Cel puțin doi politicieni deschis unioniști ar putea începe adunarea de semnături în vederea candidării la prezidențialele din luna noiembrie. Pe ce criterii sunt dezbinați unioniștii? Ce miza au alegerile prezidențiale din 1 noiembrie? Răspunde liderul PL, Dorin Chirtoacă.
Europa Liberă: De ce se înghesuie atât de mulți concurenți să obțină această funcție în stat, care rămâne a fi una mai mult simbolică?
Dorin Chirtoacă: „Personal, aș fi preferat să depun documentele și să candidez la funcția de Președinte al României Mari, dacă aș fi avut sau aș avea ocazia, ținând cont că întotdeauna am pledat pentru Unire. Dată fiind situația, așa cum o vedem astăzi, în 2020, aveți dreptate, ne înghesuim prea mulți. Nu este vorba doar despre o funcție, este vorba despre o situație care ne poate da peste cap, după ceea ce ni s-a întâmplat în ultimii ani cu Plahotniuc. În mod normal, noi trebuie să scăpăm de Dodon, cum am scăpat de Plahotniuc, și abia după aceea să relansăm democrația, să relansăm competiția între noi și să dăm posibilitate oamenilor să-l aleagă pe cel mai bun. Și, din start, noi am pledat pentru formula un singur candidat anti Dodon., însă, nefiind auziți, mergem pe cealaltă formulă, împărtășită de mai mulți colegi din politică, și anume: încercăm în turul întâi să facem o performanță cât mai bună fiecare, și, după aceea, să ne susținem reciproc în turul al doilea.”
Europa Liberă: Vorbim despre o puzderie de candidați pe eșichierul de centru-dreapta, dar se mai ia în calcul că, cel puțin, curentul unionist nu a reușit să aibă un singur candidat. Cine și ce-i dezbină pe unioniști astăzi?
Dorin Chirtoacă: „Orgoliile, ambițiile, preamărirea personală, fuga după lauri – lucruri care nici nu sunt compatibile cu lupta pentru idealul unirii. Noi, de fapt, în luna februarie, am avut negocieri, discuții ca să existe dacă nu un singur candidat împotriva lui Dodon și, respectiv, a regimului, să fie cel mult doi – unul european și unul unionist. Pentru că așa este electoratul. Dar nici această propunere făcută de noi nu a fost auzită. Cei de la Partidul Unității Naționale, pentru că ei au mai rămas pe eșichier, au refuzat constant orice fel de comunicare, nici măcar n-au mai răspuns la telefon. Și atunci a rămas să promovăm lucrurile deschis, sincer, așa cum am fost tot timpul.”
Europa Liberă: Dar nu e un paradox totuși – unioniști dezbinați?
Dorin Chirtoacă: „De asta am și format Mișcarea Unirea. Da, este greu și în Mișcarea Unirea, suntem cinci partide, durează până când luăm o decizie, dar procedăm democratic, lăsăm ca bunul simț să fie de fiecare dată. Însă nu vedem ca acest lucru să fie primit de oameni așa cum ne-am fi așteptat. Pentru că, da, la început era o presiune: Uniți-vă, unioniști, că altfel nu avem ce discuta cu voi. Ne-am unit și presiunea a dispărut, în condițiile în care totuși a mai rămas cineva care trebuia să adere, ca să fim toți unioniștii împreună. Dar mai sunt din mediul civic ș.a.m.d. Or, observăm că, chiar dacă noi am unit cinci partide în cadrul Mișcării Unirea, mai este al șaselea partid, care a rămas într-o parte și a spus noi așa rămânem, niciodată nu trecem împreună cu cei din Mișcarea Unirea. Și după aceea au apărut din mediul civic o serie de personalități și iată că astăzi suntem deja patru din partea curentului unionist care am depus actele la CEC: subsemnatul, Octavian Țîcu, dl Costaș și dl Oboroc. Cel puțin patru. Evident că asta arată neserios. Or, unde este presiunea din parte societăți ca toți unioniștii să fim împreună, de vreme ce am dat exemplu? Rezultă că și eu și PL ar fi trebuit să procedăm invers, să spunem : oameni buni, am luat 10 la sută în alegerile pentru Chișinău, este ultima măsurătoare reală care a avut loc, politică, atunci fiți buni și fuzionați în cadrul PL, dacă vreți, pentru că am luat 10 %, iar voi ați luat mai puțin și chiar cu toții împreună ați luat mai puțin decât subsemnatul și, respectiv, facem politică mai departe. Că așa trebuia să fac. Nu știu, am procedat, iarăși, după bunul simț. Să vedem cu ce ne alegem. ”
Europa Liberă: Și să ne imaginăm că pe un platou de dezbateri veniți toți patru. ce concluzii își trage alegătorul?
