Ion Chicu: „Avem acoperire financiară pentru majorarea salariilor”

Reforma sistemului de salarizare în domeniul public, anunţată de partidul de guvernământ de la Chişinău drept „majorări substanţiale de salarii”, are şanse să genereze „aşteptări exagerate” şi „dezămăgiri ulterioare”, nedorite pentru o reformă atât de necesară. Aceasta este, în esenţă, una dintre concluziile publicate de Transparency International Moldova pe marginea intenţiei guvernului de a unifica la repezeală sistemul de salarizare din domeniul public. În alte ţări au fost necesari zeci de ani pentru o reformă atât de importantă, sugerează organizaţia. „Ar fi păcat dacă reforma ar fi folosită pentru declaraţii electorale şi de conjunctură”, iar o realizare „negraduală” a reformei „ar putea crea distorsiuni macrofinanciare şi bugetare”, mai avertizează Transparency International.

Dar cum răspund la acest gen de îngrijorări autorităţile, cele care intenţionează deja săptămâna viitoare să treacă reforma prin toate aprobările necesare în executiv şi legislativ? Explicaţiile lui Ion Chicu, secretar general de stat în Ministerul Finanţelor, într-un interviu în exclusivitate la Europa Liberă.

Interviu cu secretarul de stat în Ministerul Finanțelor, Ion Chicu

Europa Liberă: Domnul Vlad Plahotniuc a vorbit despre majorări substanțiale salariale, iar premierul Pavel Filip, ministrul finanțelor, ulterior au spus despre o reformă a sistemului de salarizare. Haideți să precizăm de la bun început: vorbim despre majorări salariale sau despre o reformă a sistemului, sau despre și una, și alta pornite în același moment. Cum e?

Ion Chicu

​Ion Chicu: „Este vorba despre reformarea sistemului de salarizare în sistemul bugetar, prin aprobarea unei legi noi care ar reglementa acest sistem și abrogarea a trei legi care sunt în vigoare acum, care reglementează salarizarea pentru sectorul bugetar, una este 355; care reglementează salarizarea pentru funcționarii publici și, a treia, care reglementează salarizarea pentru judecători și procurori.

Deci, actualmente avem trei legi cu diferite abordări, cu diferite scheme de calcul al salariului și sporului și așa mai departe. Prin reforma respectivă se unifică sistemul de salarizare în sectorul public. Vom avea doar o lege, iar odată cu intrarea legii noi despre care vorbim va fi o grilă unică de salarizare – atât pentru pedagogi, cât și pentru judecători, atât pentru muncitori, cât și pentru președintele țării.

Deci, avem o grilă în care sunt 130 de clase. Conform acestei grile, fiecărei poziții, peste 2000 de poziții, funcții din sistemul public, vor avea gradația lor și, respectiv, se va calcula salariul. Salariul se calculează conform schemei noi foarte simplu: se stabilește valoarea minimă de referință jos, iar mai departe, conform coeficienților atribuiți la fiecare dintre aceste clase și categorii, se calculează salariul.

Aceasta înseamnă că, la momentul când vor fi posibilități de majorare a salariului, se majorează valoarea minimă de referință de jos și, automat, de jos până sus se majorează la toți. Nu cum este acum, când, de exemplu, se decide: „Haideți să majorăm la judecători, haideți să majorăm la funcționarii publici” și aceste majorări au loc în funcție de capacitate de promovare a acestor modificări de către un grup sectorial sau de către altul.”

Europa Liberă: Valoarea aceasta de referință, admiteți că poate și să scadă într-un an oarecare? Pentru că în proiect scrie că valoarea de referință se reexaminează anual în funcție de condițiile economice. Dacă condițiile economice sunt proaste, ce se întâmplă?

Ion Chicu: „Valoarea minimă de referință pentru anul 2019 și pentru ultima lună a 2018 – sperăm că legea va fi aprobată până la 1 decembrie și va intra în vigoare la 1 decembrie, ceea ce înseamnă că primele salarii majorate se vor plăti pentru munca efectuată în decembrie, adică vor fi primite în buzunar, să zicem așa, de angajații din sistem în ianuarie – deci, valoarea de referință pentru această perioadă este 1500 de lei. Aceasta este valoarea de referință generală. Dar avem câteva derogări de la această generală.

