Igor Munteanu: Parlamentul are nevoie de parteneri în persoana unor procurori bine intenționați, care să ducă la capăt investigațiile

Adoptate în primă lectură de majoritatea parlamentară tacită PD-PSRM, legea bugetului şi politica fiscală pentru 2020 majorează înapoi la nivelul general taxele pentru domeniul HoReCa, o majorare despre care premierul Chicu spunea înainte de a deveni prim-ministru că e „​o prostie”, nu anulează taxarea tichetelor de masa, ba chiar introduce taxe noi, pentru comunicaţiile electronice – o inovaţie puţin analizată deocamdată şi cu efecte incerte. Ce spune despre aceste buget şi aceste noi reguli fiscale fostul preşedinte al comisiei buget şi finanţe din parlament, vicepreşedintele PPDA, Igor Munteanu, cel care a condus ancheta parlamentară asupra privatizărilor din timpul guvernării democrate, dar şi cel care a devenit recent preşedinte al unei noi comisii parlamentare, comisia pentru control asupra bugetelor publice.

Igor Munteanu

Igor Munteanu: „Este absolut normal ca și opoziția să aibă instrumente de control asupra bugetului și asupra banilor publici și mă bucur că am ajuns în această comisie, pentru că este o comisie nouă, care poate fi controlate astfel încât să funcționeze, să arate nu doar bine pe sticlă, dar și să lucreze pentru beneficiul public. Este vorba de comisia controlul bugetelor publice, înființată ca urmare a unor insistente eforturi ale Delegației Comisiei Europene, pentru că anii trecuți parlamentul primea o grămadă de rapoarte și informații din partea Curții de Conturi și nu exista absolut nicio reacție din partea corpului legislativ, ca să verifice ce-i cu aceste încălcări sau situații, în care banii publici sunt sifonați de către diverse grupuri de profitori, ce se întâmplă, de fapt, cu cei care au scos, au șterpelit banii din bugetul public.

Liliana Barbăroşie în dialog cu Igor Munteanu

Da, funcția comisiei mele, în care sunt președinte, este de a monitoriza, de a aplica control parlamentar asupra Curții de Conturi, care administrează și verifică integritatea procesului bugetar în ansamblul său, bugetar al instituțiilor de stat, al autorităților publice, peste tot unde sunt bugete publice, acolo trebuie să fie și comisia noastră.”

Europa Liberă: Dar niciodată verificările Curții de Conturi n-au fost urmate de lucruri concrete?

Igor Munteanu: „Corect! Pentru că această comisie a fost înființată la sfârșitul anului trecut, primul președinte, în 2019, care s-a așezat în capul acestei comisii, a fost dl Golovatiuc, care m-a schimbat pe mine, în calitate de președinte al comisiei buget, economie și finanțe, iar eu intenționez ca să orientez această comisie de control asupra bugetelor publice, asupra tuturor problemelor sensibile, importante pentru societate, în care au fost implicați banii consumatorilor, ai cetățenilor.”

Europa Liberă: Dar v-ați gândit că poate ați fost lăsat în fruntea acestei comisii tocmai pentru că socialiștii nu au avut și nu au de gând să ia în calcul ce spune Curtea de Conturi, ce spune eventual comisia Dvs.?

Igor Munteanu: „Eu nu iau în calcul această posibilitate, pentru că omul sfințește locul și orice comisie, orice instrument care este lăsat în seama opoziției trebuie să cânte opere și trebuie să construiască soluții pe care cetățenii le așteaptă. Nu este vorba că noi vom fi în ariergarda Curții de Conturi, noi vom aplica control parlamentar acestei instituții, dar vom cere și alte tipuri de informații și vom face audieri pe ajutoarele de stat oferite pentru diverse întreprinderi, companii.

Vă aduceți aminte că, timp de trei luni de zile, am avut două rapoarte prezentate în parlament, finalizate cu hotărâri ale parlamentului, care obligă toate instituțiile să colaboreze pentru retrocedarea, restituirea proprietăților care au ajuns în mâinile pungașilor și evident că această comisie de anchetă a fost prima manifestare serioasă a unui control parlamentar în această lume tulbure a privatizărilor și concesionărilor din ultimii șapte ani de zile.”

Europa Liberă: Cum continuăm cu asta? Asta tocmai voiam să vă întreb.

Igor Munteanu: „Continuăm foarte bine.”

Europa Liberă: Credeți că se pune capac pe evaluările privatizărilor și concesionărilor?

Igor Munteanu: „Nu se pune niciun fel de capac. Întotdeauna când dansezi ai nevoie de un partener. Parlamentul a avut nevoie disperată de un partener în persoana unor procurori bine intenționați, calificați, care să ducă până la capăt aceste investigări sau aceste anchete deja pe materie de Cod Penal și de Cod Administrativ, și de toate codurile posibile.

