Radu Carp: „Președintele Dodon a dovedit că nu privește România ca fiind un partener, un prieten”

Pentru că există o colaborare pe linie de partid între Partidul Social Democrat din România și Partidul Democrat din R. Moldova, ar trebui să câștige cetățenii, dar multe din proiectele comune se implementează cu întârziere. Declarația a făcut-o doctorul în științe politice din România, Radu Carp, în cadrul unui interviu pentru Europa Liberă.

Interviu cu Radu Carp

Europa Liberă: Cum vedeți această relație dintre Chișinău și București, cum o definiți?

Radu Carp: „E puțin paradoxal, pentru că, sincer, m-aș fi așteptat, dat fiind faptul că la putere la Chișinău este un partid care are o relație foarte bună cu Partidul Social Democrat, care este la putere în România, m-aș fi așteptat ca pe această linie strict politică cele două guverne să se apropie mai mult. Din păcate însă, în afară de vizita la Chișinău a domnului Tudose din acest an și dacă adaug, mă rog, elementele care s-au succedat din punctul de vedere al ajutorului constant pe care România îl acordă Republicii Moldova din punct de vedere financiar, alte probleme n-au putut fi finalizate, de exemplu, ședința comună de guvern între România și Republica Moldova care ar fi trebuit să aibă loc la Iași pe 28 noiembrie s-a amânat. Deși nu avem o poziție oficială a Guvernului României, probabil datorită ultimelor evoluții din România unde orice apariție a liderilor PSD și a primului ministru nu a fost una foarte fericită. Probabil s-au gândit că la Iași, unde primarul este oarecum disident față de linia partidului, are și el, la rândul său, anumite probleme. Președintele Consiliului județean acolo e din partea PSD și are anumite probleme în justiție și s-au gândit că probabil ar fi mai bine să amâne.”

Europa Liberă: Dar ce probleme ar trebui să se regăsească prioritar pe agenda celor două cabinete de miniștri de la Chișinău și București?

Radu Carp: „Agenda este foarte încărcată. În primul rând, ar trebui să fie foarte clar care sunt acele proiecte strategice pe care România le are în Republica Moldova și cum privesc cele două țări viitorul lor în Europa, potrivit ultimelor evoluții. Am văzut, de exemplu, intenția „Transgaz” de a cumpăra o parte din acțiunile operatorului din Republica Moldova și înțeleg că este nevoie de a crea o societate pe acțiuni în Republica Moldova…”

Europa Liberă: Pentru a fi pus în funcțiune gazoductul Iași-Chișinău...

Radu Carp: „Pentru gazoductul respectiv, exact. Un proiect care stagnează de foarte multă vreme, din vina ambelor țări, nepermis de mult într-o perioadă în care vedem că pe plan global se construiesc autostrăzi de 100 km în șase luni, noi nu reușim să construim un gazoduct de câteva sute de kilometri din 2010, de când s-a luat decizia aceasta de comun acord de președinții celor două țări la acea perioadă. Deci, sunt multe probleme restante.”

Europa Liberă: S-a vorbit mult și despre proiecte energetice, pentru că în așa fel Republica Moldova ar putea să-și diversifice resursele energetice, să nu depindă doar de Federația Rusă.

Radu Carp: „Federația Rusă are acest instrument de a pune presiune pe Republica Moldova, ceea ce nu se întâmplă în România unde, să zicem, producția și folosirea energiei este mult mai diversificată. Deci, din acest punct de vedere, problemele Republicii Moldova sunt foarte bine înțelese la București, dar încă nu s-a ajuns la un punct de vedere comun cum ar putea să contribuie România la reducerea acestei dependențe. Am văzut că statele baltice, Polonia mizează pe acest gaz lichefiat din Statele Unite, dar și acolo sunt probleme. Vedem ce se întâmplă în zona Golfului, o zonă care devine din ce în ce mai tensionată. Acel gaz lichefiat ar fi urmat să vină pe acea rută, vedem conflictul între Iran și Liban și Arabia Saudită, Yemen. Deci, toate astea au o influență și asupra regiunii în care suntem. Ce cred eu că este important? Este ca Republica Moldova să ia o decizie strategică, să stabilească un plan pe termen lung, cât anume dorește să renunțe la această dependență, procentual în câți ani, fără să renunțe să mai, doar să enunțe un asemenea obiectiv. Cred că trebuie de mers mai concret. Din câte știu…”

Europa Liberă: Dar cât de oportun este ca România să investească în stânga Prutului?