Pentru pedagogi și personalul auxiliar, care acum au salarii foarte, foarte mici vom avea o valoare de referință diferențiată, pentru ei vom utiliza 1600 de lei. Pentru persoanele cu funcție de demnitate publică, finanțați din bugetul de stat, este vorba de cei care sunt aleși, este vorba de aproape 250 de funcții, va fi, invers, o valoare de referință mai mică pentru că ei au salarii destul de mari acum. Valoarea de referință va fi de 1300 sau 1350 lei, încă facem ultimele evaluări acum. Iar pentru judecători va fi o valoare de referință mai mare, de 2200 de lei, din simplul motiv că acum ei au salarii foarte mari și dacă punem o valoare de referință mai mică, ei vor avea scăderi de salariu, ceea ce nu poate fi admis.

Și acum răspund direct la întrebarea dumneavoastră: da, acolo e scris că, în funcție de posibilitățile economice, valoarea minimă de referință se va revedea. Dar se are în vedere doar majorare, din simplul motiv că, dacă o revezi prin diminuare, intră în contradicție cu prevederile constituționale și nimeni nu va accepta diminuarea salariului. Tocmai de aceea, când stabilim această valoare minimă de referință, ne asigurăm că avem acoperire financiară pentru finanțarea acestei legi și acestei reforme.”

​Europa Liberă: Încă câteva precizări, domnule Chicu. De ce această competență a stabilirii politicilor de salarizare a trebuit să fie transferată de la Ministerul Muncii spre Ministerul Finanțelor?

Ion Chicu: „Din câte știți, această competență a fost transmisă ca urmare a reformei administrației publice centrale încă anul trecut, au fost mai multe considerente. Primul este că din 16 ministere au rămas 9, Ministerul Protecției Sociale, Sănătății și Familiei și-a mai luat și alte competențe, deci, a avut loc o redistribuire de competențe între ministere și s-a decis ca aceasta să treacă la Ministerul Finanțelor.”

Europa Liberă: Dar nu a recomandat Banca Mondială crearea unei entități independente pentru gestionarea acestei probleme? De ce vă întreb, pentru că Banca Mondială, din ce înțeleg, este un partener important al guvernului în toată această reformă.

Ion Chicu: „Da, ne-a recomandat Banca Mondială, au mai recomandat și alții, am mai avut și alte opinii. Deci, noi recomandările le analizăm bine, dar, totuși, deciziile și responsabilitatea despre ce reforme implementăm și cum ne aparține nouă. Noi purtăm responsabilitatea, considerăm recomandările partenerilor noștri, dar decizia finală și responsabilitatea aparține guvernului.”

​Europa Liberă: Am să vă mai întreb totuși de încă o recomandare a Băncii Mondiale și anume cea de a realiza gradual această reformă, pentru că se presupune că este o reformă foarte complexă. În Slovenia, de exemplu, a durat 10 ani. De ce atâta grabă în Republica Moldova?

Ion Chicu: „Am auzit cuvântul „grabă”, că ar fi în preajma alegerilor. În primul rând, dacă veți consulta și programul guvernului, și planul de activitate al Ministerului Finanțelor, o să găsiți reforma aceasta și ea nu este inclusă în planurile respective în octombrie sau septembrie 2018, este hăt încolo în 2017, da? Și activitățile respective au început în 2017. Tot atunci am contactat Organizația Internațională a Muncii, care este principala organizație internațională vizată sau responsabilă pe plan mondial de relațiile de muncă, salarizare, etc., etc. Ei ne-au acordat suportul în elaborarea acestei legi, dar mai ales, în pregătirea procesului de elaborare.

Și ce am în vedere aici? Că noi am efectuat o evaluare a tuturor funcțiilor, posturilor în sectorul bugetar, peste 2000 de funcții. Aceasta ne-a luat cel mai mult. Noi am lansat această evaluare în ianuarie 2018, a durat mai mult decât era planificat inițial, inițial era trei luni planificat, pare că a durat aproape chiar cinci. Am avut experți internaționali, inclusiv câțiva din România, care ne-au asistat în acest proces. Și doar după ce am acumulat materia primă pentru construcția acestei ierarhii, a acestei grile, doar după aceasta am început să elaborăm legea. Deci, este un proces îndelungat, nu este lansat în septembrie 2018, cum se vehiculează, dar a durat foarte mult, sunt toate etapele respective, noi le-am și mediatizat.”

Europa Liberă: Să vorbim acum despre impactul bugetar al reformei. Anunțând majorările salariale, liderul PD, Vlad Plahotniuc, a spus că creșterea economică din acest an permite această majorare. Dar nu prea inspiră încredere această declarație, dumneavoastră, probabil, ați văzut. Întrebarea mea este de unde bani? Deja în 2018 vor fi necesare fonduri suplimentare, dar în 2019 vorbim de 1 miliard 300 de milioane, dacă nu greșesc.

