Igor Boțan: La alegeri, cetățenii din străinătate trebuie tratați la fel, fie că sunt în Europa sau în Federația Rusă

Valentina Ursu în dialog cu Igor Boțan

Igor Boțan: „Este foarte important acest vot al cetățenilor noștri de peste hotare, pentru că, dacă ne amintim bine, în 2010, parlamentul a constituit un grup special care să elaboreze un proiect referitor la organizarea votului peste hotare. S-a ajuns la ideea că concetățenii noștri care contribuie la menținerea Republicii Moldova pe linia economică de plutire, care transferă anual mai mult de un miliard de dolari aici, în țară, au o contribuție extraordinară, de aceea a și fost constituit acest Birou al Relațiilor cu Diaspora și s-a decis că concetățenii noștri trebuie să mențină o legătură foarte strânsă cu patria.”

Europa Liberă: Părerile politicienilor sunt împărțite. Dacă e să-l citez pe Vladimir Voronin, el zicea că cei plecați peste hotare și care nu revin acasă ar putea să fie lipsiți de dreptul de a participa la vot până la politicieni care merg în diasporă, se întâlnesc cu alegătorii, insistă pe deschiderea mai multor secții de votare.

Igor Boțan: „Avem legea de bază, Constituția Republicii Moldova, și, potrivit acestui document, autoritățile sunt obligate să ofere cetățenilor dreptul de vot. Acest lucru peste hotare se oferea cetățenilor noștri în misiuni diplomatice, ambasade și consulate, dar din 2010, pentru că, așa cum spuneam, aproximativ o treime din cetățenii noștri cu drept pe vot erau peste hotare, s-a decis că este incorect ca acești oameni care economic contribuie la menținerea Republicii Moldova pe linia de plutire, este inadmisibil să-i lăsăm fără posibilitatea de a participa la configurarea puterii în stat.”

Europa Liberă: Comisia Electorală Centrală anunța că, până în prezent, aproape 35 de mii de cetățeni s-au înregistrat prealabil pentru a vota în cadrul scrutinului prezidențial din 1 noiembrie și că cele mai multe cereri de înregistrare prealabilă sunt din Italia – peste 6.000, aproape 7.000; din Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord – aproape 5.000 și din Federația Rusă – peste 4.500 și mai erau acolo din România – peste 3.500, din Germania – aproape 3.000...

Igor Boțan: „Odată acest model aprobat în 2010, el trebuie acum îmbunătățit și oferit cetățenilor pentru a se înregistra, astfel încât autoritățile electorale să știe unde pot deschide secții de votare, pentru că aceste cereri vin din mai multe localități, ele trebuie clusterizate, făcute ciorchine, în sensul că trebuie găsită o localitate care este comodă pentru toți dintr-o anumită regiune, unde pot veni în ziua alegerilor, parcurgând 10, 20, 30, 50, 100 de kilometri, ca să poată vota. Deci, acest concept a fost acceptat de principiu în 2010, a fost modificat articolul 31 din Codul Electoral, acum cetățenii pot să se bucure de această oportunitate.”

Europa Liberă: Crește numărul celor din Federația Rusă care vor să participe la alegerile din 1 noiembrie. Există o explicație?

Igor Boțan: „Dacă ne referim concret la Federația Rusă, știm că, de exemplu, Partidul Socialiștilor în permanență a solicitat să fie deschise mai multe secții de votare. Și pe bună dreptate cer mai multe secții de votare, dacă ne referim la articolul 31 din Codul Electoral, acest articol nu face delimitarea dintre cei trei factori. Este vorba despre trei factori. Primul factor – statistica anterioară. Ne uităm la alegerile precedente în fiecare din țări câți oameni au votat. Doi – ne uităm, așa cum prevede articolul 31 din Codul Electoral, ce bazin electoral de principiu avem. Deci, Ministerul Afacerilor Externe oferă această informație și ne spune că în Federația Rusă, după calculele ambasadei noastre la Moscova, s-ar găsi permanent sau temporar aproape 400 de mii de concetățeni de-ai noștri. La fel această informație este preluată din alte țări ș.a.m.d.”

Europa Liberă: Acum numărul lor este în descreștere.

Igor Boțan: „Da, corect, așa este.”

Europa Liberă: Asta arată că o parte din cei care își câștigau bucata de pâine în Rusia acum au revenit sau s-au răzgândit și merg în Occident.

