Linkuri accesibilitate

Tudor Deliu: Cu părere de rău, am primit răspuns prin troli, dar nu de la conducerea PDA și PAS (VIDEO)


Un interviu cu fostul lider PLDM, Tudor Deliu, candidatul formațiunii în alegerile prezidențiale din R.Moldova, programate pentru 1 noiembrie.

Interviu cu Tudor Deliu
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:33:56 0:00
Link direct

Europa Liberă: De ce nu ați mai vrut să rămâneți la cârma formațiunii?

Tudor Deliu: „A fost o decizie a mea personală și, în urma consultărilor cu organizațiile teritoriale în procesul de organizare a conferințelor, am mers împreună cu dl Filat la aceste conferințe și, prin decizia unanimă a tuturor, a fost acceptată demisia mea personală din funcția de președinte și, respectiv, ales unanim în funcție dl Filat.”

Europa Liberă: Ați cedat cârma formațiunii, ca să obțineți cârma statului?

Tudor Deliu: „Funcția de președinte al Republicii Moldova este o mare responsabilitate și de aceea eu niciodată nu am fost persoana care să mă avânt după funcții. Însă am acceptat propunerea colegilor din partid, fiindcă a fost susținerea unanimă cu referire la înaintarea candidaturii mele și, respectiv, am acceptat ca Partidul Liberal Democrat să aibă candidatul său în numele umilei mele persoane.”

Europa Liberă: Mulți se întreabă de ce e atât de mare conglomeratul de doritori pe segmentul de centru-dreapta. De ce a eșuat intenția de a desemna un candidat unic al forțelor de centru-dreapta?

Tudor Deliu: „Partidul Liberal Democrat tot timpul a fost pentru unificarea forțelor de dreapta. În anul 2016, atunci când Maia Sandu nu avea practic nici organizație, noi am fost cei care am susținut-o masiv pe Maia Sandu la funcția de președinte al Republicii Moldova, fără ca să înaintăm noi candidat, chiar dacă am putut să facem acest lucru. Mai apoi, mă refer la alegerile din Chișinău, ultimele alegeri parlamentare, când iarăși am cedat la ședința Consiliului politic în favoarea unificării dreptei, dar până la sfârșit am văzut că totuși nu se ține cont de aceasta. Respectiv și acum, în procesul de înaintare a candidaturilor, la data de 19 august Biroul permanent central, împreună cu toți președinții organizațiilor teritoriale, am decis să ieșim cu un apel către Platforma Demnitate și Adevăr și, respectiv, PAS, să creăm un bloc electoral pentru a înainta un singur candidat. Am primit răspuns mai întâi prin trollii partidului și nu de la organele colegiale așa cum ar trebui să fie într-un partid. Au fost fel de fel de speculații...”

Europa Liberă: Spuneți-ne și Dvs., care a fost scopul ca să mergeți către aceste două formațiuni, PAS și PDA?

Tudor Deliu: „Scopul ca să mergem cu această inițiativă este, în primul rând, că noi, aceste trei partide, facem parte din marea familie a Partidului Popular European. Anterior a fost un îndemn și al președintelui Partidului Popular European, dl Donald Tusk, care ne-a sugerat ideea că ar fi bine ca să ne unificăm forțele în acest proces.”

Europa Liberă: Iată, eu am să-l citez: „Trebuie să acționăm cu o singură echipă și să uităm de diferențele și ambițiile de dragul poporului moldovenesc”, asta a spus în acel mesaj Donald Tusk, liderul Partidului Popular European. Cine a ascultat, cine a luat în calcul acest mesaj?

