Ucraina a salutat recent decizia Statelor Unite de a impune noi sancțiuni Rusiei, pentru amestecul în conflictul din estul Ucrainei. În Moldova, președintele Igor Dodon nu renunță la o întâlnire cu vicepremierul rus Dimitri Rogozin, nici după ce acesta a fost declarat persona non grata de guvernul de la Chișinău. Între aceste două extreme, cum pot evolua relațiile bilaterale? Vasile Botnaru a stat de vorbă cu Igor Boțan, director executiv la Asociația pentru Democrației Participativă - ADEPT.
Your browser doesn’t support HTML5
Europa Liberă: Autoritățile de la Chișinău au o dificultate în plus – trebuie să construiască o relație bună cu Guvernul de la Kiev, în pofida faptului că șefia statului este încredințată unui președinte pro-rus, Rusia fiind dușmanul nr. 1 al Ucrainei. Reușește Chișinăul să facă această echilibristică diplomatică?
Igor Boțan: „Chișinăul, conștientizând care este forța sa economică, nu poate să-și dorească relații proaste cu Federația Rusă.”
Europa Liberă: Dar nici cu Ucraina?
Igor Boțan: „Cu Ucraina nu putem, în principiu, pentru că suntem un fel de sandvici prins între Ucraina și România, lucru care sugerează că cu aceste două țări trebuie să avem relații foarte bune. În raport cu Federația Rusă, vrem să rezolvăm câteva lucruri – să avem relații comerciale foarte bune și să rezolvăm problema transnistreană, inclusiv prezența militară rusă pe teritoriul Republicii Moldova.”
Europa Liberă: Adică, relația cu Rusia contează mai mult decât relația cu Ucraina?
Igor Boțan: „Nu contează mai mult relația cu Rusia, pentru că în relațiile cu Rusia avem un status quo care durează de aproximativ un sfert de veac și vedem că nu putem depăși această stare de fapt. Ultimul lucru semnificativ care s-a întâmplat în relația cu Federația Rusă este hotărârea Curții Constituționale din 2 mai anul curent, care a statuat că, de fapt, Transnistria este teritoriu ocupat de Federația Rusă. Deci este lege, pentru că hotărârile Curții Constituționale au practic statut de lege și un președinte – fie că are simpatii pro-ruse sau pro-occidentale – este obligat să ia în considerare noua conjunctură. Îi place sau nu…”
Europa Liberă: Și dacă merge în răspăr cu această statuare, ce pățește?
Igor Boțan: „Atunci pățește exact ceea ce i s-a întâmplat domnului Dodon – a fost nevoit să plece din țară, pentru a nu se acoperi de rușine atunci când domnul Dmitri Rogozin, reprezentantul special al președintelui Vladimir Putin pentru reglementarea transnistreană, a fost declarat persona non grata. Deci, e un lucru rușinos pentru domnul Dodon, care nici nu a comentat pe îndelete situația în care s-a pomenit, doar a spus că este un lucru foarte periculos pentru Republica Moldova și că Rusia ar putea răspunde foarte dureros pentru țara noastră.”
Europa Liberă: Rușii au o expresie foarte laconică – „nerukopojatnîi”. Dodon a devenit „nerukopojatnîi”, adică căruia nu i se poate întinde mâna în Ucraina?
Igor Boțan: „Dodon a făcut declarații referitoare la Ucraina încă în perioada când nu era șef de stat, atunci…”
Europa Liberă: Și nu era prieten cu Rogozin…
Igor Boțan: „El a făcut acest lucru conștient, pentru a deveni persoana care va fi, să spunem așa, „unsă” drept politican pro-rus principal și acceptat în cercul foarte apropiat de Kremlin. El a obținut fotografia cu Vladimir Putin în ajunul alegerilor din 2014, a devenit reprezentantul celei mai susținute de către Federația Rusă forțe politice din Republica Moldova, dar și-a strâmtorat dramatic câmpul de manevră.”
Europa Liberă: Deci, având în fotoliul de președinte o asemenea personalitate, Guvernul de la Chișinău reușește oare să aibă relații bune cu Ucraina?
Igor Boțan: „Relațiile cu Ucraina sigur că depind de cine se află la cârma Guvernului, dar este un factor mult mai important - și Republica Moldova, și Ucraina sunt state asociate cu Uniunea Europeană și toată lumea știe aici, în Republica Moldova, că, începând cu luna octombrie 2005, după semnarea Planului de acțiuni, pe de o parte, de către Ucraina cu Uniunea Europeană și, pe de altă parte, de către Republica Moldova cu Uniunea Europeană relațiile bilaterale au mers într-o permanentă ascensiune. Multe probleme foarte, foarte dureroase în relațiile bilaterale au fost cumva depășite - și problema proprietăților moldovenești pe litoralul Mării Negre în Ucraina, și problema Palanca, Dnestrovskaia GRES, și problema demarcării hotarului de 400 km pe segmentul transnistrean. Și acum vedem că Ucraina ajută Republica Moldova, pentru că are interes de securitate, temându-se că prezența militară rusească în Transnistria poate fi folosită împotriva, hai să spunem așa, regiunii Odesa din Ucraina.”
Europa Liberă: Dar atunci când Guvernul Filip a fost pus în situația să aleagă între Cuciurgan și livrările din Ucraina, a reziliat contractul cu ucrainenii și a dat preferință Cuciurganului, unde se produce curent electric din gaze rusești și banii, respectiv se duc în niște buzunare rusești. Iată, această dilemă a fost rezolvată în favoarea Rusiei, și nu a Ucrainei.
