Iulian Groza: „Opțiunea europeană este fără alternativă pentru dezvoltarea durabilă a R. Moldova”

Acum zece ani, Republica Moldova, Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia și Ucraina au intrat într-unul din cele mai ambițioase proiecte europene: Parteneriatul Estic. Scopul era clar: să apropie aceste state fost sovietice de valorile europene. Practic, fără Parteneriatul Estic, Republica Moldova n-ar fi avut șansa de a semna Acordului de Asociere cu UE, care le-a permis moldovenilor să călătorească fără vize în zona Schengen și să beneficieze de comerț liberalizat cu partenerii europeni. Cum a fost deceniul de participare a Republicii Moldova la Parteneriatului Estic? Un interviu cu directorul executiv al Institutului pentru Politici și Reforme Europene (IPRE) Iulian Groza.

Interviu matinal cu Iulian Groza

Iulian Groza: „Sigur că zece ani, într-adevăr, ne oferă posibilitatea să tragem anumite concluzii, să facem anumite evaluări, să vedem ce a funcționat și ce nu a funcționat în toată această perioadă din ceea ce a fost propus la început în cadrul Parteneriatului Estic pentru Republica Moldova. Noi la institut am făcut mai multe evaluări și cu siguranță ce putem spune e că această politică dedicată a Uniunii Europene pentru țările din estul vecinătății sale, în general, a contribuit la apropierea acestor țări de oportunitățile pe care le oferă Uniunea Europeană.

Vreau doar să reamintesc că unul dintre obiectivele Parteneriatului Estic a fost asocierea politică și integrarea economică. Astăzi, Republica Moldova implementează deja de cinci ani Acordul de Asociere, care prevede și accederea la Zona de Comerț Liber, Aprofundat și Cuprinzător cu Uniunea Europeană și cu siguranță putem spune că o bună parte din obiectivele acestui acord astăzi ne-au permis să ne apropiem de Uniunea Europeană, în special din punct de vedere economic, din punct de vedere sectorial, doar dacă să menționăm despre avantajele Zonei de Liber Schimb cu Uniunea Europeană.

Astăzi aproape 70 la sută din comerțul exterior al Republicii Moldova este orientat spre piața Uniunii Europene, aproape 50 la sută din importuri sunt de origine din Uniunea Europeană. Principalul beneficiar al Acordului de Asociere a Zonei de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător cu Uniunea Europeană este sectorul agroalimentar, ceea ce, apropo, la început, când am fost inițiat în implementarea Zonei de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător cu Uniunea Europeană, la acel moment existau mai multe speculații că Acordul de Asociere ar putea afecta economia Republicii Moldova, ar putea afecta producătorii noștri de produse agroalimentare, lucru care nu s-a confirmat, de fapt, a fost infirmat foarte clar și arată clar că Acordul de Asociere a oferit acest avantaj pentru producătorii noștri de produse agroalimentare.

Și în același timp, asta a înlocuit pierderile pe care le-au avut agricultorii noștri din cauza suspendării sau diferitelor bariere tarifare și netarifare impuse de Federația Rusă ca reacție la apropierea noastră de Uniunea Europeană prin Acordul de Asociere. Deci, în primul rând, sigur că avantajul economic este clar, evident. Dacă să ne uităm la Acordul de Asociere, ceea ce nu a funcționat până astăzi, atunci trebuie să menționăm că partea valorică, tot ce ține de funcționarea instituțiilor democratice, statul de drept, justiția, aceste domenii, din păcate, nu au suferit mari schimbări.”

​Europa Liberă: Una dintre misiunile Parteneriatul Estic este, de fapt, consolidarea democrației, apărarea drepturilor omului, reforma justiției și la unele dintre aceste capitole în Republica Moldova continuă să existe, așa să spunem, provocări. Să înțelegem că acest proiect nu lucrează în cazul democrației moldovene sau e vorba de altceva?

Iulian Groza: „Așteptările noastre pe care le-am avut în momentul în care ne-am angajat în cadrul Parteneriatului Estic și am aderat la valorile comune europene – statul de drept, valorile democratice –, după această perioadă de zece ani, dar în special în ultimii cinci ani de când implementăm Acordul de Asociere constatăm aceleași probleme, același mesaj, același narativ la nivel național, dar și în cooperarea noastră cu partenerii noștri din Uniunea Europeană.

Continuă să existe probleme legate de funcționarea unei justiții independente, Moldova continuă să aibă probleme cu funcționarea instituțiilor democratice și motivul acestor rateuri ține în mare parte de natura internă. Reformele democratice în domeniul statului de drept au avansat până acolo până când aceste reforme nu au afectat sau nu afectează interesele anumitor grupuri politice și economice, care stau în spatele guvernării, dar din punct de vedere legislativ, instituțional lucrurile au evoluat. Astăzi avem legi mai bune, care stabilesc modul de funcționare a justiției, modul de luptă cu corupția la nivel înalt, există noi instituții, Procuratura Anticorupție, există Autoritatea Națională de Integritate, dar când să ne uităm la practici și la modul în care se implementează legile, atunci sigur că aici este o mare problemă. Explicația o putem găsi în voința politică limitată sau absentă în a promova aceste reforme.”