Tudor Deliu: „Eu consider că noi am fost cei mai ascultători, deoarece acest îndemn al dlui Tusk a venit înainte de a ne adresa noi partidelor din familia popular-europeană. Noi, în primul rând, am adresat acest apel fiecărui partid în parte și pe urmă am ieșit cu publicarea lui în mijloacele mass-media, dar n-a ajuns bine chemarea noastră la partide, când s-au pornit trollii cu învinuiri și concluzii pe care și le făceau ei. E normal ca un partid care se respectă că dea răspuns la un apel al partidului prin aceeași metodă. Puteau să convoace un organ colegial și să primim un răspuns de la ei, noi până astăzi n-am primit încă niciun răspuns de la aceste partide. Platforma Demnitate și Adevăr a fost puțin mai loială, ei au spus că iau act de adresarea noastră și vor reveni mai târziu; cei de la PAS au spus că ei de-acum și-au desemnat candidatul, dar eu consider că au indus lumea în eroare, deoarece desemnarea candidaților se începea de la data de 1 septembrie, când se înregistra grupul de inițiativă. Aceasta era perioada: 1 septembrie – 11 septembrie și nicidecum data de 19 august. De ce anume am ieșit cu această inițiativă la data de 19 august? Pentru că mai era timp pentru a forma un bloc electoral. Noi eram gata să acceptăm un candidat comun și să-l susținem în aceste alegeri pentru ca să nu dispersăm dreapta. Răspunsurile lor ne-au pus pe gânduri și de aceea am considerat că, dacă ei nu doresc să facem acest bloc, de ce Partidul Liberal Democrat nu ar putea să vină și el cu candidatul său? Noi am fost ultimii din familia popular-europeană care ne-am anunțat candidatul.”

Europa Liberă: În politică există răzbunare?

Tudor Deliu: „Cred că există, însă cu referire la Partidul Liberal Democrat, noi nu vrem să ne răzbunăm pe nimeni, e destul că toți se răzbună pe cetățenii Republicii Moldova. Și aici noi ar trebui să cugetăm foarte mult și să ne gândim la cetățenii Republicii Moldova și nu la partidele politice din care facem parte sau la favorurile pe care pot să le aducă alegerile unui partid sau altui. Cred că nu există în Republica Moldova un partid politic care, începând din anul 2016, a avut atâtea cedări în favoarea unificării dreptei și în favoarea cetățenilor Republicii Moldova, dar, vă spun, până la sfârșit răspunsul a fost cel care a fost – „noi avem, treaba voastră”, cam așa ceva.”

Europa Liberă: Dar această scindare a segmentului de centru-dreapta, a segmentului politic toarnă apă la moara candidaților de stânga sau a unui candidat de stânga?

Tudor Deliu: „Este măria sa alegătorul care va decide, fiindcă nu prea cunosc cetățenii Republicii Moldova stânga și dreapta, mai mult ei se orientează după personalități, mai ales în alegerile prezidențiale, ce au făcut aceste partide pe parcursul activității lor. Și eu nu cred că în alegerile din 1 noiembrie vom avea un candidat din primul tur, electoratul din Republica Moldova este foarte dispersat și eu cred că majoritatea din ei își vor da votul pentru un candidat sau altul, fără a-l favoriza pe unul din primul tur.”

Europa Liberă: În turul doi vor ajunge doi candidați. Și atunci, cei care nu vor trece pragul, vor trebui să-și cheme alegătorii, cei care le-au sprijinit candidatura să voteze pentru unul din cei doi. Iată atunci apar iar probleme, pentru că, dacă în primul tur s-au aruncat săgețile cu venin unul în adresa altuia, pentru că în Republica Moldova mai des se atacă persoana decât problema, în turul doi cum împaci cetățeanul care e într-o derivă pentru cine să-și dea votul?

Tudor Deliu: „Eu personal și partidul niciodată nu vom veni cu insinuări asupra unui sau altui candidat. Am făcut acest lucru începând din 2009 la toate întâlnirile cu alegătorii, niciodată nu am încercat să denigrez candidatul. Noi am încercat, și eu personal voi face asta în continuare, să spunem ceea ce dorim noi să facem. Eu tot timpul mă conduc de o zicală: suflând în lumânarea altcuiva, n-o faci pe a ta să lumineze mai bine. De aceea, Partidul Liberal Democrat nu și-a permis și nu-și va permite, eu personal în alegeri nu voi încerca să denigrez candidații, indiferent de la ce partide vor fi. Eu voi veni cu argumente, voi veni cu îndemnuri ca să conving alegătorul să voteze reprezentantul Partidului Liberal Democrat.”

Europa Liberă: Foarte mult se discută despre prezența cetățenilor cu drept de vot din stânga Nistrului la acest scrutin prezidențial, unii concurenți chiar vorbesc despre o fraudare a alegerilor în caz că se va încerca să se aducă organizat alegătorii de acolo la urnele de vot. O să mergeți în stânga Nistrului să discutați cu cetățenii de acolo?