Dorin Chirtoacă: „În primul rând, ca să ajungem într-un platou de dezbateri, trebuie să reușim să colectăm semnături, or, pe timp de pandemie, aceasta este o crimă și am spus-o deschis, trebuia anulată procedura asta de colectare a semnăturilor. Doar să ne închipuim că cineva se îmbolnăvește și, Doamne ferește, moare și se adaugă la numărul de victime care au fost considerate o povară de nefericitul Furtună, care acum este scos țap ispășitor de Dodon.”
Europa Liberă: A demisionat deja.
Dorin Chirtoacă: „Da, dar trebuie să-și dea demisia și Dodon, și Chicu. Ei au făcut fapte ilegale, nu doar declarații absurde și nepermise.”
Europa Liberă: Dar dacă s-ar lua în calcul aceste aspecte pe care le enunțați Dvs., ar putea unii să zică că trebuie anulate, amânate alegerile prezidențiale
Dorin Chirtoacă: „Problema e că dodonavirusul deja e mai periculos chiar decât coronavirusul pentru Moldova. Fără a înlătura acest regim cleptocrat, fățarnic și neadecvat, care nu corespunde nivelului unei guvernări în Moldova, pentru că artificial a ajuns la putere Dodon, prin frauda făcută de Plahotniuc în 2016. Și el nu ne poate reprezenta, dincolo de orientarea proeuropeană sau prorusă a cuiva, sau proromânească. Deci, trebuie făcute alegeri și trebuie înlăturat regimul, pentru a putea rezolva inclusiv problema pandemiei. Însă să vedem dacă reușim să adunăm semnături. Zi și noapte mă gândesc: dacă se infectează cineva dintre colectori sau dintre cetățenii cu care noi comunicăm și colectăm semnături? Și dacă, Doamne ferește, moare, cum vom justifica așa ceva? Când erau alegerile de la Hâncești, se infectau 20 de oameni pe zi. Astăzi sunt 300, 400, 600. Logică nu există în ceea ce se întâmplă în Moldova.”
Europa Liberă: Este evident că în turul doi vor rămâne doi candidați, care vor acumula cele mai multe sufragii din primul tur.
Dorin Chirtoacă: „De vreme ce nu reușim noi, politicienii, să avem maturitatea și înțelepciunea necesară să decidem între noi cine să fie acel unu anti-Dodon, poate vor avea înțelepciune cetățenii și vor decide ei în locul nostru, ca din primul tur să-l arunce afară pe Dodon, să nu mai fie nevoie de a doilea tur, să ne dea și nouă, politicienilor, o lecție în acest sens. Pentru că Dodon, în general, nu ar trebui să fie admis într-o competiție politică. De către cetățeni! ”
Europa Liberă: Ca să ducem la bun sfârșit gândul. Deci, unioniștii nu se unesc?
Dorin Chirtoacă: „Unioniștii luptă pentru unire, fiecare în parte fiind mulțumit că are în suflet tricolorul și idealul unirii în fața sa, pe care îl urmează. Dar capacitate de a fi organizați și corecți, inspirați în ceea ce face... cum se vede, mai este până acolo.
Europa Liberă: E cu sorți să se înfăptuiască această unire?
Dorin Chirtoacă: „Cred că da.”
Europa Liberă: În cât timp?
Dorin Chirtoacă: „În cel mai rău caz, în următorii 10 sau maxim 20 de ani. Asta după previziunile cel mai pesimiste. Dar mi-aș dori și în câțiva ani s-o putem face. Problema este că UE nu oferă extindere nimănui la ora actuală. Balcanii de Vest, atât. În rest, încoace, Moldova, Ucraina, Georgia, Belarus, Armenia, din Parteneriatul Estic, suntem acceptați ca vecini, mai mult nu. Prin urmare, dacă vrem să facem parte din lumea liberă și prosperă, avem o poartă: unirea cu România.”
Europa Liberă: Și atunci întăriți convingerea lui Igor Dodon, care zicea că Moldova nu are șanse să adere la UE.
Dorin Chirtoacă: „UE s-ar putea să-și revadă poziția, dacă noi, în interior, ne-am dezvolta, am scăpa de Dodon, am avea o guvernare mai bună decât cea pe care am avut-o acum 10 ani, prin Alianța pentru Integrare Europeană, integră, corectă, care să ducă lucrurile într-o direcție sănătoasă, să avem dezvoltare, o absorbție coerentă a fondurilor europene, locuri de muncă, investiții ș.a.md. Și atunci UE își va revedea poziția. Asta va dura minimum 10 ani. Și trebuie să fie integrate la început acel țări din Balcanii de Vest. Dar problema este că noi nici de Dodon n-am scăpat, nici de rămășițele regimului Plahotniuc, dar visăm la zbor în cosmos european pentru noi. N-avem cum! Calea mai scurtă este unirea cu România. Și mai este un pericol, Dodon spune că ne vom pierde independența unindu-ne cu România. Dimpotrivă, noi ne vom consolida instituționalitatea, independența instituțiilor. Pentru că independență nu înseamnă un drapel, o stemă, un imn și o Constituție făcută cârpă, așa cum o face el și, respectiv, subordonare față de Rusia. Pentru că independența pe care o avem este iluzorie, noi suntem în continuare o provincie a Federației Ruse, o gubernie, și el tot mai adânc și mai adânc ne duce acolo, împreună cu Transnistria, cu care vor împreună să fraudeze alegerile. Independență înseamnă independența financiară a primarilor, independența instituțională și, respectiv, descentralizarea de competențe și atribuții a consiliilor raionale. Asta înseamnă mediu de afaceri concurențial, deschis, ca să-și poată consolida afacerile și crea locuri de muncă. Asta înseamnă cu adevărat independență. Nu slogane și, respectiv, vorbe goale.”
