Favorita pentru șefia DNA: de ce poate fi refuzată de Iohannis?

La București, a fost selectată preliminar o candidată care să preia șefia Direcției Naționale Anticorupție. Noua șefă a DNA nu va avea o misiune ușoară în funcția ocupată până recent de campioana luptei anticorupție Laura Codruța Kovesi. Kovesi a fost demisă la cererea guvernului condus de social-democrații care vor să tempereze această luptă. Dar cât de hotărâtă este să o continue candidata selectată acum?

Favorita pentru șefia DNA: de ce poate fi refuzată de Iohannis?

Adina Florea propusă pentru șefia Direcției Naționale Anticorupție are 52 de ani și aproape 30 de ani de experiență. Și-a început cariera de procuror la Medgidia, apoi s-a mutat la Constanța și a ocupat inclusiv fotoliul de procuror general adjunct al Parchetului Curții de Apel Constanța. S-a ocupat de anchete dificile, de evaziune fiscală, spălare de bani, contrabandă cu produse petroliere și cereale, luare și dare de mită. În 2009, când se afla în fruntea Parchetului de la Constanța, a decis redeschiderea dosarului în care Radu Mazăre, primarul de atunci al orașului de la Marea Neagră, era cercetat pentru că a apărut la o prezentare de modă în uniformă de ofițer nazist. Inițial ancheta fusese închisă, dar Adina Florea a infirmat soluția. Are la activ și câteva insuccese legate de o investigație largă cunoscută în presă sub numele de „mită în poliție”.

Pe de altă parte, Direcția Națională Anticorupție, instituție pe care ar vrea să o conducă, a confirmat că Adina Florea este implicată într-un dosar despre care presa centrală susține că ar fi despre infracțiuni de trafic de influență, abuz în serviciu, fals, favorizarea făptuitorului. Totuși, procurorii DNA nu o cercetează pe ea ca persoană, ci, deocamdată, doar fapte (o anchetă in rem). Adina Florea a declarat că nu știe nimic despre niciun dosar și în sprijinul inocenței sale a adus chiar candidatura pentru funcția de procuroare șefă a Direcției Naționale Anticorupție.

Întâmplător sau nu, planul managerial, care a contribuit la selecționarea Adinei Florea pentru această funcție, se bazează pe lucrările și ideile ministrului Tudorel Toader, care de altfel a și decis selectarea ei.

Nu e clar încă dacă ea va fi în viitor șefa DNA, instituție condusă până nu demult de Codruța Kovesi. Kovesi a fost revocată pe baza unui raport cu puține argumente, făcut de ministrul Justiției și în urma unei decizii a Curții Constituționale care l-a obligat pe președinte să o înlăture. E posibil ca un mecanism similar, dar întors pe dos să funcționeze și în favoarea Adinei Florea, dacă PSD o dorește cu adevărat ca procuroare șefă anticorupție. Curtea Constituțională ar putea funcționa și în acest caz ca instanță care să-l oblige pe șeful statului să o accepte. Aceasta e, însă, doar o ipoteză.

Pe de altă parte, Klaus Iohannis ar avea deja destul motive să nu accepte propunerea ministrului Tudorel Toader. În primul rând, dosarul penal în care îi apare numele și care este instrumentat chiar de DNA, în al doilea rând, declarațiile făcute până acum și care sunt oarecum dilematice față de rezultatele procurorilor anticorupție. Ea vorbește despre „eșecurile DNA din fața instanțelor judecătorești”, cu toate că rata de succes a procurorilor români anticorupție este mult peste media europeană și de asemenea menționează „recuperarea redusă a prejudiciilor”, o chestiune care ține mai degrabă de instanțe decât de procurori.

Nu în ultimul rând, în cazul Adinei Florea ar putea fi vorba și despre o incompatibilitate, de vreme ce tată ei este de șase mandate consilier județean PSD. „Fiică-mea face ordine acolo în trei luni”, s-a grăbit omul să spună, sugerând chiar că e posibil să aibă probleme și Klaus Iohannis, dacă Adina Florea va fi numită în fruntea DNA.

Lucrurile sunt complicate, fiindcă schimbările aduse Legii privind statutul magistraților (nr. 303/2004) ar putea să-i lase lui Klaus Iohannis posibilitatea de a refuza doar o singură data o propunere de procuror-șef. Curtea Constituțională va decide până atunci acest lucru, chiar înainte de audierea Adinei Florea de către Consiliul Superior al Magistraturii, care va avea loc la finele acestei luni. Consiliul va da un aviz consultativ, după care decizia finală rămâne în mâinile președintelui român. E posibil, ca ministrul Justiției să fi luat în calcul un refuz din partea lui Klaus Iohannis și să-l fi lăsat deoparte de adevăratul favorit, pentru o eventuală fază a doua, când președintele ar fi obligat să-l accepte.