Tudor Deliu: „Dacă cetățenii vorbesc, înseamnă că nu vorbesc în zadar, deoarece nu iese fum dacă nu faci focul. Ne aducem aminte ceea ce s-a întâmplat în alegerile prezidențiale când, într-adevăr, plătiți, masiv au fost aduși alegătorii din partea stângă a Nistrului pentru a vota pentru un candidat concret, pe care ei nici nu-l cunoșteau.”

Europa Liberă: Adică, cum nu-l cunoșteau?

Tudor Deliu: „Păi li s-a spus: votați-l pe X, însă nu au avut posibilitate să se întâlnească cu acest candidat...”

Europa Liberă: Vorbiți despre alegerile prezidențiale sau parlamentare?

Tudor Deliu: „Eu vorbesc despre alegerile parlamentare. Și acest lucru cred că se va repeta și acum. Eu personal nu voi putea merge în Transnistria să mă întâlnesc cu alegătorii, cu atât mai mult că o perioadă îndelungată de timp eu am avut și interdicție de a merge în Transnistria, sunt participant la războiul din Transnistria. Și eu cred că aici iarăși, cum poate un alegător din Transnistria să-și dea votul pentru un candidat sau altul, dacă el nu l-a văzut în față și, respectiv, nu a auzit ce vrea el să facă, inclusiv pentru acel cetățean din Transnistria? Însă e o problemă aici, deoarece în regiunea transnistreană sunt cetățeni ai Republicii Moldova și, conform Constituției, acești cetățeni au dreptul la vot. Nu poți să lezezi dreptul unui cetățean de a vota, însă modalitate pe care se merge, de a-i aduce organizat cu autobuze, împărțirea banilor în autobuz și arătarea fotografiei candidatului pentru care să voteze, unii își mai scriu, că n-au să țină minte numele până ajung să ia buletinul... Acestea nu mai sunt alegeri democratice. Ceea ce se discută, eu cred că are un substrat de adevăr și eu cred că vor încerca, mai ales Partidul Socialiștilor, va încerca iarăși să facă ceea ce a făcut și în alegerile anterioare, dar aici ar trebui să fie și Comisia Electorală Centrală cu ochiul pe acest lucru, fiindcă este organul care este responsabil de buna organizare a alegerilor.”

Europa Liberă: Igor Dodon, care încă nu și-a anunțat intenția de a participa la scrutinul prezidențial, dar aici, în studioul Europei Libere de la Chișinău, a anunțat că eventual, dacă decide să mai obțină un mandat, pentru el va fi de o mare importanță al doilea mandat, pentru că își va propune să soluționeze problema transnistreană. Cum vedeți Dvs. rezolvarea acestei probleme?

Tudor Deliu: „În primul rând, rezolvarea problemei transnistrene nu se face așa cum și-o dorește dl Dodon, că dacă el a avut câteva deplasări în Transnistria și a depus flori la monumentul celor căzuți în războiul de pe Nistru din partea Transnistriei și niciodată nu l-am văzut să depună flori la monumentul eroilor căzuți din partea astălaltă a Nistrului, eu nu cred că asta este politică de rezolvare a acestui conflict. În primul rând, noi am declarat și anterior, în stânga Nistrului trăiesc cetățeni ai Republicii Moldova, noi trebuie să facem așa ca să devină foarte atractivă partea dreaptă a Nistrului, pentru că cetățeanul nu trebuie impus, cetățeanul trebuie să vadă care este diferența dintre condițiile de trai din partea dreaptă și cele din partea stângă.”

Europa Liberă: Se mai zice și altceva că, dacă ar domni buchea și spiritul legii aici, în Republica Moldova, lucrurile ar arăta altfel pentru cei din stânga Nistrului?

Tudor Deliu: „Da. Și să nu uităm că un impediment foarte mare în rezolvarea acestui conflict este staționarea Armatei a 14-a care este pe teritoriul Transnistriei și influența Federației Ruse asupra acestui proces. Lucrul acesta nu trebuie să fie ascuns.”

Europa Liberă: OK, dar viitorul președinte, următorul șef de stat ar trebui să poarte discuții și cu cei din Est, și cu cei din Vest pentru a identifica o soluție durabilă pentru această problemă?

Tudor Deliu: „Un președinte de țară ar trebui să poarte discuții cu toate țările și nu aleatoriu să aleagă țările care îi plac și acolo să plece. De ce zic acest lucru? Fiindcă ne-a convins președintele Dodon că în actualul mandat de patru ani de zile el niciodată nu a fost în România, nu a fost în Ucraina, dar nu-mi ajung degete la mâini ca să număr de câte ori a fost la Moscova, în Turcia... Și cam acestea au fost țările, la Bruxelles, dacă nu mă înșel, a fost o singură dată.”