Europa Liberă: Dar, apropo, o relație bună între Chișinău și București pe ce s-ar baza?
Dorin Chirtoacă: „Pe parcurgerea de către Chișinău și RM a acelorași pași și a aceluiași drum pe care l-a parcurs România începând cu anul 2000. Pentru că în ᾿99, România a început negocierile de aderare La UE, era în discuții în acest sens și cu NATO și, timp de 20 de ani, România a atins acel nivel de cultură și prosperitate pe care și l-a dorit pe vremea lui Ceaușescu, când sufereau de frig, de foame și de întuneric. Iată că acea situație a fost depășită. Și astăzi există un fel de mică burghezie europeană în România. Noi putem ajunge la fel, pentru că ei, în 1989, o duceau mai rău decât noi, le era mult mai greu.”
Europa Liberă: Cunoașteți câți cetățeni ai Moldovei ar avea cetățenia României?
Dorin Chirtoacă: „Se discută despre o cifră între 500 de mii și până la un milion.”
Europa Liberă: Și cum vă explicați că e în creștere acest număr de doritori de a obține cetățenia României?
Dorin Chirtoacă: „Este firesc, pentru că exista o dorință încă de la bun început, din anii ᾿90, din motive patriotice, inițial. Pentru că am fost un popor, suntem un popor, am fost un stat și trebuie să fim un stat și o țară. După aceea au apărut chestiunile cu profitul, pe marginea repatrierilor, cele două mașini care puteau fi înmatriculate în România fără taxe. Apoi a apărut necesitatea de a obține pașaportul Românesc, pentru a putea merge și munci legal peste hotare, în Europa. Apoi, în 10 ani, a venit și argumentul care este astăzi pe buzele tuturor și anume că, după discreditarea integrării în UE și faptul că Europa a văzut că nu are cu cine discuta în Moldova , din cauza hoției și a tot ce ni s-a întâmplat cu furtul miliardului, a aeroportului etc., deja, ca o soluție, este salvatoare: alocații pentru copii, câteva sute de roni, asta înseamnă 6-7 sute de lei de-ai noștri pe lună; pensii mai mari; poliță medicală care asigură un tratament la un alt nivel și desigur medicamente mai bine; posibilitatea de a munci fie în România, fie peste hotare, în Europa, mai departe; avantaje și perspectiva unei vieți. Oamenii deja, când se nasc copii, merg și-i înregistrează la Consulatul României, ca să le dea certificat de naștere românesc și apoi își iau actele din RM, de rezervă.”
Europa Liberă: Și Dvs. lăsați să se înțeleagă că cetățeanul mai degrabă se gândește la beneficiile pe care le are de pe urma obținerii cetățeniei românești?
Dorin Chirtoacă: „Și la beneficii, dar, dincolo de toate, oamenii din Moldova au înțeles că salvare și perspectiva unei vieți, atât pentru ei, cât și pentru familiile și pentru copiii lor, pentru generațiile viitoare, vine odată cu primirea actelor românești și europene. Oamenii nu mai văd cum R. Moldova le mai poate oferi un viitor. Și atunci, unirea, care era o sperietoare și un pericol, considerată așa după ᾿90 încoace, iată că în ultimii zece ani a devenit o speranță, o speranță salvatoare pentru toți.”
Europa Liberă: Dar credeți că pentru Comrat și Tiraspol nu a rămas unirea o sperietoare?