Liliana Barbăroșie în dialog cu Igor Munteanu

Noi nu l-am avut la momentul în care am lansat aceste rapoarte, dar odată cu instaurarea unui procuror general, sperăm că lucrurile vor fi repornite foarte rapid. Deja am văzut mesajul că toată echipa care s-a ocupat de aeroport va fi schimbată, vor fi introduși noi procurori care să se ocupe de acest caz și cazurile vor fi duse până la capăt.

Este nu doar o speranță, este, de fapt, o strategie a procuraturii, care trebuie să se reinventeze. Comisia de control asupra bugetelor publice trebuie să facă exact ceea ce noi am făcut prin intermediul comisiei de anchetă numărul 51 din iunie, să pună în radarul intereselor sale toate lucrurile care au produs ilegalități la gestionarea proprietăților, la gestionarea achizițiilor, la gestionarea bugetelor publice, să ajungem la etapa în care cetățenii au încredere în ceea ce facem și au încredere în parlament.”

Europa Liberă: Ce va urma după ce vă faceți munca?

Igor Munteanu: „Opoziția trebuie să demonstreze că poate să reușească în condiții ostile adeseori rezolvarea unor probleme care au impact asupra populației. Să știți că zilnic am sute de mesaje din partea cetățenilor care sunt interesați să se facă dreptate pe domeniile care îi afectează: pe servicii proaste, pe sifonare de bani publici, pe drumuri făcute de mântuială, pe proprietăți furate de grupuri de cleptocrați care, în acest moment, unii sunt în continuare persoane publice.

Comisia noastră va folosi din plin autoritatea parlamentară, dar și autoritatea partenerilor noștri, cetățenii și autoritățile europene pentru ca să intrăm într-un alt ciclu politic. Asta ne dorim. Vrem ca pașii următori, avem trei zile de când am început să lucrăm în această comisie, am avut prima ședință, am stabilit exact care sunt prioritățile pentru dezvoltarea și extinderea arealelor de care se va ocupa această comisie, vom prelua practici bune din alte parlamente, în care aceste comisii de control asupra bugetelor publice au făcut lucruri extraordinare. Din Marea Britanie până în Polonia, din Polonia până în statele baltice, aceste comisii au fost în multe cazuri mai importante decât Comisia economie, buget și finanțe.”

Europa Liberă: Dacă erați în fruntea comisiei buget și finanțe, trebuia să prezentați un raport pe bugetul prezentat astăzi în parlament. De asta vă întreb, opoziția a criticat acest buget, a criticat un buget pe care l-a elaborat guvernul Blocului ACUM. De cât s-au majorat, mult s-au majorat, sumele trecute la deficitul bugetar? De ce aceste critici?

Igor Munteanu: „Din păcate, urmărim o anumită concreștere dintre Partidul Socialiștilor și Partidul Democrat. Există o înțelegere asupra faptului că aceste documente trebuie să fie rapid adoptate, pentru că ceva arde, dar nu mai continuă acest lucru.

Care este deosebirea foarte mare dintre proiectul de buget la care lucra guvernul Sandu și actualul guvern? Acest buget pe 2020, prezentat de guvernul Chicu, este un buget consumist, cu o creștere galopantă a deficitului bugetar, până la 3,5%, cu o estimare fantezistă a șanselor de a obține împrumuturi și granturi din partea partenerilor externi și din partea celor care ar dori să-și pună banii în joc în Republica Moldova. Și această fantezie ne va costa foarte mult, pentru că sunt niște riscuri, de exemplu, avem o expunere a deficitului bugetar de aproximativ 10 miliarde de lei, adică cam 40% din banii pe care-i controlează guvernul, pentru că 25 de miliarde de lei din cele 53 de miliarde de lei pe care îi pune la consum, la cheltuieli guvernul Chicu, sunt direcționate spre diverse autorități publice și agenții care le administrează pe cont propriu, pe când aproape 25 de miliarde sunt gestionate individual de către guvern.

Respectiv, 40% din acești bani sunt din împrumuturi și granturi externe. Guvernul Chicu estimează că noi vom avea o creștere a granturilor în condițiile în care toate relațiile noastre de colaborare, practic, se spulberă. Pentru că noi nu îndeplinim condițiile de bază ale Fondului Monetar Internațional și ale partenerilor pentru dezvoltare. Vom rămâne, probabil, fără niciun fel de finanțare din partea Uniunii Europene, pentru că nu întrunim condițiile de bază pentru transparență și predictibilitate în deciziile noastre economice.

Partea socială, pe care eu, de exemplu, nu mă pot împotrivi, dar ea trebuie să fie legată de veniturile la buget. Nu am văzut nicio politică fiscală care să adune atâția bani, suficienți pentru acest program elefantin de consum, de transmitere pe politici sociale a unor bani foarte mari. Și atunci, întrebarea de bază este: ce fel de buget este acesta?