Europa Liberă: Dar se consideră că anume cheia soluționării conflictului transnistrean s-ar afla la Moscova, la Kremlin?

Tudor Deliu: „Păi, cheia rezolvării conflictului transnistrean se află, în primul rând, aici, în Republica Moldova, adică care vor fi strategiile și politicile elaborate în rezolvarea acestui conflict și, respectiv, da, Federația Rusă și – de ce nu? – și partenerii noștri externi?”

Europa Liberă: Cum ați discuta Dvs. cu Vladimir Putin subiectul transnistrean?

Tudor Deliu: „Iarăși, dacă să ne referim la relațiile cu Federația Rusă, am zis la început că un președinte de țară trebuie să aibă relații bune cu toate țările. Nimeni niciodată nu a ignorat Federația Rusă ca un partener al Republicii Moldova, însă am mai spus-o și cu alte ocazii și o repet și aici: Republica Moldova este stat suveran și independent potrivit Constituției, la fel este și Federația Rusă. Discuțiile trebuie să fie de la egal la egal, nu de la fratele mai mare către fratele mai mic, așa cum le vedem. Și dacă să fiu și aici oleacă mai concret, pentru mine a fost o rușine ultima deplasare a dlui Dodon la Moscova, când a fost întâlnit de un funcționar nu știu de care și el nici n-a fost măcar în discuții cu președintele Putin. Asta nu înseamnă că sunt relații bilaterale și reciproc avantajoase.”

Europa Liberă: A discutat cu dl Kozak, care ar fi responsabil de relația cu Republica Moldova...

Tudor Deliu: „Știți, la nivel de stat, dacă un președinte pleacă în vizită în altă țară, e normal să se întâlnească cu președintele acestei țări.”

Europa Liberă: Vă întrebam ce i-ați spune Dvs. dlui Putin referitor la soluționarea problemei transnistrene.

Tudor Deliu: „Ce i-aș spun eu dlui Putin? I-aș spune că eu sunt președintele Republicii Moldova ales de către cetățenii unui stat suveran și independent și că Republica Moldova, potrivit Constituției, nu acceptă armate străine pe teritoriul ei și că ar fi bine să îndeplinească acele promisiuni care au fost făcute la Istanbul cândva, că o să scoată armata de aici, de pe teritoriul Republicii Moldova, și în continuare l-aș asigura că vom avea relații reciproc avantajoase de colaborare, pășind de la poziții egale unii față de alții.”

Europa Liberă: Dacă e tot să-l citez pe Igor Dodon, el zicea că rușii ar fi frații Republicii Moldova, iar aderarea la Uniunea Europeană nu va fi cu putință niciodată.

Tudor Deliu: „Dacă să ne deplasăm puțin în timp, ne aducem aminte, dacă nu mă înșală memoria, că în anul 2017 Partidul Socialiștilor declarase că vor să denunțe Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană.”

Europa Liberă: Acum nu mai au aceeași părere...

Tudor Deliu: „Păi de aceea și zic, să denunțe Acordul cu Uniunea Europeană, pe urmă se vor mai schimba pozițiile de vreo 3-4 ori că e bine și acolo, e bine și dincolo. În primul rând, dezvoltarea Republicii Moldova eu n-o văd altfel decât în familia europeană, repet, având relații de colaborare cu toate țările, inclusiv cu Federația Rusă, dar să te întorci acolo unde ai fost cândva, și știm cum a fost, vedem ce se întâmplă astăzi inclusiv în Rusia, în Belarus, în Kazahstan și în alte țări, deci nu cred că este cale de întoarcere spre o uniune care a mai fost cândva, fie că-i euroasiatică, că-i vamală, pentru că în substrat se înțelege tot o Uniune Sovietică, cam așa ceva, numai că e o altă denumire, unde să fie cineva care să poată dirija întregul proces în toate aceste țări. Nu! Părerea mea este...”

Europa Liberă: Dar această idee a guvernanților că banii occidentali, banii veniți, fondurile venite din partea Uniunii Europene sunt colacul de salvare pentru Republica Moldova, iar parteneriatul strategic e și el un colac de salvare, cum să-l înțeleagă simplul cetățean?