Dorin Chirtoacă: „Poate în discuții la bucătărie și la un pahar de vorbă a rămas, așa, în batjocură, dar sunt destui de la Tiraspol și cei de la Comrat care au pașaport românesc și-și fac în continuare. Sau ca discurs public fățarnic, pentru a apăra panglica negru-oranj la 9 mai și, respectiv, a umbla în uniforma sovietică, pentru că așa au fost obișnuiți, așa este homo sovieticus, așa sunt ei în mentalitatea lor. Dar numai atât. Nimeni nu-și mai permite astăzi să atace România pe subiectul cetățeniei, a pașaportului și chiar a unirii, precum că ar fi o sperietoare, decât ca un discurs steril. Până și Dodon, de Ziua Limbii Române, a spus că, indiferent cum o numim, română sau moldovenească, e a noastră și trebuie s-o vorbim. Asta înseamnă că el înțelege că nu mai poate aduna voturi speculând chestiunea limbii moldovenești și trebuie să recunoască – și public! – că este limba română. Așa cum mama dumnealui a predat limba română, așa cum copiii lui învață limba română și nu mai fac caz din asta.”
Europa Liberă: Și Dvs. credeți că în această campanie prezidențială nu se va mai vorbi despre problema identitară, despre denumirea limbii?
Dorin Chirtoacă: „Sunt bătălii câștigate și chiar dacă vor fi pornite discuții, cel puțin eu foarte repede le voi închide gura în acest sens.”
Europa Liberă: Cum o să ajungeți la fiecare cetățean care ați vrea să îl aveți ca sprijinitor în campania prezidențială? Și mă refer și la cetățenii din stânga Nistrului, și la cetățenii din diasporă, și la toți potențialii votanți.
Dorin Chirtoacă: „Fiecare dintre noi este conștient că lucrurile trebuie făcute online, în internet, prin intermediul rețelelor de socializare și prin intermediul dezbaterilor în presă. Pentru că, da, admitem că putem merge și discuta, în teritoriu, în diasporă, dar acestea pot fi întâlniri simbol și oricum cu respectarea normelor de protecție și a distanței sociale ș.a.m.d. Nici nu trebuie încurajată treaba asta, dacă e să fiu sinceră, pentru că este absurd să le ceri oamenilor să stea în carantină, să stea în casă și de ici să-i chemi la adunări. Și așa pandemia în sine a provocat o mare apăsare asupra societății. Pandemia, criza legată de pandemie. Și chiar dacă lucrurile ar merge cât de cât, ar fi funcționale, oricum, în regim de tensiune ar avea loc aceste alegeri prezidențiale. Însă în condițiile în care puterea își bate joc, pe față, de cetățeni și de stat, în toate: cu vacanțele lui Dodon, în august, fără să stea în carantină, cu Chicu, care-și face nuntă, deși a interzis-o și Dodon spune că e o greșeală. Este o încălcare de lege! De ce Furtună trebuie să fie demis ca a spus niște vorbe nelalocul lor, prostește? El a spus niște frământări, niște lucruri pe care le știm de acasă, așa spun oamenii în pragul morții, mai bine să mor decât să mă chinui . Dar nu poți să faci din asta declarație publică, chiar dacă o auzi. Pe când ceilalți au încălcat legea! De ce pentru încălcare de lege nu se cere demisia? Or, atât Dodon, cât și Chicu au încălcat legea. Și atunci oamenii trebuie să dea un verdict în aceste alegeri! Nici măcar nu este vorba despre alegeri propriu-zise. Este vorba despre validarea sau invalidarea unei puteri. Oamenii ar trebui să dea un verdict: nu, până aici! Pe lângă apăsarea pandemiei, pe lângă criză, voi încă vă mai și bateți joc de noi! Pentru asta, vă dăm afară!”
Europa Liberă: Vă întrebam dacă o să mergeți în localitățile din stânga Nistrului ca să vă întâlniți cu alegătorii?
Dorin Chirtoacă: „Oriunde, dacă va fi posibil, prin prisma regulilor pe care trebuie să le respectăm pe timp de pandemie.”
Europa Liberă: Când ați trecut ultima oară Nistrul?
Dorin Chirtoacă: „În luna martie, până să înceapă pandemia, am avut o ocazie în acest sens. E destul de dureros de fiecare dată...”
Europa Liberă: De ce se discută în contradictoriu despre prezența alegătorilor din stânga Nistrului la acest scrutin prezidențial?
Dorin Chirtoacă: „Aici este o problemă generată de Putin, de Kozak, prin intermediul lui Dodon și al lui Krasnoselski. Evident că nu întâmplător și nu de ochi frumoși a fost adus Krasnoselski la Condrița, evident că asta a fost ordonat de la Moscova și scopul este ca la alegerile prezidențiale Transnistria să-i livreze lui Dodon voturi cât mai multe în vederea propulsării sale, pentu că este falit din punct de vedere electoral pe partea asta a Nistrului și, respectiv, în diasporă.”
Europa Liberă: Dar scrutinul este monitorizat de observatori, observatorii din partea partidelor, naționali, internaționali...