Igor Boțan: „Dl Dodon ne spunea doi ani în urmă că e vorba despre 600 de mii, astăzi avem 400 de mii și trebuie să luăm în considerare aceste cifre. Și al treilea factor este înregistrarea prealabilă, pentru că putem să avem, de exemplu, în Federația Rusă 400 de mii de concetățeni, dar dacă ei nu cer suplinirea numărului de secții de votare, asta nu servește la nimic. Va trebui, dacă avem acești trei factori și ei ne servesc drept factori pentru a face prima schiță, primul design, după asta, membrii Comisiei Electorale Centrale, experții de la Ministerul Afacerilor Externe trebuie să facă așa-zisa clusterizare, adică să vadă din câte localități, la ce distanță se află, pentru că s-ar putea, bunăoară, să se mai înscrie oameni din Moscova, unde se deschid două secții de votare și ar fi foarte bine să se deschidă în Moscova 3 sau 4 secții de votare, ca să nu avem aglomerații, fiindcă am văzut că acolo vin până la aproape 3.000 de cetățeni.

Deci, noi nu trebuie să facem delimitarea asta între Europa și Federația Rusă când vorbim de cetățenii noștri, trebuie să-i tratăm pe toți la modul egal, dar nu trebuie să cădem și în altă extremă, că dacă vin mai multe cereri din Rusia, atunci în Rusia trebuie să deschidem mai multe secții de votare. Nu! Trebuie la început să facem clusterizarea, să vedem cum s-a procedat anterior, pentru că noi am avut în 2019 la alegerile parlamentare lucruri foarte ciudate în Federația Rusă – numărul de cereri prealabile a fost mai mare în unele secții de votare decât numărul votanților care au venit, iar în Europa am avut exact invers – am avut puține cereri prealabile, dar au venit atâția că nu au putut să voteze toți. Deci, acești factori trebuie luați în considerare atunci când se va lua decizia finală.”

Europa Liberă: Credeți că în acest an, când totuși lumea e bântuită de această pandemie de COVID-19, ar putea să se manifeste un interes mai mare în comparație cu alte scrutine?

Igor Boțan: „Noi trebuie să pornim de la prevederile legale, trebuie să luăm în considerare și situația la care vă referiți Dvs., trebuie să vedem ce zic și autoritățile statelor unde se intenționează deschiderea secțiilor de votare, în afara misiunilor diplomatice. Trebuie găsit un algoritm și Biroul pentru Diaspora să discute cu liderii diasporei, adică să ia temperatura și să fie luată o decizie, astfel încât să reușim să oferim dreptul de vot cetățenilor, dar, în același timp, să-i protejăm pe cetățenii noștri de contactele care pot duce la eventuala contractare a infecției.”

Europa Liberă: Să fie respectate toate măsurile impuse de autoritățile sanitare, asta e cerința.

Igor Boțan: „Exact!”

Europa Liberă: În altă ordine de idei, la fiecare alegeri se vorbește despre fraudare. Totuși ați putea să lămuriți ce înseamnă fraudarea alegerilor?

Igor Boțan: „Se fraudează atunci când, de exemplu, se folosesc resurse administrative; se fraudează atunci când se folosesc bani nedeclarați, din surse obscure ș.a.m.d.; se fraudează atunci când este folosită mass-media afiliată pentru inducerea în eroare a cetățenilor, deci, ponegrirea unor candidați și proslăvirea altora. Și lumea în sensul îngust al cuvântului înțelege prin fraudare mișmașurile care se fac în secțiile de votare – aruncarea buletinelor precompletate sau atunci când se numără stricarea buletinelor pentru anumiți contracandidați, sau atunci când se face bilanțul alegerilor și numărătoarea este una, iar cifrele fixate în protocoale sunt altele, schimbarea eventuală a protocoalelor și multe, multe alte lucruri. Deci, este foarte complexă toată această situație legată cu eventuala fraudare, dar pentru aceasta colegii noștri care fac parte din Coaliția pentru alegeri libere și corecte au experiența pentru a școli observatorii independenți care să ia seama la secțiile de votare, ca astfel de lucruri să nu se întâmple și, în același timp, invită concurenții electorali să-și delege eventualii observatori pentru a fi instruiți și a veghea, ca astfel de lucruri să nu se întâmple.”