Tudor Deliu: „Simplul cetățean, înainte de toate, trebuie să se uite în jur. Ceea ce s-a făcut din anul 2009 în Republica Moldova, mă refer la infrastructura localităților, infrastructura republicii – drumuri, grădinițe, școli, centre de sănătate –, toate au fost făcute fie din banii europeni, fie din banii Statelor Unite ale Americii. Astăzi putem să vorbim foarte mult despre acel credit rusesc, nu vreau să mă întorc la el, dar în perioada aceasta nici un bănuț, repet, nici un bănuț nu a venit din Federația Rusă, ca să rezolvăm unele probleme sau altele în Republica Moldova. Și dacă noi vom continua ceea ce mă întrebați Dvs., iată, de banii din Vest care vin noi facem, eu cred că și aici este o greșeală făcută, fiindcă banii care vin trebuie investiți în dezvoltare, nu în consum, pentru că noi dacă investim în consum, i-am primit, mâine i-am cheltuit și poimâine o stăm din nou cu mâna întinsă. Noi trebuie să ne străduim să implementăm proiecte de dezvoltare în Republica Moldova, ca în urma realizării sau implementării acestor proiecte, să avem venituri în Republica Moldova și să nu stăm tot timpul cu mâna întinsă. Eu tot timpul am rămas sceptic atunci când toți se laudă că dacă mă alegeți pe mine, eu o să aduc bani din Europa, eu o să aduc bani din China, eu o să aduc bani din Rusia... Întrebarea mea este: dar de ce nu trebuie banii aceia să fie din Republica Moldova, pentru că, repet, banii aduși de undeva trebuie să fie incluși în dezvoltare?”

Europa Liberă: Dar în Republica Moldova mereu se spune că bugetul este auster, că bugetul este unul consumist, că bani nu sunt?

Tudor Deliu: „Corect! Și bani au venit nu puțini, însă majoritatea, încă o dată zic, au fost îndreptați spre consum, dacă nu mă refer la perioada anilor 2010-2015, când, într-adevăr, din banii din exterior s-a investit foarte mult în dezvoltarea infrastructurii în Republica Moldova. Dacă cineva poate să-mi reproșeze, ce are un drum aici republican sau local, să nu uităm că dezvoltarea unei afaceri, în primul rând, pornește de la o infrastructură, ca să ai drum de acces, să ai electricitate, să ai gaz ș.a.m.d., atunci poți dezvolta o afacere. Așa că ceea ce s-a făcut în anii 2009-2015 a fost investirea în dezvoltare, în realizarea unor proiecte importante pentru Republica Moldova. Cu părere de rău, în ultimul timp majoritatea banilor merg în consum, luăm bani de la Uniunea Europeană sau de la Fondul Monetar Internațional sau ceea ce spuneați de la Federația Rusă, apropo, ca să nu duc gândul până la capăt, eu nu știu, dl prim-ministru, acum când se discuta despre indexarea pensiilor, nu știu dacă ați auzit, a spus o vorbă că, iaca, dacă o să se rezolve problema cu creditul rusesc, noi o să mai mărim pensiile. Care este logica, adică să luăm bani din Rusia și să mărim? Dar de ce să nu-i ducem în dezvoltare, ca să putem mări pensiile din veniturile pe care le obținem în Republica Moldova?”

Europa Liberă: Dl Chicu zicea că acei bani sunt incluși și ar trebui rectificat bugetul și evident că atunci când se împart banii a luat în calcul că ar putea și acele 200 de milioane să fie utilizate.

Tudor Deliu: „Anterior spunea altceva...”

Europa Liberă: Anterior spunea că pentru drumuri și că au fost organizate licitații și licitațiile sunt câștigate și că doar se așteaptă ca acești bani să ajungă în Republica Moldova. Unde ar trebui să meargă în prima vizită peste hotare șeful statului?

Tudor Deliu: „Eu cred că șeful statului, în primul rând, trebuie să meargă la Bruxelles și în România.”

Europa Liberă: Igor Dodon zicea că la Tiraspol.

Tudor Deliu: „Dacă consideră că Tiraspolul este stat, de ce nu pentru Igor Dodon? Pentru mine, Transnistria nu este stat.”

Europa Liberă: Apropo, când l-a numit pe Krasnoselski președinte, ce impresie v-a lăsat?