Dorin Chirtoacă: „Dar depinde cum se vor organiza. Evident că nimeni din Transnistria nu arde de dorință și, respectiv, de nerăbdare pentru președintele celui care este contestat, indiferent de cine, statului care este permanent contestat, făcut dușman de noi dincolo de Nistru. Dar atunci când Moscova cere, o vor face. Acuma depinde cum o vor face. Dacă vor trimite autobuze, și asta se va vedea, atunci va fi ușor de depistat și de oprit, poate. Dar dacă se vor organiza mai sofisticat și vor veni cu mașini mici sau vor veni cu transportul public, sau vor veni pe jos, de exemplu din Tighina la Varnița, atunci vor veni să voteze și, practic, nimeni nu le va putea spune nimic, pentru că sunt cetățeni ai R. Moldova, au acte de identitate, dar vor face un serviciu cuiva, unei puteri străine, Rusiei.”
Europa Liberă: Dacă ajungeți șef de stat, cum rezolvați problema transnistreană?
Dorin Chirtoacă: „Problema transnistreană se rezolvă nu pe Nistru și nu la Tiraspol, ci la Chișinău și în raioanele din dreapta Nistrului, prin dezvoltare, prin a arăta diferență față de ceea ce se întâmplă acolo. Acel regim poate să dispară prin implozie. Poate numai dacă va sucomba sub presiunea propriilor nereușite, atunci vom putea aduce ușor Transnistria la R. Moldova. Atâta timp cât nu va fi diferență între cum se întâmplă lucrurile acolo și aici, nu avem cum să pretindem la rezolvarea problemei. Or, este corupție și de o parte și de alta, este un regim cleptocrat și acolo și aici, sunt lideri, care-și dau mâna în ce privește ilegalitățile, coordonați și de la Moscova. Nu, până când aici va fi cum am văzut dezvoltarea în Kosovo. Vreau să vă spun că Balcanii sunt un exemplu pentru noi. În anul 2000 erau bombardamente, era război acolo. Astăzi Clinton are monument în Pristina, în Kosovo. Kosovo are un boom economic, au o autostradă care duce până la Marea Adriatică. Muntenegru încă nu este membru al UE, dar euro este monedă națională. Ei au reușit în 20 de ani să se ridice din ruine, din cenușă. Așa trebuie să facem și noi. Și asta va însemna și oportunitatea de unire cu România, oportunitatea de integrare europeană, dar cel mai mult va însemna locuri de muncă, salarii, perspective și speranțe pentru oameni, sănătate, educație și toate celelalte.”
Europa Liberă: Și, oricum, politic, se va ajunge să-i fie oferit un statut juridic acestei regiuni, nu?
Dorin Chirtoacă: „Avem exemplul Găgăuziei, unde o autonomie a fost oferită, există și legea votată prin 2005, dacă nu greșesc, cu statutul special, încă de pe vremea lui Voronin. Cert este că orice soluție gândită la Chișinău, în mod independent, de către R. Moldova, niciodată nu va fi acceptată de Moscova. Pentru că acest conflict și această regiune separatistă a fost creată încă de Stalin, încă înainte de apariția RSSM, ca să mențină controlul asupra Chișinăului, prin Tiraspol. Ei nu au nevoie să rezolve problema transnistreană, ei au nevoie să ne aducă la nivelul Tiraspolului, respectiv, să ne conducă și pe unii și pe alții de la Kremlin, cum au făcut-o tot timpul.”
Europa Liberă: Dar să ne imaginăm că într-o bună zi că Kremlinul îi zice Chișinăului, autorităților R. Moldova - luați Transnistria!, - e pregătit Chișinăul să absoarbă stânga Nistrului?
Dorin Chirtoacă: „Oricât de greu ar fi, trebuie făcut acest lucru, indiscutabil, chiar dacă ar însemna să strângem cureaua de tot și să nu putem face niște drumuri în acei ani sau niște investiții, sau, dacă ar însemna să tăiem salariile tuturor funcționarilor și, respectiv, demnitarilor de stat...”
Europa Liberă: Vorba dlui Furtună, nu ar fi Transnistria o povară pentru Moldova?
Dorin Chirtoacă: „..plus, evident, că ne-ar ajuta și Europa, și FMI în acest sens, sunt sigur de asta. Povară? Nu poate fi povară ceea ce este al tău. Dacă este Transnistria povară pentru noi, înseamnă că drapelul ne este povară, Constituția ne este povară, noi înșine ne suntem povară și trebuie să renunțăm la ideea de a ne pretinde comunitate, stat și toate celelalte.”
Europa Liberă: Dar cum se lichidează însemnele pe care de treizeci de ani le au cei din stânga Nistrului: vamă, monedă, așa-zisul hotar, armată, de toate?
Dorin Chirtoacă: „Se face o foaie de parcurs, se stabilesc termeni pentru fiecare reformă care trebuie să aibă loc în fiecare domeniu, se unifică serviciile, se dă un termen pentru integrarea serviciului lor vamal în serviciul nostru vamal, se stabilesc amnistii legate de faptul că au activat acolo sub drapelul roșu-verde-roșu și, respectiv...”
