Linkuri accesibilitate

Moștenirea Codruței Kövesi


Laura Codruta Kövesi

În ultimii cinci ani, procurorii anticorupție au trimis în judecată 70 de demnitari, între care 14 miniștri și mai mult de 50 de parlamentari.

După cinci ani în fruntea Direcției Naționale Anticorupție, Laura Codruța Kövesi lasă în urma ei o instituție solidă, dar oarecum nesigură, date fiind tendințele Parlamentului de a schimba întreg cadrul anticorupție. Ultimul raport pe care l-a făcut public de-acum fosta șefă a DNA, după revocarea ei din funcție arată că în ultimii cinci ani, procurorii anticorupție au trimis în judecată 70 de demnitari, între care 14 miniștri și mai mult de 50 de parlamentari. Au fost deja condamnați definițiv 37 dintre aceștia. În plus, în total, valoarea măsurilor asiguratorii instituite de DNA au depășit două miliarde de euro.

Procentul achitărilor a rămas în perioada mandatelor ei sub zece procente, fiind constant sub media europeană din acest punct de vedere. În Raportul anticorupţie al Uniunii Europene publicat în 2014, DNA este prezentată drept unul dintre cele cinci exemple de bune practici la nivelul Uniunii, mai reamintește Codruța Kovesi în documentul prin care recapitulează ce s-a întâmplat în perioada mandatului său.

Kovesi are 45 de ani și a fost prima femeie procuror-general din România și cea mai tânără persoană care a ocupat această funcție. În 2006, la doar 33 de ani, a devenit procuror-general, funcție pe care a ocupat-o până în 2012, fără să înregistreze mari succese în această perioadă, menținând însă un trend pozitiv pentru această instituție complicată. În 2012, printr-o înțelegere politică între fostul președinte de atunci Traian Băsescu și fostul premier Victor Ponta, Codruța Kovesi a fost numită în fruntea Direcției Naționale Anticorupție. A fost o decizie politică, nu o selecție pe bază de proceduri așa cum a cerut permanent Comisia Europeană, dar pentru acel moment, care era destul de delicat din punct de vedere politic s-a dovedit o opțiune bună.

I se reproșează Codruței Kovesi că a semnat în 2009 din funcția de procuror-general un protocol secret de colaborare cu Serviciul Român de Informații, document care a fost făcut public abia anul acesta și care sugerează că anumite relații dintre ofițerii Serviciului secret și procurori ar fi putut depăși cadrul legal. Există, de asemenea, anumite semne de întrebare cu privire la deschiderea unor dosare împotriva unor politicieni în perioade electorale, politicieni care au fost ulterior achitați, cum e cazul actualului lider al PNL, Ludovic Orban.

Pe de altă parte, revocarea Codruței Kovesi cu zece luni înainte de terminarea celui de-al doilea mandat ar putea pune sub semnul întrebări continuitatea entuziasmului anticorupție din România, mai ales că în lucru se află dosare grele, între care cel puțin unul dintre ele este legat de numele lui Liviu Dragnea, președintele social-democraților, partid care conduce maratonul legislativ contrareformist.

XS
SM
MD
LG