Radu Carp: „Aici este o mare problemă și o mare dilemă pentru România, pentru că există investiții care au fost blocate din cauza lipsei de voință sau chiar din cauza corupției și asta afectează potențialii investitori. Nu mai demult de o lună am avut cazul „Dedeman”, care e o investiție sută la sută românească, care în mod evident ar aduce beneficii pentru Republica Moldova. De ce? Pentru că „Dedeman” se alimentează din producția locală. Asta face în România, asta ar dori să facă și în Republica Moldova. Deci, „Dedeman” nu comercializează produse din China. Or, asta are un impact asupra investitorilor. Am văzut recent această intenție a Băncii Transilvania, care era de fapt mai veche, dar simt că se va materializa în curând, de a prelua un anumit pachet de acțiuni de la „Victoriabank”. Deci, investitorii români, atâți câți sunt, doresc să vină la Chișinău. Tot ceea ce vor…”

Europa Liberă: Vor un mediu prietenos?

Radu Carp: „Da, un mediu prietenos și de a nu avea aceste piedici birocratice, de a fi lăsați să intre pe piață, atât și nimic mai mult.”

Europa Liberă: De când Republica Moldova are Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană, piața românească a înghițit o parte din producția de aici. Guvernarea de la Chișinău repetă cu diverse ocazii că piața românească a devenit piața penetrată de către mărfurile din Republica Moldova.

Radu Carp: „E foarte adevărat și ceea ce se întâmplă în plan economic arată că ceea ce a spus România constant, anume că integrarea europeană trece și prin București, se dovedește a fi nu doar o supoziție, pentru că, într-adevăr, produsele din Republica Moldova, prima lor piață de desfacere, piața de desfacere prioritară este în România. Acolo consumatorii sunt mai obișnuiți cu produsele din Republica Moldova, brandurile respective sunt mai cunoscute decât, să spunem, în alte țări. Deci, există și o mentalitate culturală într-un fel, care face ca aceste produse să fie acceptate și absorbite de piața românească.”

Europa Liberă: Dacă pe linie guvernamentală lucrurile stau cât de cât pozitiv, vă cer o părere referitor la relația pe care trebuie s-o aibă cei doi șefi de stat. Igor Dodon, președintele Republicii Moldova, recent i-a lansat o invitație domnului Iohannis. Va veni liderul de la Cotroceni la Chișinău, va da curs acestei invitații?

Radu Carp: „Nu. Președintele Iohannis a spus foarte clar că nu are ca prioritate pe agenda sa o asemenea întâlnire. Acum este într-adevăr o problemă. Aici trebuie înțeles acest aspect. Președintele Dodon, prin declarațiile pe care le-a făcut de-a lungul timpului, nu numai de când este președinte, repet, a dovedit că nu privește România ca fiind un partener, ca fiind un prieten. Pentru a realiza o asemenea vizită, în primul rând, ar trebui ca domnul Dodon să-și revizuiască anumite puncte de vedere, care sunt extrem de agresive la adresa României. Și de-abia după aceea se poate angaja o discuție dacă cei doi președinți se pot întâlni și în ce context. Cum să spun, de ce nu mai este primit, extrapolând puțin, președintele Mugabe de ce nu mai este primit de Elisabeta a II-a a Marii Britanii? Din același motiv, pentru că nu poți să ai declarații acasă împotriva englezilor că, mă rog, colonialiști care fură pământurile în Zimbabwe și să te duci la Londra în vizită oficială. Sunt niște reguli minimale. Dacă se va îndeplini această condiție, cred că terenul este deschis, dar, deocamdată, nu văd un semn în direcția aceasta.”

Europa Liberă: Igor Dodon în câteva rânduri a făcut și o precizare că ar dori o relație bună între Republica Moldova și România, doar că nu agreează curentul unionist și a pus punct.