Europa Liberă: Ca să le amintim ascultătorilor, din Parteneriatul Estic fac parte, pe lângă Republica Moldova, și alte țări ex-sovietice, și anume: Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia și Ucraina. Deși nu e cazul să vorbim de o competiție, e greu să nu încerci să faci paralele și comparații. În opinia Dvs., unde se situează Republica Moldova, relativ, cu acești vecini?

​Iulian Groza: „În primul rând, este evident că Moldova face parte din grupul celor mai avansate în relația cu Uniunea Europeană, așa-numitele „țări asociate” – Georgia, Ucraina, Moldova – toate aceste trei țări implementează acorduri de asociere. Ceea ce ne diferențiază în raport cu celelalte trei țări ale Parteneriatului Estic – Armenia, Azerbaidjan și Belarus – este de asemenea faptul că cetățenii Republicii Moldova deja de cinci ani beneficiază de dreptul de a călător liber, fără vize, în baza pașaportului biometric moldovenesc în spațiul european.

De fapt, acesta este și un alt element important care a funcționat și funcționează în cadrul Parteneriatului Estic în raport cu Republica Moldova, fiindcă produce un impact direct asupra cetățenilor. Sunt peste două milioane de cetățeni care au beneficiat de acest drept, deci, în acest sens, Republica Moldova se plasează anume în acest grup de țări. Sigur că dacă să evaluăm cel mai recent Index al Parteneriatului Estic, care a fost elaborat pe platforma societății civile a Parteneriatului Estic, vedem că sunt și alte țări care, deși nu fac parte din grupul țărilor asociate, oricum avansează. Și aici mă refer la Armenia, care în 2017 a semnat un acord comprehensiv european de cooperare cu Uniunea Europeană și care ar însemna, practic, un acord de asociere fără componenta puternic legată de spațiul economic.”

​Europa Liberă: Printre altele, există voci care afirmă că unul dintre scopurile creării Parteneriatului Estic ar fi fost inclusiv scoaterea din zona de influență a Rusiei a fostelor republici sovietice. Cât adevăr este în asta?

Iulian Groza: „În primul rând, cred că corect ar fi să spunem clar că această politică a Uniunii Europene în raport cu țările din vecinătatea de est nicidecum nu a avut obiectivul unei competiții cu alți actori internaționali, în special Federația Rusă. De fapt, de la bun început, atunci când a fost lansată această inițiativă, ea a fost propusă și Federației Ruse, ca să fie inclusă. Federația Rusă la momentul respectiv a refuzat această politică și atunci sigur că Uniunea Europeană și-a focusat agenda sa, politicile sale pentru dezvoltarea democratică, stabilitatea economică, prosperitatea, securitatea țărilor care se află în vecinătatea sa.

Federația Rusă între timp, când a realizat că politicile Uniunii Europene încep să dea roade prin acorduri de asociere, prin politicile de liberalizare a regimului de vize, ceea ce a apropiat și mai mult aceste țări, cetățenii acestor țări de Uniunea Europeană, atunci a realizat că acest instrument soft de suport și de extindere a valorilor europene în regiunea respectivă începe să genereze efecte, începe să creeze mai multă libertate de opinie, mai multă înțelegere a lucrurilor. Exact atunci, Federația Rusă și-a revizuit abordarea sa în raport cu regiunea Parteneriatului Estic și a încercat să pedepsească într-un fel țările din această regiune, care au decis suveran să se angajeze într-un proiect european, în realizarea unui nivel european de dezvoltare, să pedepsească cu conflicte noi, mă refer la cazul Ucrainei, să constrângă deciziile suverane ale unor țări, cum a fost Armenia, când a fost impusă să renunțe la Acordul de Asociere, în schimb aderând la Uniunea Eurasiatică Economică ș.a.m.d.

Deci, până la urmă, după acești zece ani de zile, dacă ne uităm prin prisma beneficiilor pe care le-am obținut în raport cu Uniunea Europeană și cele care, dacă putem să le identificăm în raport cu Federația Rusă, vedem foarte clar că Republica Moldova a avut mai mult de beneficiat în raport cu oportunitățile oferite de Parteneriatul Estic și aceste beneficii au înlocuit pierderile economice pe care le-am avut în raport cu Federația Rusă din cauza deciziilor arbitrare din punctul de vedere al embargourilor economice asupra produselor strategice ale Republicii Moldova. Sigur că, din punctul de vedere al spațiului promoțional și provocărilor de securitate, starea de lucruri în regiune, în Republica Moldova nu este mai bună în comparație cu zece ani urmă.

