Programul OECD pentru evaluarea internațională (PISA) examinează ce știu elevii în lectură, matematică și știință și ce pot face cu ceea ce știu. Oferă cea mai cuprinzătoare și riguroasă evaluare internațională a rezultatelor învățării până în prezent. Rezultatele PISA indică calitatea și echitatea rezultatelor învățării obținute în întreaga lume și permit educatorilor și factorilor de decizie să învețe din politicile și practicile aplicate în alte țări. În Moldova, scorurile în PISA 2018 la cele trei categorii: științe, matematică și capacitatea de a citi și înțelege este sub media OECD, dar în toate categoriile fetele se descurcă mai bine decât băieții. Când vine vorba de capacitatea de a citi, diferența între tinerii care vin dintr-un mediu economic dezavantajat față de restul este din nou mai mare decât media OECD, și anume 102 puncte față de 89, dar 8% din acești tineri dezavantajați dovedesc o capacitate remarcabilă de a se impune în mediul școlar. Valentina Ursu a stat de vorba cu fostul ministru al educației Anatol Gremalschi despre situația din învățământul din Moldova.
Your browser doesn’t support HTML5
Interviu cu Anatol Gremalschi
Europa Liberă: În spațiul public s-a acordat foarte multă atenție performanțelor Republicii Moldova în anul 2018 în cadrul Programului Internațional de Evaluare a Elevilor (PISA). Vă surprind aceste rezultate? Ele sunt similare cu cele ce se înregistrează, de exemplu, în România, Bulgaria, Muntenegru, alte țări, dar până la Singapore, Japonia și alte state mai este mult.
Rezultatele sunt bune, dacă le raportăm la modestele mijloace financiare...
Anatol Gremalschi: „Sincer să vă spun, eu așteptam un progres, întrucât în ultimii ani au fost făcute multe schimbări în sistemul de învățământ, dar se vede că învățământul este un sistem foarte mare și reacționează încet la reformele care au loc. Dar, per ansamblu, rezultatele sunt bune, dacă le raportăm la modestele mijloace financiare pe care Moldova își poate permite să le investească în învățământ.”
Europa Liberă: Ce investiții trebuie făcute în educație ca să ajungă și elevii din Republica Moldova să fie competitivi cu cei din statele unde e mai avansată educația?
Anatol Gremalschi: „După prezentarea publică a raportului, de altfel un raport foarte bun și trebuie să felicităm Agenția pentru Curriculum și Evaluare a ministerului care l-a elaborat, s-a discutat cam în ce domenii de intervenție ar trebui să acționăm ca să avem rezultate mai bune, fiindcă, trebuie să recunoaștem cinstit, suntem în partea de jos a clasamentului, nu suntem sus de tot. Și s-au conturat următoarele: prima direcție strategică este formarea cadrelor didactice, reconceptualizarea învățământului pedagogic, trecerea de la axarea excesivă pe academism la caracterul aplicativ al cunoștințelor; doi: stimularea cadrelor didactice în bază de rezultate, fiindcă, nu e niciun secret, până în prezent se atestă un nivel foarte înalt de uniformizare a salariilor în învățământ, ceea ce într-un fel nu stimulează performanța.”
Anatol Gremalschi
Europa Liberă: Aceste teste care se fac în cadrul acestui program sunt concepute pentru a măsura abilitățile elevilor de a aplica cunoștințele acumulate în situații reale și s-a luat în calcul matematica, citirea, lectura și științele. Sunt discipline la care totuși mulți tineri din Republica Moldova reușesc să obțină medalii.
Anatol Gremalschi: „Exact! Domeniul principal de evaluare a fost totuși lectura, înțelegerea textelor, celelalte discipline, numite de Dvs. – matematica și științele – tot au fost evaluate, dar nu cu aceeași meticulozitate, să-i zic. PISA, în general, măsoară temperatura medie, ea nu măsoară rezultatele excepționale la învățătură. Din acest punct de vedere, rezultatele PISA trebuie tratate ca un indicator al stării generale în învățământ, raportate la un elev-tip, nu la un elev capabil de performanțe înalte și foarte înalte. Mai mult ca atât, rezultatele PISA arată foarte clar că dacă noi îi ajutăm pe cei cu rezultate mai modeste la învățătură să le îmbunătățească, automat starea, situația din învățământ se îmbunătățește, adică se deschid noi perspective pentru toți elevii – și cei care sunt capabili de rezultate performante, înalte, și cei care sunt la un nivel-tip.”
Europa Liberă: Dar asta ar însemna că în Republica Moldova mai sunt încă mulți copii care nu ating nivelul minim de competență în aceste domenii?
Rezultatele PISA trebuie tratate ca un indicator al stării generale în învățământ...
Anatol Gremalschi: „Cu regret, da. Nu vreau să par un cârcotaș, dar cam o treime, iar uneori chiar jumătate din elevi rămân doar la nivelul minim al rezultatelor PISA, la nivelul doi, pe când în țările enumerate de Dvs. cam 80 la sută trec peste acest nivel. Îmbucurător este faptul că sistemul nostru de învățământ oferă tuturor posibilități egale. Chiar și elevii care provin din familii cu venituri foarte modeste nimeresc în top, 25 la sută din elevi cu cele mai bune rezultate, adică sistemul nostru educațional într-un fel este deschis și asigură echitatea.”
Europa Liberă: Dacă Dvs. astăzi ați fi în fruntea Ministerului Educației, ce măsuri ați întreprinde pentru ca această radiografie să se schimbe în bine?
Primul lucru care ar trebui făcut este să implementăm noul curriculum, care pune accentul pe măsura în care sunt aplicate cunoștințele în viața reală...
Anatol Gremalschi: „Primul lucru care ar trebui făcut este să implementăm noul curriculum care a fost simplificat într-o măsură semnificativă și doi: orientat spre evaluarea competențelor. Dacă până acum evaluam mai mult cunoștințele, adică în ce măsură elevul poate reproduce materiile, acum noul curriculum pune accentul pe măsura în care el aplică aceste cunoștințe în viața reală. Și trebuie să orientăm cadrele didactice și părinții anume spre acest aspect.”
Europa Liberă: Așteptăm să mai treacă trei ani, că o dată la tei ani se pare că se fac aceste evaluări.
Anatol Gremalschi: „Deja se pregătește evaluarea următoare, din câte am înțeles eu din raportul expertului internațional prezent la ședință, specialiștii lucrează asupra testelor.”