Tudor Deliu: „E o rușine pentru mine ca cetățean, pentru că într-o regiune separatistă care nu este recunoscută în lume să numești persoana președinte, nu știu dacă-i face față dlui Dodon această afirmație.”

Europa Liberă: Este creat un grup de lucru care se va preocupa de elaborarea amendamentelor la Legea Fundamentală, la Constituție. Dvs. credeți că e nevoie să fie modificată Constituția?

Tudor Deliu: „Eu cred că e nevoie de rescris o Constituție nouă.”

Europa Liberă: S-a rescris pe timpul când Mihai Ghimpu era președinte interimar.

Tudor Deliu: „S-a rescris, dar a rămas doar la nivel de intenție, deoarece nu s-a dus până la sfârșit. Eu nu vreau aici să acuz pe nimeni, dar eu cred că de la momentul adoptării Constituției și până astăzi s-au schimbat foarte multe procese în Republica Moldova și e nevoie de intervenit temeinic și nu de intervenit parțial, fiindcă noi am intervenit de câteva ori, pe urmă ne-am reîntors că am greșit-o atunci. Iată chiar cu referire la alegerea președintelui Republicii Moldova, doar în Constituție era scris că se alege în mod direct, pe urmă am schimbat Constituția în 2000 că mergem prin alegerea de către parlament, apoi ne-am dat seama că atunci am greșit, că parlamentul nu a procedat corect, că nu a ținut cont de Curtea Constituțională... Așa că eu cred că jocul acesta de-a antereul lui Arvinte, să-i zic așa, nu este bun pentru o Constituție. Vedem că Constituția Statelor Unite e Constituție de câte sute de ani...”

Europa Liberă: Peste 200 de ani...

Tudor Deliu: „Da, și nu prea se umblă la ea, deoarece ea reglementează strict ceea ce trebuie de făcut în această țară.”

Europa Liberă: Dar, apropo, forma de guvernare astăzi în Republica Moldova rămâne a fi cea parlamentară?

Tudor Deliu: „Forma de guvernământ, potrivit Constituției, rămâne a fi cea parlamentară, chiar dacă s-a schimbat modalitatea de alegere a președintelui Republicii Moldova.”

Europa Liberă: Și asta nu a schimbat și forma de guvernare?

Tudor Deliu: „Nu se schimbă, fiindcă nu modalitatea de alegere a președintelui schimbă forma de guvernământ, ci atribuțiile constituționale. Iar dacă privim atent atribuțiile constituționale, în Republica Moldova e forma parlamentară, unde președintele țării are niște atribuții strict limitate ce se referă mai mult la reprezentare statului în raport cu alte state, medalii, grațiere și nu ceea ce își permite să facă astăzi dl Dodon care merge prin păpușoaie, merge prin uzine... uzinele nu le avem, de fapt, merge și demonstrează, păi nu sunt acestea atribuțiile președintelui.”

Europa Liberă: Și totuși, în Republica Moldova șeful statului ar putea să fie un mediator între puteri?

Tudor Deliu: „El trebuie să fie...”

Europa Liberă: Astăzi echilibrul de putere, așa zic experții, cunoscătorii vieții politice, că nu ar exista?

Tudor Deliu: „Păi clar că nu există, deoarece dacă urmărim activitatea din ultimul timp a președintelui, mai ales după iunie 2019...”

Europa Liberă: După plecarea lui Plahotniuc?

Tudor Deliu: „După plecarea lui Plahotniuc, vedem că dl Dodon a devenit așa, mai umflat în pene (cer scuze pentru fraza aceasta neaoșă) și metoda de discuție cu factorii de putere pentru mine personal se aseamănă cu o volantă la un colhoz, când președintele republicii cheamă președintele parlamentului, cheamă prim-ministrul lunea dimineața la „naread” și le dă „naread” ce trebuie să facă. Nu este asta funcția președintelui. Dacă vorbim de mediator, să nu uităm că în Parlamentul Republicii Moldova sunt și alte forțe și el trebuie să fie mediator și între aceste forțe, să discute cu ele, fiindcă acești deputați din opoziție, cum îi numesc ei, au votul cetățeanului Republicii Moldova. Și dacă un președinte de țară nu ține cont de fiecare cetățean în parte, indiferent de opțiunea sa politică, fiindcă nu poți să-l impui pe un cetățean să accepte doar poziția ta, este părerea d-lui și este votul pe care și-l dă pentru un partid sau altul, dar un președinte de țară ar trebui să fie cel care să medieze procesele între aceste partide și să fie un președinte, așa cum zicea Dodon că va fi (dar și aici a mințit) al tuturor cetățenilor Republicii Moldova, indiferent ce opțiune politică sau ce naționalitate are cetățeanul.”