Europa Liberă: În funcție de cine și cum reușește să convingă cetățenii că au fost sau nu fraudate alegerile, se pot face întorsături la 180 de grade. Ne amintim anul 2009, vedem ce se întâmplă acum în Belarus și, eventual, în Republica Moldova puteți anticipa un scenariu trist, când ar putea să cheme lumea în stradă?

Igor Boțan: „Trebuie să fim extrem de atenți și precauți atunci când vorbim de scenariile postelectorale. În primul rând, noi am avut o situație extrem de stranie în 2009, când opoziția a țipat în gura mare și a revendicat mistificarea rezultatelor alegerilor, dar după alegeri nu a putut demonstra practic nimic. Și acest lucru este extrem de relevant, dar s-a dovedit că unul din politicienii activi atunci ne-a relatat de la un post de televiziune că a oferit un milion de dolari ca să ajungă în lista de candidați a unui partid pretins european și democrat și vedem că, de fapt, a recunoscut că s-au făcut falsificări și din partea asta. Apoi, cei care au venit la guvernare cu mare succes au subminat procesul de integrare europeană a Republicii Moldova și au mai reușit să contribuie la furtul miliardului. Deci, noi avem și această experiență tristă, dar oricum noi nu putem compara Republica Moldova cu Belarusul, unde Lukașenka se află de mai mult de un sfert de veac la guvernare. În Republica Moldova totuși am avut democrație electorală, care cu toate hibele sale, cu toate neajunsurile sale a asigurat un proces electoral relativ liber și relativ corect, dar asta nu înseamnă că nu trebuie să fim îngrijorați de ceea ce am văzut recent – finanțări de peste hotare prin intermediul surselor obscure. Am văzut și exemple, declarații despre finanțări din Bahamas, „Gazprom” ș.a.m.d. Aceste lucruri nu pot fi ignorate și cetățenii trebuie să fie conștienți că astfel de lucruri există și, dacă nu le-am descoperit noi anterior, acum trebuie să le luăm în considerare.”

Europa Liberă: Prezența la vot organizată a cetățenilor din stânga Nistrului ar putea să fie trecută la capitolul fraudarea alegerilor?

Igor Boțan: „Ceea ce s-a întâmplat în 2019, cu siguranță a fost fraudare. Tagma dvs. a arătat zeci de exemple cum oamenii au fost aduși organizat la secțiile de votare, habar nu aveau ce-i cu politica în Republica Moldova...”

Europa Liberă: Dar observatorii au spus că alegerile au fost libere și corecte?

Igor Boțan: „Observatorii... Da, dar trebuiau să fie documente și au fost astfel de documente, dar trebuiau organele de justiție din Republica Moldova să le califice ca atare înainte de a ajunge toate aceste documente și toate aceste dovezi la Curtea Constituțională. Pentru că acest lucru nu s-a făcut, iată că avem acest fenomen. Știu că Comisia Electorală Centrală examinează problema respectivă cu minuțiozitate și încearcă să evite toți factorii care pot conduce la transportarea organizată a alegătorilor de către persoane interesate și, eventual, plătirea acestor oameni pentru ca să-și dea votul într-un fel sau altul.”

Europa Liberă: Până la urmă, rezultatele alegerilor sunt validate de către Curtea Constituțională...

Igor Boțan: „Așa este.”

Europa Liberă: Se pare că acum există o doză de încredere în această entitate.

Igor Boțan: „Până ajungem la Curtea Constituțională, procesul trebuie monitorizat foarte minuțios. Toate lucrurile trebuie contestate, dacă este de contestat ceva, dar oamenii care contestă trebuie să fie foarte bine documentați și trebuie să aibă argumente cu pondere, astfel încât Curții Constituționale să nu-i rămână decât să ia în considerare toate lucrurile care se fac de către celelalte instituții – Comisia Electorală Centrală, Misiunea de observatori, instanțele de judecată care adjudecă pe marginea litigiilor ș.a.m.d. Toate aceste lucruri trebuie de o manieră profesionistă pregătite, astfel încât Curtea Constituțională să poată lua o decizie în ultima instanță și ca noi, cetățenii, să spunem: da, avem un proces electoral bine pus la punct, avem Curtea Constituțională care înțelege perfect cum trebuie să ia în considerare acești factori și noi să fim mulțumiți că am avut un proces liber și corect.”