Europa Liberă: Dar limba ar fi o povară pentru cei din stânga Nistrului?
Dorin Chirtoacă: „Păi, nu este o povară...”
Europa Liberă: Limba română...
Dorin Chirtoacă: „... pentru că vorbesc limba română, doar că o scriu cu grafie chirilică și vor trebui să treacă prin ceea ce am trecut noi în ᾿89. Treptat, să se obișnuiască cu grafia latină. Ei și-acuma, unii dintre ei, asta fac, pentru că înțeleg că cu acea grafie chirilică n-au unde să meargă, cu acea așa-numită limbă moldovenească scrisă în chirilică.”
Europa Liberă: Se vorbește mult despre nevoia unor alegeri libere, democrate, corecte. Câți alegători are RM? V-a surprins numărul mare pe care l-a anunțat CEC?
Dorin Chirtoacă: „Este absurd, pentru că la noi populația scade și avem un spor natural negativ, iar de aici numărul de alegători tot timpul crește. Și asta se întâmplă de ani de zile. Neexistând încredere în guvern, în putere, în instituții, nu poți să ai încredere nici în aceste cifre. Mai ales că la noi și prezența la vot este dată greșit față de cum este real. Pentru că în registru sunt trecuți toți. Or, noi, din start, știm că un milion sunt peste hotare.”
Europa Liberă: Da, dar ei sunt cu dreptul de vot asigurat.
Dorin Chirtoacă: „Dar atunci, pornind de la faptul că sunt peste hotare, nu ar trebui să se ia în calcul prezența lor pe liste, în condițiile în care ei vor vota pe listele suplimentare acolo. Noi nu avem o evidență a cetățenilor așa cum ar trebui să fie, pentru că la noi prezența se anunță de 55,56, 57 – până în 60 la sută, dar de fapt votează 80 la sută din cetățenii RM sau mai mult, pentru că milionul care este plecat votează în număr de câteva sute de mii pe listele suplimentare din ambasade. Or, în mod normal, ei trebuie să fie ori pe listele de acolo și să voteze acolo, ori să fie pe listele de aici și să voteze aici. Sau, dacă votează acolo, să nu fie în listele de aici. Dar la noi lucrurile sunt pe dos și iată că de aici apare și oportunitatea de a crește tot timpul numărul cetățenilor, precum că n-au avut acte, n-au avut buletine, sau pe cei din Transnistria sau cine știe de unde-i mai iau.”
Europa Liberă: Dar știți că mulți merg peste hotare pe o durată scurtă, trei luni, apoi revin acasă, iar mai pleacă...
Dorin Chirtoacă: „De asta și există noțiunea de domiciliu și reședință. Domiciliul este permanent și dacă ești plecat pe un termen de câteva luni, trebuie să ai reședință acolo și, respectiv, să anunți aici autoritatea competentă, pentru a menționa că nu mai locuiești aici în perioada respectivă, și că vei fi în timpul alegerilor la reședința ta din Italia, spre exemplu. Însă lucrurile astea nu au mai fost duse la capăt niciodată. Și atunci totul este un hazard, o loterie, din acest punct de vedere, cu evidența alegătorilor, cu prezența, cu toate astea.”
Europa Liberă: Igor Dodon a anunțat că printre prioritățile sale, dacă decide să participe la aceste alegeri prezidențiale pentru al doilea mandat, se va regăsi soluționarea problemei transnistrene. Pentru Dvs. ce credeți că ar fi mai important de rezolvat imediat ce se obține acest mandat de președinte?
Dorin Chirtoacă: „Asta nu este o prioritate pentru el și nici nu poate fi. Asta este o prioritate pentru Rusia. Pentru Dodon este în continuare o prioritate să ascundă toate ilegalitățile pe care le-a comis timp de 15 ani: privatizările, hotelul Codru, Național, La Izvor, sanatoriul Moldova, 10 ha din Grădina Moldovei. O mulțime de încălcări – și lista este lungă. Hoțíi care au adus prejudicii de zeci și sute de milioane de euro. Astea sunt prioritățile lui, să nu răspundă pentru aceste ilegalități. Cu toată gașca lui, pentru că după el vine Greceanîi cu furtul miliardului, vine Diacov, vine Voronin, vine toată nomenclatura comunistă, vine tot acest putregai pe care-l ducem în spate de 30 de ani. Chestiunea cu Transnistria este prioritate pentru Rusia. Și din acest punct de vedere, da, ei, în cazul în care va rămâne Dodon, vor avea ocazia ideală să ne ducă înapoi și să pierdem ce am cucerit în ᾿91. Pentru că asta vor ei, să ne ia independența, să ne ia renașterea națională, să ne ia identitatea noastră și să ne bage din nou într-un fel de republică sovietică socialistă moldovenească, care se va numi așa cum se numește acum. Putin are probleme cu Donbasul, cu Crimeea, Putin are probleme cu Belarus, Putin are probleme în Habarovsk. Putin are nevoie de un exemplu de succes din fosta URSS. Iată asta i-ar putea livra Dodon cu Krasnoselski împreună, rezolvând ca și cum problema transnistreană și aducându-ne din nou, lipindu-ne, practic, de Moscova pentru următorii zeci de ani. Pentru că, dacă se rezolvă problema Transnistreană așa cum o vrea Putin și cum o vrea Kozac, asta înseamnă că masa de alegători din Transnistria și cu masa de alegători prorusă din Moldova, din partea dreaptă a Nistrului, împreună, vor face acea majoritate necesară pentru ca oricând, și în guvern, și în parlament, și în consiliile raionale, și peste tot, ei să conducă, iar noi, proeuropenii și unioniștii, – deci nu numai unioniștii, dar și proeuropenii, – să ajungem să fim marginali și străini la noi acasă și să nu avem posibilitatea să schimbăm starea de lucruri. Pentru că masa critică proeuropeană și unionistă a cetățenilor pleacă peste hotare și-și salvează viețile lor în mod individual, nu colectiv, și rămâne bucata asta de pământ înapoi dată Rusiei.”