Europa Liberă: Apropo, după ce câștigă mandatul, e bine să se dezică cel care câștigă mandatul de președinte de apartenența politică?

Tudor Deliu: „Apropo, acesta a fost un amendament al meu în Parlamentul Republicii Moldova, pentru care am insistat foarte mult și mulțumesc colegilor de atunci că l-au susținut, că un președinte de partid, după depunerea jurământului, trebuie să-și suspende activitatea de partid. El nu mai poate fi exponentul doar al unui singur partid, el este exponentul tuturor cetățenilor. Cu părere de rău, formal lucrul acesta a fost făcut, însă de facto vedem ceea ce se întâmplă.”

Europa Liberă: Deseori s-a spus că și Biserica este implicată în politică și, dacă ne amintim, printre cele 7 adrese pe care le-a avut Curtea Constituțională către Comisia Electorală Centrală și către alte puteri era ca Biserica să nu se implice în politică. Cât de mult credeți că ar putea să se implice în acest scrutin Biserica și chiar credeți că enoriașii, în baza mesajului pe care îl transmite o față bisericească, votează?

Tudor Deliu: „Eu personal sunt categoric împotrivă ca în locașurile bisericești să se facă agitație electorală...”

Europa Liberă: Biserica e despărțită de stat, dar lucrul acesta se întâmplă...

Tudor Deliu: „Cu părere de rău, am întâlnit așa cazuri când preotul după slujbă vine cu unele îndemnuri să voteze pe unii sau pe alții. Eu consider că aceasta-i o greșeală mare. Preotul ca cetățean poate să aibă opțiunea sa, să voteze pentru cine dorește, pentru că este cetățean al acestei republici, iar enoriașul vine la biserică pentru a-și elibera sufletul, să savureze lumina divină, să zic așa, a lui Dumnezeu și nicidecum să nu fie îmbâcsit cu teorii electorale de stânga sau de dreapta. E o greșeală, cred eu, pe care o fac unele fețe bisericești și tot timpul am fost împotrivă ca Biserica să fie implicată în politică. Ca cetățeni, încă o dată zic, au tot dreptul să o facă, să aleagă pe cine doresc, dar nicidecum să nu vină cu îndemnuri influențând enoriașii, dar dacă să fim corecți, eu cred că și cei care merg la biserică sunt mulți din ei care chiar dacă aud ceea ce spune preotul, ei știu pentru cine trebuie să voteze.”

Europa Liberă: Care e prețul unei campanii prezidențiale?

Tudor Deliu: „Încă nu suntem în campanie electorală, deoarece încă este procesul de colectare a semnăturilor și campania electorală începe după înregistrarea candidatului care durează și ea la depunerea listelor de subscripție și celelalte acte care se cer conform legislației electorale. Respectiv, de la 1 octombrie se va începe campania electorală. Nu pot astăzi să vă spun, întrucât la nivel de partid, organul abilitat nu a adoptat încă nicio hotărâre.”

Europa Liberă: CEC-ul a numit suma pe care are dreptul să o cheltuiască concurentul.

Tudor Deliu: „Da, CEC-ul a numit, dacă nu mă înșală memoria, undeva vreo 18 milioane…”

Europa Liberă: 18 milioane de lei.

Tudor Deliu: „18 milioane și ceva de lei, deci e un calcul al CEC-ului pe care l-au făcut, se vede că per vot, ceva înmulțit. Nu știu, Partidul Liberal Democrat nu-și va permite cheltuieli de bani mulți, noi vom opta, în primul rând, pentru discuții de la poartă la poartă cu fiecare cetățean prin activiștii noștri, pe care-i avem în teritoriu, prin membrii de partid, mă refer când zic de activiști.”

Europa Liberă: Dar credeți că mulți alegători se întreabă de unde și câți bani are un concurent electoral să-i cheltuiască în alegeri?

Tudor Deliu: „Eu cred că ar trebui să se întrebe de unde...”

Europa Liberă: Că e o mare diferență, de exemplu, între unul care cheltuiește de zeci de ori mai mult decât altul.

