„În esență...” | Inițiativa Maiei Sandu de a organiza o Adunare Națională este „o idee bună”, dar cu mai multe riscuri

Adunarea Națională ar urma să fie organizată de Cancelaria de Stat a R. Moldova și Aparatul Președintelui, potrivit unei cereri depuse la 11 aprilie la municipalitatea capitalei

Ideea Maiei Sandu de a organiza o Adunare Națională, în 21 mai, în centrul Chișinăului este una bună, însă ea trebuie să fie însoțită de acțiuni concrete pentru cetățeni și economie. Totodată, viitorul eveniment comportă și o serie de riscuri în condițiile în care contextul este „unul complex.”

Politologul Alexandru Solcan spune în podcastul Europei Libere „În esență...” că astfel cetățeanul va realiza că, de fapt, lucrurile merg altfel decât au mers altădată, „atunci când se făceau mitinguri, dar viața mergea, parcă, paralel.

La 10 aprilie, președinta Maia Sandu a lansat inițiativa organizării Adunării Naționale „Moldova europeană”, la 21 mai, în Piața Marii Adunări Național (PMAN) prin care să „spunem lumii că noi suntem europeni” și „să dăm răspuns celor care întreabă ce vor moldovenii”.

Adunarea Națională ar urma să fie organizată de Cancelaria de Stat a R. Moldova și Aparatul Președintelui, potrivit unei cereri depuse la 11 aprilie la municipalitatea capitalei în care se menționează că la eveniment vor participa în jur de 50.000 de persoane. Totodată, pentru aceeași zi, în PMAN ar urma să organizeze manifestații de protest și PSRM, după cum arată o cerere depusă încă la 30 mai 2019, și Inițiativa civică „Mișcarea pentru Popor”, afiliată Partidului Șor, conform cererii depuse la 3 aprilie a.c., care promite să aducă în centrul Chișinăului în jur de 50.000 de participanți.

Iar din perspectiva faptului că mai multe forțe politice și instituții vor organiza în ziua de 21 mai manifestații în centrul Chișinăului, Adunarea Națională „Moldova europeană” „poate fi un butoi cu pulbere”, spune invitatul podcastului.

Politologul Alexandru Solcan observă că autoritățile vor trebui probabil să „intervină” și în situația în care în R. Moldova sunt în vigoare prevederile stării de urgență, care, între altele, interzic întrunirile publice. „Eu nu cred că va veni președintele și premierul la manifestații care încalcă legislația”, spune politologul Alexandru Solcan.

Alte idei din podcast:

  • Despre Marile Adunări Naționale din anii 90: Era poate perioada romantică a democrației noastre, când credeam că libertatea și bunăstarea sunt undeva după colț și era suficient doar să le declarăm.

Multe dintre partidele politice, cu părere de rău, și-au „privatizat”, într-un fel sau altul, PMAN și și-au întitulat manifestațiile Marea Adunare Națională.

  • Adunarea Națională vs Marea Adunare Națională. Evenimentul din 21 mai nu este o Mare Adunare Națională. Asocierea am creat-o noi, cetățenii. Odată ce se desfășoară în PMAN, ne duce la gândul că ar fi vorba de o Mare Adunare Națională, or președinta Maia Sandu nu a operat cu sintagma de „Marea Adunare Națională”.
  • Despre inițiativă: Nu este atât de simplu și nu știu în ce măsură ne apropie sau ne îndepărtează de UE. Contextul este unul complex: un război și stare de urgență în țară.
  • Poate fi considerată, oare, inițiativa Miei Sandu o replică la adresa Moscovei? Nu știu în ce măsură suntem pregătiți să facem replici Moscovei, fiindcă suntem în categorii diferite. Probabil, mai curând este un mesaj pentru societate și partenerii de dezvoltare.
  • Despre riscuri: vedem anumite animozități chiar pe eșichierul pro-european. Am văzut că unele partide nu au acceptat din start atât de ușor. Fiecare încearcă, cel puțin, să se simtă ca un coorganizator, dar nu ca „un invitat la o nuntă străină”. Vrea să fie ca gazdă a acestei întâlniri.
  • Un pas cu stângul. S-a pășit puțin cu stângul, fiindcă trebuia făcută mai întâi invitația [către liderii politici și societatea civilă] la dialog, apoi să fie lansată inițiativa.
  • Este loc de dialog pentru stânga? Este, dar nu pentru toată stânga. Nu se știe ce va fi cu PSRM care merge des la Moscova, cu Partidul Șor despre care nu se știe ce soartă va avea. A scoate în afara legii un partid nu înseamnă a scoate fenomenul din societate.
  • Despre un pact Snagov în stil moldovean: ar fi ideal cum s-a întâmplat în România, dar, din păcate, R. Moldova este profund divizată, în special din cauza influenței Federației Ruse.
  • Despre ratarea șansei introducerii în Constituție a vectorului european: S-a ratat [în 2018] șansa introducerii prevederii constituționale privind integrarea europeană. Liderii opoziției extra-parlamentare de atunci, Maia Sandu și Andrei Năstase, nu au încurajat dreapta din Parlament să voteze introducerea normei, motivând că inițiativa vine de la PDM și Plahotniuc. Dar iată că Plahotniuc nu mai este, dar asta [obiectivul] ar fi rămas.
  • Despre o eventuală utilizare a resursei administrative: la sigur va fi utilizată de autorități și ar putea să existe și un „exces de zel” din partea unor primari.
  • Adunarea Națională vs Adunarea Electorală a dreptei: Cred că asta face bine ideii europene. Asta arată încă o dată că de fapt se lărgesc rândurile, că cetățeanul care este derutat vede că există o forță la care poate adera, aceasta fiind o forță care îi oferă securitate și bunăstare. Din punctul acesta de vedere cred că Adunarea poate avea un impact electoral. Poate mai mult asupra imaginii Maiei Sandu. Alt efect va fi că acei care susțineau [vectorul european] îl vor susține și mai tare, iar cei care se opun se vor opune și cu mai multă înverșunare.
Podcastul „În esență...” poate fi ascultat pe Apple Podcasts, Google Podcasts, pe Spotify și pe YouTube ca și celelalte podcasturi ale Europei Libere – „Reporterii”, cu un episod nou în fiecare zi de luni; „Dincolo de Știri”, în fiecare zi de vineri, și „Laboratorul Social” – în fiecare a doua marți, adică o dată la două săptămâni, și podcastul cu informații și analize la zi – „Pe agendă”.