Europa Liberă: Dvs. acreditați ideea că votul mai rămâne geopolitic?
Dorin Chirtoacă: „Este vorba despre o mentalitate care așa s-a împărțit în toată Europa postbelică și, în special, în Europa de Est, în fostul lagăr de la Varșovia. Există oameni care-și văd salvarea într-o putere autocrată, dictatorială, în care să li se rezolve de la Kremlin problemele, inclusiv cele legate de locul de muncă, de locul de trai și toate celelalte, și există oameni care au devenit liberi prin mentalitate, prin creier. Prin mentalitate, prin tot și care se luptă pentru existența lor în fiecare zi. Iată aceasta este dilema care macină tot estul Europei în ultimii 30 de ani. Unii au reușit, cum sunt balticii, cehii, polonezii și România, inclusiv. Noi n-am reușit să trecem în partea lumii libere și acuma, pentru că ne-am zbătut timp de treizeci de ani ca peștele pe uscat și n-am reușit, vor să ne aducă înapoi, plenar, în acea parte a lumii captive.”
Europa Liberă: Ce probleme trebuie să fie prioritare pentru cel care va ajunge la cârma țării, ținând cont că forma de guvernare în R. Moldova este parlamentară, iar Constituția stipulează foarte clar ce atribuții are șeful statului?
Dorin Chirtoacă: „Direcția de dezvoltare durabilă pentru R. Moldova – nu pentru următorii patru ani de mandat, dar pentru următorii cel puțin zece ani – pentru a fi clar încotro trebuie să se orienteze societatea noastră, cum rezolvăm problemele legate de infrastructură. Iată, de exemplu, munții Carpați trebuie să ajungă la Chișinău, de la Chișinău la Odesa, să fim uniți din acest punct de vedere și cu Ucraina, și cu România...”
Europa Liberă: E nevoie de sume mari de bani.
Dorin Chirtoacă: „Europa dă banii aceștia, pentru că a dat tuturor, a dat și Croației, și Poloniei, dă și României și ne va da și nouă, dar trebuie să se vadă coerență.”
Europa Liberă: Dar aici nu e prerogativa executivului?
Dorin Chirtoacă: „Dar președintele este cel care trebuie să dea direcția, ca să fie clar societății ce are de făcut și societatea să susțină partidele politice care să asigure un asemenea parcurs. Pentru că noi avem nevoie de o victorie la președinție, cum am avut în 2007 la primărie la Chișinău. O victorie simbol, care să dea direcție. Chișinăul a primit o direcție de dezvoltare, proiecte europene sunt aici, și troleibuze, și stația de epurare, și partea de drumuri, și partea de izolarea termică a clădirilor, doar că o parte sunt abandonate. Iată, acuma lucrurile merg bine, în sus, că au fost pornite bine de jos, de la faliment. Așa trebuie de făcut și cu republica în ansamblu. Trebuie să vină investiții în infrastructură, în partea rurală, care ține de apeduct, canalizare și toate celelalte. Partea de energie – gazoductul a fost adus la Chișinău, dar mai departe cu el ce se întâmplă? Avem nevoie de o centrală electrotermică care să transforme acel gaz în energie electrică, să avem securitatea energetică. Dar până să ajungem la toate astea e nevoie de făcut o majoritate parlamentară europeană, cel mai bine în general de dizolvat parlamentul, și respectiv, alegeri anticipate pentru a putea forma un parlament adevărat, reprezentativ, plus un guvern pro-european.”
Europa Liberă: Cine va câștiga alegerile prezidențiale va fi locomotivă pentru alegerile parlamentare anticipate.
