine dă bani, așa cum și jurnaliștii au văzut nu o dată și, da, unii dintre acei oameni erau „arvoniți” să voteze cu Șor. Apropo, inclusiv asta i-a ajutat să treacă pragul, dar unii au venit să voteze sincer, pentru că își doresc un viitor mai bun, pentru că înțeleg că acest conflict înghețat nu mai este sustenabil, înțeleg că acest conflict înghețat aduce profit și este în interesul doar a unui grup foarte îngust de oameni și cetățenii de pe ambele maluri ale Nistrului își doresc ca lucrurile să se schimbe.”