Radu Carp: „Președintele Iohannis nu este liderul facțiunii unioniste din România, este, totuși, președintele tuturor românilor, nu numai al celor care doresc unirea cu Republica Moldova, dar și al celor care nu doresc, și al celor care susțin mai degrabă parcursul european al Moldovei. Deci, nu cred că președintele Iohannis a dat vreodată vreun semn că ar avea niște gânduri ascunse față de Republica Moldova.”

Europa Liberă: De ce nu se regăsește prioritar și relația cu Republica Moldova pe agenda președintelui Iohannis?

Radu Carp: „Prima vizită a președintelui Iohannis a fost la Chișinău și de fapt s-a instituit o tradiție ca prima vizită a președintelui României, indiferent cine este, după ce este ales, să aibă loc la Chișinău. Dar atunci era altul contextul; liderii de atunci aveau declarații civilizate față de România. În acest context a fost posibilă vizita la Chișinău în câteva zile de la preluarea mandatului. Acum situația este diferită. Sigur, e un gest foarte creștinesc să întorci și celălalt obraz, dar totuși în momentul în care ești pălmuit constant nu devii agresiv, dar măcar rămâi într-o oarecare neutralitate față de o anumită persoană, repet, nu față de proiectul Republicii Moldova.”

Europa Liberă: În Parlamentul de la Chișinău este o inițiativă legislativă de a fi modificat articolul 13 din Constituție, iar recent domnul Dodon a zis că va aduna suficienți deputați care să se împotrivească modificării acestui articol. Ne referim la articolul 13, care consfințește că limba de stat este limba moldovenească, iar un grup de deputați insistă, totuși, ca argumentul științific să fie inclus și în Legea Fundamentală, în Constituție. Face Republica Moldova un serviciu României că declară limba de stat limba română?

Radu Carp: „Problema limbii române în Republica Moldova n-are nicio legătură cu România, cu politica României. România n-a spus niciodată ce limbă ar trebui să se vorbească în Republica Moldova la nivel oficial. Problema limbii vorbite în Republica Moldova este o chestiune care a fost de mult timp tranșată chiar de către vorbitorii acestei limbi, care se recomandă a vorbi limba română. Curtea Constituțională din Republica Moldova, când a dat acea decizie prin care a spus că limba oficială, limba de stat este limba română, nu a făcut altceva decât să constate o realitate, care există în Republica Moldova. În momentul de față, inițiativa de revizuire a Constituției este un gest firesc pentru a pune în acord Constituția cu decizia Curții Constituționale. Această decizie nu trebuie politizată nici într-un sens, nici în altul. Nici cei care au inițiat nu trebuie să spună că este meritul lor, nu, Curtea Constituțională a avut acest merit, clar, și știu că și-a dat și avizul pe propunerea care s-a discutat acum în Parlament și nu ar trebui să fie în egală măsură un gest care să fie politizat. În sens contrar, cei care se opun din motive politice, strict politice, pentru că din motive științifice nu au cum, dar din motive politice se opun deciziei Curții Constituționale, cred că ar trebui să-și ia un răgaz în care să nu mai vorbească despre acest subiect. Dacă nu vor să voteze, este o problemă de conștiință, pot să nu se prezinte la vot sau să voteze împotrivă, dar asta nu înseamnă că problema trebuie din nou politizată, pentru că chestiunea de mult este tranșată din punct de vedere științific. Sigur că în alte țări mai există o reminiscență a acestei probleme care nu a fost soluționată. În Ucraina, de exemplu, românii din Bugeac, mulți dintre ei se recomandă a fi moldoveni față de autoritățile ucrainene, pentru că, mă rog, acolo e o problemă legată de păstrarea conștiinței identitare, de felul în care statul a tratat, dar până la urmă și ucrainenii, și vorbitorii de limba română din Basarabia de Sud și din Bucovina recunosc că, de fapt, ei vorbesc limba română. Cu atât mai mult în Republica Moldova nu ar trebui să mai fie o problemă de dispută politică.”

Europa Liberă: La ce evoluții trebuie să se aștepte cetățenii de pe ambele maluri ale Prutului? Mă refer la evoluții în cooperarea moldo-română, mai ales că Bucureștiul s-a angajat să fie și un avocat al Republicii Moldova pe calea integrării europene; acum suntem în ajunul Summitului Parteneriatului Estic. Ce perspective are această cooperare bilaterală?