Ion Chicu: „Costul implementării legii noi sau reformei fiscale este în jur de 1 miliard 400 de lei. Ceea ce înseamnă că în 2019 fondul de salarizare în sistemul public va crește de la 13 miliarde aproape 500 lei în 2018 la aproape 15 miliarde lei în 2019. Anume această cifră de cheltuieli de personal în sectorul public este agreată, coordonată cu Fondul Monetar Internațional.

Mai mult ca atât, creșterea fondului de salariu în 2019 față de 2018 nu este cu mult mai mare decât din 2018 față de 2017. Deci, este o tendință mai mult sau mai puțin proporțională, da? Ori, prin legile actuale, pentru unele categorii care au salarii extrem de mari în comparație cu media în Republica Moldova erau prevăzute majorări automate la salariul lor în 2019, pentru că acele salarii erau corelate la salariu mediu pe economie. Și dacă salariul mediu pe economie în 2018 față de 2017 crește cu 14-15 procente, asta înseamnă că la un salariu de 15-20 de mii lei automat, în 2019, trebuia să majorăm acestor categorii salariile cu două, cu trei mii de lei sau poate chiar și cu mai mult.

Aceste majorări nu vor mai avea loc. Noi eliminăm dependența salariului funcționarilor de evoluția salariului în economie. Aceasta este o dependență greșită. Și ea a fost stabilită în legile respective datorită unor factori pe care eu n-aș vrea să-i comentez.

Iată de ce noi avem posibilitatea să majorăm substanțial salariile acum pentru angajații care au salarii mici. Mă refer, în primul rând, în educație, pentru că acolo avem aproape 67 de mii de angajați, 65-67 de mii – la ei cresc salariile cel mai mult și mai ales la cei tineri.”

Europa Liberă: Deci, vreți să spuneți că, din contul majorărilor care nu se vor produce se eliberează niște fonduri?

Ion Chicu: „Din contul reformei care elimină unele deficiențe a sistemului vechi, inclusiv din contul lor bineînțeles, noi ne permitem să majorăm mai mult salariile pentru alte categorii. Dar este absolut corect că, fără creșterea economică înregistrată în ultimii doi ani, nu era posibilă această reformă. Ori creșterea economică s-a materializat sau s-a reflectat și în încasările bugetare pe care le avem în 2018 față de 2017, sau pe care le-am avut în 2017 față de 2016.

Noi avem creștere de încasări în medie de 14-15 procente pe toate componentele bugetului public național, ceea ce înseamnă că noi putem să ne permitem să majorăm limita cheltuielilor de personal, unul din principalii indicatori pe care noi trebuie să-i respectăm în programul cu FMI.”

Europa Liberă: Apropo de FMI, ziceați că cifrele au fost convenite cu FMI, dar aș putea admite că FMI atunci nu știa despre reforma fiscală, sau mica reformă fiscală, cum ați numit-o. Iar această mică reformă fiscală, care prevede reduceri de impozite, va avea și ea un impact.

​Ion Chicu: „Parametrii macro-bugetari și indicatorii bugetului pentru 2019 au fost coordonați cu FMI definitiv în septembrie 2018, iar reforma fiscală și diminuarea de cote a fost aprobată de Parlament la 27 iulie 2018. Credeți-mă că FMI, timp de o lună jumătate, a avut mult timp, suficient pentru a analiza toate efectele acestei reforme.”

Europa Liberă: Cum rămâne cu Banca Mondială, care a spus că acea reformă fiscală va avea un impact și va diminua efectele reformei de pensii care s-a produs.

Ion Chicu: „Ei au spus că există unele riscuri. Riscurile ar fi, să zicem, reale dacă noi ne-am limita doar la diminuarea de cote și ne-am aștepta ca eficiența administrării fiscale să sporească doar din așteptări, fără ca noi să întreprindem ceva acțiuni în paralel.

Noi tot timpul am afirmat că odată cu diminuarea cotelor, diminuarea semnificative a cotelor sau a poverii fiscale pe plățile salariale, pe cealaltă parte vom merge cu eficientizarea administrării fiscale, inclusiv cu eficientizarea controalelor fiscale, nu-i exclus înăsprirea administrării fiscale. În special, este vorba despre controlul asupra circulației numerarului, tindem să diminuăm semnificativ utilizarea numerarului, ori aceasta este o sursă de evaziune fiscală.

