Diplomația UE, între Orientul Mijlociu și Ucraina

Gaza și Ucraina sunt cele două subiecte care domină agenda reuniunii miniștrilor de externe din UE, care are loc luni, 23 octombrie în Luxembourg. Pentru prima dată de la invazia Rusiei în Ucraina, discuțiile încep însă cu o analiză a crizei din Orientul Mijlociu.

În ajunul reuniunii, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și-a reiterat poziția ferm pro-israeliană, în ciuda faptului că mulți membri ai birocrației europene au criticat-o pentru declarațiile sale „unilaterale”. Von der Leyen a avertizat totodată Iranul să nu încerce să semene „violență și haos” în Orientul Mijlociu.

Săptămâna trecută aproximativ 800 de angajați ai UE i-au scris președintei Comisiei Europene, protestând împotriva a faptul că în declarațiile sale omite să vorbească despre sprijinul Uniunii Europene pentru palestinieni și soluția celor două state, un element cheie al politicii europene în Orientul Mijlociu.

Vorbind duminică la reuniunea tineretului conservator din Germania, von der Leyen a menționat că replica Israelului la atacul terorist al organizației Hamas trebuie să fie „în conformitate cu dreptul internațional”, dar nu a menționat soluția celor două state, israelian și palestinian. Von der Leyen s-a referit numai la ajutorul umanitar pentru palestinieni, spunând: „Nu există nicio contradicție în a fi solidar cu Israel și a oferi ajutor umanitar pentru Gaza.”

Von der Leyen a comparat, de asemenea, rolul Israelului în conflict cu cel al Ucrainei, care se apără de agresiunea Rusiei. „Toate aceste conflicte au un lucru în comun: se referă la lupta dintre cei care caută pacea, echilibrul, libertatea și cooperarea – și cei care nu doresc nimic din toate acestea pentru că profită de pe urma haosului și dezordinei”, a spus von der Leyen.

Conflictul Israel-Hamas și securitatea țărilor UE

Conflictul din Orientul Mijlociu domină agenda reuniunii miniștrilor de externe din UE și din motive de securitate internă: recent, în Franța și Belgia au avut loc două atacuri mortale, pe fundalul conflictului Israel – Hamas.

În Franța, pe 13 octombrie, a fost ucis un profesor de franceză într-un atac cu cuțitul, alte două persoane au fost rănite, iar potrivit martorilor, atacatorul ar strigat „Allah este mare”. Franța are cea mai mare comunitate evreiască din Europa, aproximativ 500.000 de oameni, dar și importante comunități arabă și musulmană. După ce au început atacurile Hamas, președintele francez Emmanuel Macron a dat asigurări: „Este datoria noastră cea mai importantă să îi protejăm pe evreii din țară”.

În Belgia, moartea a doi turiști suedezi, uciși de un tunisian, a dus la demisia ministrului belgian al justiției și întărirea temporară a forțelor de poliție din Bruxelles, dar și a procuraturii regionale.

Totodată, în vestul Europei se înmulțesc manifestațiile pro-palestiniene, iar la unele, cum a fost în weekend la Londra și Amsterdam, s-au fluturat și steagurile unor organizații teroriste islamice. În Germania, pe de altă parte, pentru a evita tocmai astfel de incidente, manifestațiile pro-palestiniene au fost interzise aprioric – pentru a fi ulterior totuși permise, cum a fost cazul la Köln și München, dar nu și la Berlin.

Ajutor umanitar

Uniunea Europeană va continua ajutoarele umanitare pentru Gaza, dar la reuniunea pentru pace de la Cairo, de la sfârșitul săptămânii a devenit evident că țările membre au poziții diferite când vine vorba de o posibilă încetare a luptelor. Premierul Spaniei Pedro Sánchez și ministrul de externe al Franței, Catherine Colonna, au susținut apelul secretarului general al ONU, António Guterres, pentru o „încetare a focului din motive umanitare”. Pe de altă parte, minsitra germană de externe Annalena Baerbock, a cerut guvernului israelian să evite moartea civililor în ofensiva sa din Gaza, dar, în același timp, a reafirmat sprijinul total al Berlinului pentru acțiunile militare ale Israelului în lupta împotriva Hamas.

Între timp, Națiunile Unite au avertizat că blocada israeliană i-a adus în pragul foametei pe locuitorii din Gaza, teritoriu cu 2 milioane de oameni. „Acești oameni vor muri de foame dacă nu putem intra” cu ajutoarele umanitare, avertiza duminică Cindy McCain, directoarea executivă a Programului Alimentar Mondial ONU. Până luni dimineață, în Gaza nu au intrat decât două convoaie cu ajutoare umanitare, prin punctul de trecere Rafah, la granița cu Egiptul.

Un conflict nu-l va eclipsa pe celălalt

Înalți oficiali și diplomați din Uniunea Europeană insistă că războiul dintre Israel și Hamas nu va eclipsa războiul din Ucraina. „Vom continua să sprijinim ferm Ucraina, indiferent de câte probleme și conflicte avem”, a asigurat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Această poziție a fost reluată luni, la Luxemburg, de ministrul lituanian de externe Gabrielius Landsbergis. „Mă aștept să fim un partener vizibil și important în soluționarea crizei din Israel și Palestina, deoarece este vorba și de securitatea noastră și de principiile pentru care luptăm alături de Ucraina ”, a spus Landsbergis.

El a reamintit că Uniunea Europeană nu-și poate diminua atenția față de Ucraina, fiindcă Rusia atâta așteaptă. „Sper că prin ajutorul nostru financiar important, vom continua să ne manifestăm sprijinul pentru Ucraina”, a mai spus Lansdbergis în Luxemburg.

Pentru moment, nu este clar dacă Ungaria, țară din UE aflată în relații bune cu Rusia, va susține eliberarea următoarei tranșe din Facilitatea Europeană pentru Pace, programul prin care UE cofinanțează, între altele, livrările de arme către Ucraina.

​Tensiunile dintre Armenia și Azerbaijan sunt al treilea punct de pe ordinea de zi a reuniunii miniștrilor de externe de luni, 23 octombrie. În urma unei scurte ofensive, în septembrie, Azerbaidjanul a preluat controlul total asupra enclavei Nagorno-Karabah, provocând exodul spre Armenia propriu-zisă a zeci de mii de etnici armeni.