Radu Carp: „România a creat un grup de prieteni ai Republicii Moldova la Bruxelles. Cred că acea inițiativă ar trebui să fie într-un fel reactivată de diplomația românească, pentru că de fapt aceste legături informale, aceste grupuri informale sunt uneori mult mai influente decât orice inițiativă oficială, decât orice summit în care liderii vorbesc doar oficial. Și sunt multe astfel de exemple în care România poate face cunoscută situația din Republica Moldova în Uniunea Europeană. Sigur, situația așa cum este, pentru că România nu poate fi un avocat al unei Republici Moldova ideale. În momentul când spunem „avocat”, înseamnă că România poate să facă cunoscute încălcările drepturilor omului din Transnistria, de exemplu, pe prima – accesul la limba română, care este îngrădit; nerespectarea unor decizii CEDO ș.a.m.d. Deci, inclusiv astea fac parte din rolul de avocat al României. Faptul că România ar pune reflectorul și pe aceste probleme nu înseamnă că nu ar fi un avocat al Republicii Moldova, ci înseamnă că atrage atenția asupra faptului că, iată, sunt câteva probleme care ar trebui soluționate…”

Europa Liberă: Dar cu excepția soluționării conflictului transnistrean, care probleme ar fi arzătoare pentru statul Republica Moldova, în viziunea Dvs.?

Radu Carp: „Eu încerc să analizez ce au răspuns cetățenii Republicii Moldova în sondajele recente. Marea lor majoritate consideră că Republica Moldova nu merge într-o direcție corectă, în sensul că, mă rog, clasa politică este una coruptă și incapabilă să asigure dezvoltarea, cetățenii Republicii Moldova consideră de asemenea că, de fapt, problema corupției este fundamentală, că se fură prea mult și că trebuie să existe remedii la această problemă. Astea sunt problemele reale. În măsura în care orice partid care se află sau se va afla la guvernare va găsi un răspuns pentru aceste probleme, relația dintre cetățeni și clasa politică se va reface și va fi posibil ca Republica Moldova să meargă mai departe. Cum să vă spun, de ce în alte țări cetățenii consideră că lucrurile merg într-o direcție bună? De ce în Danemarca 90 la sută consideră exact invers, că țara lor merge într-o direcție bună? Pentru că guvernanții au știut să creeze acele politici publice de care cetățenii aveau nevoie.”

Europa Liberă: În Republica Moldova se zice că geopolitica e răul cel mai mare care se răsfrânge inclusiv asupra dispoziției, mentalității cetățenilor.

Radu Carp: „Într-adevăr, știu, s-a vorbit foarte mult despre această dilemă geopolitică a Republicii Moldova, cred, însă, că trebuie depășită această dezbatere, pentru că, dacă Federația Rusă, să spunem, care ar fi un pilon al acestei geopolitici, oficial fiind Uniunea Europeană și, respectiv, Statele Unite, dacă Federația Rusă ar fi vrut să intervină în Republica Moldova la modul decisiv, ar fi făcut-o. Am văzut recentele revelații – Federația Rusă, prin diferite persoane interpuse, deține acțiuni la Facebook, la Twitter, deci gradul de penetrare este maxim. La un asemenea grad de penetrare, la cel mai mic semn de la Kremlin, Republica Moldova ar fi fost total capturată. Or, lucrurile nu se întâmplă așa. De ce? Pentru că există o strategie mult mai perversă de a spune: „Descurcați-vă singuri, atunci când nu vă descurcați, chemați-ne în ajutor!”. Și asta nu mai ține de geopolitică, asta ține de felul în care Republica Moldova vrea să meargă înainte. Dacă Republica Moldova ar lăsa deoparte puțin partea asta geopolitică și toată această gândire, care sigur că contează foarte mult, dar e important să punem în prim-plan: cum putem întări exportul de produse din Republica Moldova către Uniunea Europeană, către alte piețe de desfacere; cum putem întări sectorul bancar, de exemplu, ca să nu se mai întâmple ce s-a întâmplat; cum respectăm niște reguli de guvernanță corporativă în sistemul bancar; cum creăm un mediu investițional etc.? Astea sunt întrebările la care trebuie răspuns zi de zi.”