Serbia va trimite Ucrainei mai mult ajutor umanitar, dar nu se alătură apelului regional pentru continuarea sprijinului în materie de securitate acordat acestei țări și pentru exercitarea unei presiuni mai mari asupra Rusiei, a declarat miercuri la Kiev președintele Aleksandar Vucic.
Înaintea acestei declarații, Vucic s-a întâlnit cu președintele Volodimir Zelenski și a participat la summitul regional Europa de Sud-Est-Ucraina, unde R. Moldova a fost reprezentantă de președinta Maia Sandu.
Reuters notează că a fost prima vizită a unui lider sârb în capitala Ucrainei după mai bine de un deceniu - dar a doua vizită a lui Vucic în Ucraina, după ce a participat la același summit la Odesa, anul trecut.
Belgradul, care are o istorie de relații strânse cu Moscova, a refuzat să se alăture sancțiunilor occidentale împotriva Rusiei în urma invaziei acesteia în Ucraina, deși a condamnat în repetate rânduri politicile Moscovei în cadrul Organizației Națiunilor Unite și și-a exprimat sprijinul pentru integritatea teritorială a Ucrainei. Vucic s-a întâlnit, de asemenea, cu Zelenski în mai multe rânduri.
„Fotografia de familie” a summitului de la Kiev, din 15 iulie.
Veșnica echilibristică a Serbiei
După summitul de la Kiev, liderul veteran sârb, care ia în considerare organizarea de alegeri anticipate și se confruntă cu proteste anti-guvernamentale de peste un an, a promis mai mult ajutor financiar, medical și energetic pentru Ucraina, inclusiv sprijin pentru „reconstrucția” unui oraș nespecificat.
Vucic a afirmat însă că a refuzat să semneze declarația comună a summitului de la Kiev, care solicită continuarea sprijinului politic, militar, financiar și de securitate acordat Ucrainei, precum și intensificarea presiunii asupra Rusiei.
Serbia a depus cererea de aderare la Uniunea Europeană, fiind țară candidată ca și Ucraina sau Moldova, însă Rusia rămâne principalul său furnizor de gaze, iar compania petrolieră NIS (NIIS.BEL), sancționată de SUA, este deținută în majoritate de Gazprom Neft (SIBN.MM) și Gazprom (GAZP.MM).
Serbia menține intacte legăturile sale economice cu Rusia, chiar dacă supără astfel UE. Maxim Reșetnikov (stânga), ministrul Dezvoltării Economice al Rusiei, și Nenad Popovic, ministru fără portofoliu în Guvernul Serbiei, 20 martie 2026.
Vucic a afirmat, pe de altă parte, că Serbia va rămâne un susținător al candidaturii Ucrainei la UE. „Ucraina, Moldova și toate celelalte țări... pot conta întotdeauna pe sprijinul Serbiei”, a spus el.
Belgradul recunoaște integritatea teritorială a Ucrainei, inclusiv cu teritoriile ocupate de Rusia începând din 2014. Kievul - ca și Bucureștiul sau Chișinăul - refuză, pe de altă parte, să recunoască independența Kosovo, fosta provincie sudică a Serbiei, cu populație predominant albaneză.
Serbia, o țară cu o populație de 6,5 milioane de locuitori, a donat Ucrainei aproximativ 60 de milioane de euro sub formă de ajutor neletal și nemilitar de la începutul invaziei ruse din 2022, notează Reuters.
Moscova a acuzat de mai multe ori Belgradul - cu care altfel este prietenoasă - că ar vinde muniție Ucrainei prin intermediari, ceea ce sârbii neagă.
Reuters amintește că vizita lui Vucic la Kiev a avut loc după o conferință la nivel parlamentar a țărilor candidate la aderarea la UE, ținută săptămâna trecută în capitala sârbă, Belgrad, unde Moldova a fost reprezentată de Ion Grosu, președintele legislativului. La reuniune, președintele parlamentului ucrainean, Ruslan Stefanciuk, a acuzat Moscova de agresiune și de „umilirea” sârbilor, ucrainenilor, moldovenilor și georgienilor”.
Sâmbătă, Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a Ministerului Afacerilor Externe al Rusiei, a criticat Belgradul pentru că nu a răspuns la „remarcile ostile împotriva Rusiei” făcute de Stefanciuk.
Bulgaria nu se va alătura Coaliției de Voință (Rumen Radev)
O altă țară balcanică mai puțin dornică să ajute militar Ucraina este Bulgaria, o aliată tradițională a Moscovei în regiune.
Bulgaria nu se va alătura Coaliției de Voință, care susține Ucraina împotriva Rusiei, a declarat marți la Paris prim-ministrul Rumen Radev, tocmai când s-au alăturat acestei grupări de aliați R. Moldova și Macedonia de Nord.
Premierul Bulgariei, Rumen Radev, la sosirea la o cină organizată de Coaliția de Voință, la Palatul Prezidențial de la Élysée din Paris, pe 13 iulie 2026.
„Locul Bulgariei nu este acolo”, a afirmat Radev pentru postul de televiziune bulgar BNT, în timpul vizitei sale în capitala Franței cu ocazia sărbătorilor de Ziua Națională a Franței, adăugând că președintele francez Emmanuel Macron a adresat o invitație Sofiei, de a se alătura.
Radev, fost pilot de avioane de vânătoare și șef al forțelor aeriene bulgare, a afirmat că soluția conflictului „nu constă în extinderea acestuia prin mijloace militare, ci într-o misiune diplomatică puternică, menită să pună capăt escaladării”.
După ce a ocupat funcția de președinte din 2017 până în ianuarie anul acesta, Radev a condus cu succes o campanie electorală în fruntea unui nou partid, devenind prim-ministru în luna mai.
Spre deosebire de predecesorii săi de la Sofia, mai pro-Kiev, el a insistat pentru găsirea unei soluții diplomatice la războiul din Ucraina, izbucnit în urma invaziei rusești pe scară largă din februarie 2022.
Scris cu informații de la Reuters și dpa
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te