Tudor Deliu: „Da, desigur, e o mare diferență. Și eu cred că alegătorul trebuie să-și pună întrebarea: de unde vin acești bani? Vreau să vă zic că Partidul Liberal Democrat este un partid care este absolut transparent în ceea ce privește finanțele partidului, toate rapoartele sunt prezentate așa cum prevede legea, așa cum prevăd regulamentele CEC-ului și, respectiv, Partidul Liberal Democrat, încă o dată repet, nu își va permite cheltuieli a sume mari de bani în acest proces electoral. Noi vom miza mai mult pe implicarea membrilor noștri de partid care fac aceasta prin entuziasmul lor, că ei au fost acei care au votat înaintarea unui candidat. Deci e de datoria lor ca să convingă alegătorii din localitățile lor să-l susțină.”

Europa Liberă: Cum veți încerca să obțineți votul cetățeanului din diasporă?

Tudor Deliu: „Noi avem un reprezentant al nostru în diasporă care acum a fost cooptat și în Biroul permanent central. Eu personal, fiind în funcția de președinte, am avut o deplasare, am discutat cu cetățenii noștri din diasporă, am avut întâlniri la Veneția...”

Europa Liberă: Cetățenii se află în zeci de țări ale lumii...

Tudor Deliu: „Da, cetățenii sunt în zeci de țări. Noi avem un grup al nostru pe diasporă care prin…”

Europa Liberă: La Moscova o să ajungeți, în Rusia, la diasporă?

Tudor Deliu: „Eu personal nu cred să ajung la Moscova...”

Europa Liberă: În Occident o să ajungeți?

Tudor Deliu: „…dar mesajele noastre o să ajungă, însă în Occident vom ajunge prin reprezentanții noștri din diasporă.”

Europa Liberă: Și pe final, la aproape 30 de ani de la proclamarea independenței, că 29 s-au împlinit la 27 august, moldovenii, unii dintre ei, mai spun că ar avea nevoie de un președinte-tătuc. Dvs. ce le spuneți cetățenilor?

Tudor Deliu: „Eu vreau să le spun cetățenilor că mă minunează faptul că unii din cei care s-au avântat în campania pentru funcția de președinte al Republicii Moldova mint cetățenii, spunând că, dacă ei vin la putere, ei o să judece, ei o să împuște, ei nu știu ce o să facă, sunt niște aberații.”

Europa Liberă: Nu, de împușcat nimeni nu a spus.

Tudor Deliu: „Voalat eu am spus-o, da, să fiu înțeles corect...”

Europa Liberă: Mulți promit salarii mari, pensii mari...

Tudor Deliu: „Eu i-aș ruga pe dânșii să deschidă Constituția și să citească, să vadă care sunt atribuțiile, competențele președintelui Republicii Moldova, fiindcă revenim la republică parlamentară, cel care trebuie să se îngrijească de ceea ce o spun ei azi că o vor face este Guvernul Republicii Moldova.”

Europa Liberă: De ce cetățenii nu cunosc aceste împuterniciri pe care le stipulează Constituția?

Tudor Deliu: „Știți, în Republica Moldova, apropo, la ziua de astăzi au rămas niște cetățeni specifici, au rămas majoritatea cei care sunt la pensie, au rămas cei care din alte motive nu au putut să plece și spuma, să zic așa, a societății, de fapt, spuma sunt toți cetățenii, eu am avut o dragoste și un sentiment față de toți.”

Europa Liberă: Dl Deliu, actorii politici trebuie să discute cu fiecare om de la firul ierbii.

Tudor Deliu: „Da, trebuie discutat cu fiecare om, iar cetățeanul Republicii Moldova, mai ales cel care vine din perioada sovietică, el tot timpul a fost deprins să aibă pe cineva, un țariok, așa cum ați spus, să aibă pe cineva, că-i președintele colhozului, că-i primul secretar de partid, că nu știu cine-i, care să vină să-i spună ce să facă și el trebuie să facă. Au trecut acele timpuri și președintele Republicii Moldova nicidecum nu poate să fie un țar sau să fie cel care să fie un dictator, cum ați spus-o Dvs. Președintele Republicii Moldova trebuie să fie un mediator, în primul rând, președintele Republicii Moldova fiind responsabil și de politica externă, că are niște atribuții, trebuie să fie cel care să prezinte în plan internațional Republica Moldova ca Republică Moldova.”

XS
SM
MD
LG