Este un buget al generozității electorale pentru alegerile prezidențiale din 2020, este un buget cu risc superior, pentru că, odată ce banii pentru acest buget nu vor veni din împrumuturile sau granturile așteptate, din cele 10 miliarde de lei care se așteaptă din împrumuturi și granturi, circa 3 miliarde trebuie să fie date înapoi pentru împrumuturile anterioare.

Acest buget, cu foarte mari alocări pe domeniul social, pentru creșterea rapidă a unor salarii și indemnizații sociale ș.a.m.d. este pentru a ademeni, a atrage populația, fără ca să se indice clar de unde vor apărea aceste venituri, iar dorința de a fi foarte bun, generos, în plan social a adormit vigilența și prudențiabilitatea de care orice guvern ar trebui să se conducă. Pentru că estimările de obținere a împrumuturilor și granturilor depășesc de patru ori nivelul maxim atins în ultimii 10 ani de zile.”

Europa Liberă: Ce bănuiți că i se va întâmpla, pentru că guvernul zice așa: nu ne dau ăștia, ne dau ceilalți?

Igor Munteanu: „Nu există așa ceva. Este absolut o abordare falsă, ceilalți niciodată n-au dat, în afară de șuturi și în afară de cârja pusă pe umărul celor mai mici.”

Europa Liberă: Adică, Rusia și Belarus?

Igor Munteanu: „Rusia și Belarus niciodată nu au făcut gesturi similare de generozitate și, mă rog, de sprijin pe reformele de care are nevoie Republica Moldova.”

Europa Liberă: Sunt niște lucruri desenate pur și simplu?

Igor Munteanu: „Sunt planuri fanteziste, pentru ca peste patru luni sau peste trei luni de zile să ne trezim cu un prim-ministru schimbat și cu un prim-ministru care o să vină și o să spună că, din păcate, trebuie să renunțăm la anumite investiții capitale, pentru că n-au venit banii, iar ideea în general că noi pornim lucrările de reconstrucție a drumurilor și, după ce se termină drumurile, vor veni banii care să acopere cheltuielile este o idee aberantă!”

Europa Liberă: Mi se pare nerealist trei-patru luni, alegerile prezidențiale sunt peste un an.

Igor Munteanu: „Este adevărat, dar întotdeauna în această poveste de dragoste dintre politicienii populiști și electorat vor apare niște țapi ispășitori care să răspundă pentru gafele unei guvernări. Nu știu ce se va întâmpla exact în 2020 și când va fi sfârșitul acestui guvern, dar, cu siguranță, a pornit cu stângul, pentru că și politica fiscală, și bugetul pentru 2020 sunt făcute în pripă. Unele inițiative într-adevăr au fost preluate de la Ministerul de Finanțe condus de dna Catrinescu, dar acolo exista vigilența necesară pentru ca să menținem dialogul cu FMI-ul, exista un anumit stil de administrare a vulnerabilităților și a propriilor slăbiciuni.

Noi știm care sunt slăbiciunile acestei economii: monopolurile, lipsa de piloane de creștere, declinul demografic, sunt mai multe elemente de slăbiciune, care nu sunt luate în considerare. Însăși ideea de politică fiscală, de a fiscaliza comerțul electronic și alte servicii oferite de către giganții globali în acest domeniu riscă întrebarea: dar cum o să reușiți să-i impuneți să se înregistreze în Republica Moldova? Ce interes au acești giganți să-și piardă timpul cu contabilitatea din Republica Moldova, atunci când ei pot pur și simplu să decupleze Republica Moldova de la serviciile lor și asta va declanșa imediat niște acțiuni, inclusiv de plecare din Republica Moldova a unor companii care se simțeau oarecum confortabil aici, dar dacă nu mai ai acces la piața de servicii, la piața de publicitate internațională?

90% din publicitatea online este străină. În cazul ăsta pleci la Iași, pleci în alte capitale și-ți deschizi acolo afacerile de outsourcing în care sunt implicate majoritatea companiilor din IT.

Cineva dorește din răsputeri să ne aducă într-un Ev Mediu al decuplării de la principalele rețele de comerț global sau schimb de informații și produse software sau poate cineva dorește, de exemplu, să instaleze în Republica Moldova un fel de „russkii internet”, cu un fel de cenzură impusă pe principalele motoare de căutare, pentru ca Republica Moldova să se orienteze rapid către o altă piață? Toate aceste informații sunt aberante, guvernul n-ar fi trebuit să înceapă cu asemenea propuneri de politică fiscală, ar fi trebuit să găsească resurse interne pentru a descătușa energia businessului mic și mijlociu, scoaterea cartelurilor din economia națională și dezvoltarea de facilități de acces liber la finanțare. Acestea sunt lucrurile pe care le cere, în primul rând, businessul, plus lupta împotriva corupției, lupta împotriva mitelor, digitalizarea serviciilor, lucruri pe care ar fi trebuit, de exemplu, să le pună în prim-plan un guvern.”