Dorin Chirtoacă: „Va fi locomotivă pentru șansa noastră de a fi oameni liberi, cu demnitate, cu prosperitate, pentru toată populația, indiferent de orientare, proeuropeană su rusă. Sau va fi groparul definitiv al RM. Iată despre asta e vorba. Președintele a devenit acuma o figură simbol, care va fi, cum ați spus, fie o locomotivă a salvării noastre, fie ne va îngropa, cu tot cu pandemie și cu toată criza pe care o avem de 30 de ani. Și oamenii vor pleca peste hotare, pur și simplu.”
Europa Liberă: Constituția, legea fundamentală, are nevoie să fie amendată, așa cum cred unii?
Dorin Chirtoacă: „La articolul 13, despre limba română, și la partea de alegere a președintelui – să fie ales de parlament, așa ar fi corect, ca să fim în spiritul ideii de republică parlamentară și să nu umblăm cu astfel de situații, în care președintele trebuie să promită totul și după aceea, când se uită în Constituție și-și vede competențele, mai mult sunt atribuții care țin de oferirea de decorații, la propriu. În rest, rămân bunele intenții și capacitatea personală de a convinge oamenii, prin propria credibilitate, prin felul de a fi, că se poate mai bine, dar pentru asta trebuie să avem parlament și guvern.”
Europa Liberă: Președintele trebuie să echilibreze puterea în stat?
Dorin Chirtoacă: „Noi avem putere legislativă, executivă, judecătorească, respectiv, președintele este parte a puterii executive. Sunt doi capi ai puterii executive, primul-ministru și președintele, dar președintele, cumva, trebuie să aibă capacitatea să fie de asupra jocurilor și intrigilor care se fac de obicei la nivelul altora, cu viziuni mai puțin inspirate și care suferă de miopie politică. Însă pentru asta trebuie echilibrat mai întâi sistemul politic. Or, republică parlamentară înseamnă președinte ales în parlament.”
Europa Liberă: Ce mai așteaptă cetățenii de la cel care va deveni președinte? Ca lumea să-și găsească dreptate atunci când legea îi spune că dreptatea e de partea lui, ca să dispară corupția, ca să ajungă justiția independentă. Aceste lucruri sunt cu putință ca să le rezolve președintele?
Dorin Chirtoacă: „Fără parlament și guvern, fără majoritate parlamentară și guvern în care care toți să fie la același nivel din punct de vedere a felului de a fi: integri, modești, corecți, dedicați, luptători pentru poporul, pentru neamul acesta, pentru bucata asta de pământ chinuită, nu. Pentru că judecătorii trebuie să vadă un model de comportament și de acțiune la nivelul politicienilor. Și atunci ei vor înțelege, așa cum este și acolo situația, pestriță, pentru că problema la judecători și la procurori, în mare parte, este una și aceeași: ei toți, când te uiți la cum trăiesc și ce au, este mai mult decât au primit, fiind toată viața funcționari, de la stat. Și ei toți înțeleg că oricine îi poate aduce pe banca acuzaților. În același timp, dacă ei ar vedea politicieni integri, atunci există șansa ca, treptat, să se mai retragă din aceste funcții, iar alții, care vin din urma lor, fiind mulțumiți cu salarii de mii de euro, să acționeze mai corect, mai integru și mai cu obraz, adică o trecere treptată la acel nivel pe care îl vrem cu toții. Prin metode gen Plahotniuc (vă omor, vă distrug sau vă închid pe toți!) sau ale lui Dodon (mă slujiți pe mine – va fi bine, îi slujiți pe alții – va fi rău!), nu merge treaba asta.”
Europa Liberă: Dle Chirtoacă, va fi măcar un singur candidat care va spune că nu este onest, nu este cinstit, că nu trăiește cu interesul cetățeanului, că nu se gândește la integritate morală?
Dorin Chirtoacă: „Nu cred. Toată lumea se va bate cu pumnul în piept că este aproape Mesia. Eu, de exemplu, sunt cu picioarele pe pământ, eu îmi doresc, vă spun sincer, lucrurile să recapete logică în economic, în politic, în tot ce ține de funcționarea R. Moldova. Și-mi dau seama că este o luptă a lui Sisif, o luptă cu morile de vânt. M-am implicat în societatea civilă și în politică nu pentru mine și cred că asta se vede. Sunt gata oricând, și astăzi, să renunț la politică, dar să văd că lucrurile s-au mișcat înainte, au căpătat logică, sunt gata asta s-o fac imediat în secunda următoare după ce obiectivul respectiv îl văd cât de cât atins.”
Europa Liberă: Prima vizită unde ar trebui s-o efectueze cel care ajunge șef de stat?
Dorin Chirtoacă: „În mod indiscutabil, la București și de acolo se poate merge la Bruxelles. Fără a se merge după aceea la Moscova. După care - la Kiev, așa este corect.”