Plus la toate, măsurile respective sunt orientate la diminuarea ponderii economiei tenebre, care în Republica Moldova, conform rapoartelor acelorași Bănci Mondiale sau Fond Monetar, depășește 40-50 de procente, dar aceasta înseamnă 70-80 de miliarde de lei anual rulaj circuit economic ilegal care nicicum nu cade sub impozitare. Noi credem că suntem în stare în doi, trei ani 20 sau 30 de procente din aceste 70-80 de miliarde să le readucem în circuitul economic legal și să percepem cel puțin 5-7 miliarde de lei suplimentar la buget ca urmare a consolidării bazei fiscale și, respectiv, a eficientizării administrării fiscale.

Deci, diminuarea cotelor, în paralel cu eficientizarea administrării fiscale, elimină riscurile la care se referă Banca Mondială și alți parteneri. Ori, în reacția lor, noi am desprins acest fapt: dacă ne limităm doar la diminuare, nu vom avea efectul respectiv.”

​Europa Liberă: Deci, să înțelegem că nu aveți de gând să renunțați la acea reformă, așa cum pare să fi cerut Banca Mondială, prin vocea reprezentantei sale la Chișinău?

Ion Chicu: „Cotele impozitelor au fost diminuate la 1 octombrie, angajații din sectorul public și privat deja primesc salarii la cote diminuate, mă refer, în primul rând, la impozitele pe venitul persoanelor fizice, deja au primit salarii mai mici. Deci, această lege este în vigoare, noi nu renunțăm la această lege, pentru că suntem convinși în succesul ei. Dar ne vom asigura ca îngrijorările partenerilor noștri de dezvoltare legate de efectele acestei reforme să nu se materializeze. Împreună cu ei încercăm să găsim și alte metode eficiente de a asigura succesul acestei reforme.

Și, de altfel, dacă ați observat, în ultimul timp reacția acestor instituții este cu totul alta față de cea care a fost imediat după aprobarea în parlament, deoarece acolo erau și alte componente și deoarece nu era legea, să zicem, mediatizată. Și doar după ce au analizat-o în profund, reacția un pic s-a schimbat.”

Europa Liberă: Pe finalul acestei discuții, domnule Chicu, aș vrea să precizăm încă o dată cine, de fapt, poate conta pe creșteri de salarii deja din ianuarie, când vor primi primele salarii calculate pe nou, și ce se va întâmpla cu salariile care acum sunt mari în domeniul public?

​Ion Chicu: „Aproape două sute de mii de unități care sunt acum în sistemul public, dintre care 65-67 de mii în domeniul educației, aici, în mediu, creșterea de salariu va fi 24-25 de procente. Dar pentru tinerii angajați, pentru cei care au vechime mică de muncă, creșterea de salariu va fi mai mare. Și nu se referă doar la educație, pe tot sistemul tinerii specialiștii vor avea o creștere mai mare de salarii.

În afară de acești 65-67 de mii de angajați din educație, noi avem aproape 60 de mii de muncitori, specialiști, personal auxiliar, asistent de educator, tehnicieni etc.,etc. care deservesc toate sectoarele. Aici noi avem salarii foarte mici actualmente și aici tot va fi o majorare mai semnificativă, mai mare decât media pe sistem.

Vor crește salariile și pentru personalul medical care este finanțat de la bugetul de stat, pentru că noi avem și asemenea personal, aici mă refer la instituțiile medicale departamentale, cum ar fi Ministerul Apărării, de Interne, personalul medical din școli, de exemplu, tot se finanțează din bugetul statului, nu din CNAM – și aici vor fi majorări de salarii.

În special este vorba de majorarea salariilor pentru categoriile care au salarii mici acum. Acei care au salarii mari, actualmente, asta sunt aproape 50 de mii din acei 200 de mii, aceia nu vor avea majorări de salarii din 2019. Dar, conform drepturilor constituționale, nu li se poate diminua. Deci, salariul lor în linii mari sau în esență va fi înghețat în 2019, ei nu vor beneficia de majorări. Ulterior, în 2020, 2021, cum e scris în lege în funcție de evoluția economiei și de capacitățile financiare, se va vedea dacă pentru această categorie se majorează sau nu. Eu cred că vor fi posibilități de ajustare cel puțin la rata inflației.

Dar într-o perspectivă de patru-cinci ani, noi toate aceste sectoare funcționale care, până acum, erau reglementate de trei legi, o să avem așa o situație când o să corespundă toți grilei unice și pentru toți va fi posibil de folosit o valoare minimă de referință.”