Igor Boțan: „Nu doar în favoarea Rusiei, dar și în favoarea guvernanților de la Chișinău. Părerea mea este că a fost un schimb de amabilități și de luare în considerare a intereselor. Partidul Democrat și-a pus în funcțiile de conducere la „MoldovaGaz” oamenii care-i sunt apropiați în schimbul acestei cedări pentru Transnistria, iar domnul Dodon a avut neatenția să se laude că a fost implicat personal în soluționarea acestei probleme.”
Europa Liberă: Și atunci, Ucraina cum se uită la asemenea gesturi?
Igor Boțan: „Cred că se uită cu înțelegere la aceste gesturi, pentru că Ucraina nu cred că își dorește o destabilizare foarte acută a situației din Transnistria. Menținerea status quo-ului în Transnistria, probabil că îi convine la acest moment și Ucrainei, numai ca situația să nu iasă de sub control. În plus, cred că și ucrainenii și aici, în Republica Moldova, autoritățile cred că vor să exploateze la maximum contextul regional care s-a creat; mă refer la sancțiunile introduse recent de către Statele Unite, sancțiunile mai dure, care vin din partea Uniunii Europene, după scandalul cu turbinele Siemens ș.a.m.d. Și în acest context, trebuie să recunoaștem că domnul Dodon, din păcate pentru Domnia sa și partidul pe care vrea să-l aducă la conducere în Republica Moldova, devine un fel de valiză fără mâner pentru Federația Rusă. Și acest lucru s-a manifestat plenar când domnul Dodon s-a adresat, recent, de la Teheran către autoritățile Federației Ruse să nu pedepsească cu sancțiuni Republica Moldova. Și este lesne de înțeles că la Chișinău acest lucru a fost calculat. Deci, dacă Rusia ar răspunde acum prin sancțiuni pentru declararea lui Rogozin persona non grata, va avea de suferit, în primul rând, Dodon și ratingul lui politic.”
Europa Liberă: Rogozin a spus foarte explicit în cel mai recent interviu că Rusia mai curând va pedepsi demnitarii implicați în obstrucționarea sa, și nu Republica Moldova care, vezi, Doamne, este sărăcăcioasă și plângăcioasă atunci când merge la Moscova. Unii jurnaliști de la Kiev au scris acum cu această ocazie, apropo, că autoritățile de la Chișinău nu au dovezi foarte ferme că ar juca într-o echipă cu Ucraina împotriva Rusiei și încearcă să joace la două capete, avându-l pe Dodon la un capăt și pe Andrian Candu, alias Vladimir Plahotniuc, anti-ruși notorii, la celălalt capăt. Credeți că este întemeiat acest reproș?
Igor Boțan: „Cred că acest reproș este întemeiat și cred că Dvs. cumva ați făcut aluzie atunci când ați vorbit de interesele la Gazprom de la procurarea energiei electrice. Este un indicator care arată că aici, la Chișinău, guvernanții se joacă într-o joacă care le convine lor mai mult, uitând de interesele Ucrainei.”
Europa Liberă: Adică e tactica descrisă de Vladimir Voronin cu vițelul care merge acolo unde îi convine?
Igor Boțan: „Sigur că merge acolo unde-i convine într-un anumit context. Iar contextul noi l-am explicat. Este vorba despre politica de sancțiuni din partea Statelor Unite și Uniunii Europene față de Rusia. Și atunci, guvernanții noștri își permit să-și lărgească câmpul de manevră. Dar revenim la Dodon. Dodon a nimerit într-o situație foarte proastă. Așa cum menționam, el pentru Federația Rusă și pentru cercurile guvernante de acolo a devenit o valiză fără mâner.”
Europa Liberă: Mai ales, fără fracțiune puternică în Parlament?
Igor Boțan: „Exact. Și după ce Dodon s-a jucat de-a mixtul cu Partidul Democrat, înțelege că pericolul vine din partea Partidului Democrat, care i-a promis să-i 'rupă degetele', iar Dodon în replică nu a avut ce spune; doar că cu degetele rupte nu va putea promulga legile adoptate de către guvernanți. Deci, noi vedem că acest joc, nu tocmai subtil, este în desfășurare. Dodon a gafat și acum se vede nevoit să meargă la întruniri internaționale dedicate unor festivități, cum a fost împlinirea a 20 de ani de la cooperarea în bazinul Mării Negre, acum cum a fost inaugurarea președintelui Iranului, ca acolo să profite de situații și să se întâlnească cu Mogherini, pentru ce? Pentru a-i mulțumi Uniunii Europene pentru suportul pe care de-a lungul anilor l-a acordat Republicii Moldova. Asta după ce Dodon de atâtea ori a amenințat că va anula Acordul de asociere. Vedem că acum vine tot mai des cu mulțumiri – ba atunci când se întâlnește cu ambasadorii Uniunii Europene în Republica Moldova, ba atunci când peste hotare se întâlnește cu înalți demnitari europeni.”
Europa Liberă: Dar Centrul NATO este hotărât să nu-l admită la Chișinău?
Igor Boțan: „Da, dar nimeni nu-l întreabă. Și asta e o meteahnă mare pentru puterea lui Dodon care, după ce a făcut promisiuni generoase, acum se vede în situația că nu poate face nimic și trebuie să recunoască că Vladimir Putin i-a spus verde în ochi: Încearcă să ajungi la pârghiile puterii, după aceea vei face tot felul de promisiuni.”
Europa Liberă: Adică, „utrom - denghi, vecerom - stulia”?
Igor Boțan: „Exact. Deci, Dodon e într-o situație care îi arată cât de șubredă este poziția domniei sale și iată că în această situație încearcă să amenințe ba cu proteste, ba că nu va putea promulga legile cu 'degetele rupte' de către actuala guvernare.”