Este o situație mult mai tensionată, Federația Rusă își direcționează mai activ instrumentele sale de influență prin actorii săi locali, agenții săi de influență, prin intermediul spațiului informațional, propagandei mediatice, dar și prin amenințări de securitate, susținând și promovând conflicte în toate acele țări. Cu excepția Belarusului, astăzi avem conflicte înghețate, în acțiune în toate țările Parteneriatului Estic. Și aici cu siguranță lucrurile nu arată mai bine, dar în același timp și Uniunea Europeană prin politicile sale încearcă să imunizeze, să securizeze spațiul informațional în regiunea Parteneriatului Estic, oferind suport pentru prevenirea diferitelor amenințări hibride sau informaționale asupra acestor țări și consolidându-și cooperarea în domeniul politicii externe și de securitate cu aceste țări.”

Europa Liberă: Totuși a fost o perioadă în care Republica Moldova a fost nu doar parte dintre cele mai avansate, dar era, practic, acea istorie de succes despre care cunoaștem cu toții. Când a avut loc această poate așa-zisă schimbare a macazului la Bruxelles, când europenii și-au scos ochelarii roz în legătură cu Republica Moldova și situația internă?

​Iulian Groza: „Evident, punctul critic a fost la sfârșitul anului 2014 – începutul anului 2015, când Republica Moldova a intrat într-o criză bancară, politică, economică și socială, generată de acea fraudă bancară care și astăzi nu este investigată până la capăt și nu sunt atrași la răspundere toți cei care au fost implicați această fraudă bancară care cu siguranță a afectat puternic nu doar imaginea Republicii Moldova, dar și perspectivele noastre de a valorifica pe deplin potențialul relațiilor noastre cu Uniunea Europeană. Până când nu se va soluționa această problemă, această restanță ne va fi foarte greu să avansăm categoric cu o viteză mai mare în relația noastră cu Uniunea Europeană și în obiectivul declarat de integrare europeană pe care îl are Republica Moldova.”

Europa Liberă: O consecință a acestei schimbări de atitudine față de Republica Moldova, față de guvernare e că au apărut mai multe condiționalități pentru a accesa asistența financiară din partea Uniunii Europene, dar până la urmă tot cetățeanul de rând are de suferit. În cazul Republicii Moldova, care e o metodă mai eficientă, cum Bruxelles-ul transmite cele mai eficiente mesaje – prin metoda morcovului sau a nuielei, ca să spunem așa?

Iulian Groza: „Uniunea Europeană contribuie destul de mult la dezvoltare cu programe de suport financiar, asistență tehnică, suport bugetar și în momentul în care Republica Moldova în mai multe rânduri nu a livrat cu politici implementate în domeniile-cheie, să le spunem valorice, justiție, în primul rând, funcționarea instituțiilor democratice, iată atunci Uniunea Europeană s-a simțit nevoită să aplice acest principiu de condiționalitate strictă a asistenței pe care o oferă.

Să nu uităm că această asistență pe care o oferă Uniunea Europeană sunt, practic, banii care sunt oferiți de cetățenii Uniunii Europene, iar responsabilitatea Uniunii Europene este foarte mare în a valorifica acești bani eficient, cu un anumit impact. Și în momentul în care lipsește acest impact este foarte puțină motivație a Uniunii Europene de a continua suportul său. Ce a reușit să facă Uniunea Europeană, în situația în care guvernarea sau Guvernul nu a înțeles să rezolve acele probleme, acele rateuri care au generat suspendarea asistenței financiare și macrofinanciare, atunci Uniunea Europeană și-a recalibrat suportul său pentru Republica Moldova prin direcționarea fondurilor către alți actori, actori neguvernamentali, care de asemenea sunt foarte importanți.

Și asta se referă, în primul rând, la cetățeni și vedem foarte clar chiar și decizia de anul trecut a Comisiei Europene de a reduce pachetul de asistență direcționat pentru Guvern și recalibrarea acestuia pentru programe de suport al societății civile, programe de susținere a autorităților locale, programe care susțin dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii... Toată această abordare, de fapt, încearcă să echilibreze acele pierderi la nivel general ale suportului financiar pe care l-a oferit Uniunea Europeană prin descentralizarea acestui suport către actorii care au nevoie de acesta ori către cetățenii Republicii Moldova și în așa fel îmbunătățind și prezența Uniunii Europene la nivel local și Uniunea Europeană își îmbunătățește și imaginea sa în raport cu cetățenii și lucrul acesta este observabil.

Dacă în 2015 suportul cetățenilor din Republica Moldova pentru opțiunea europeană, pentru Uniunea Europeană era la nivel de 35-40 la sută din populație, atunci deja la începutul anului curent acest suport ajunge aproape la 50 la sută. Deci, cu siguranță schimbarea de atitudine din partea Uniunii Europene, recalibrarea în raport cu guvernarea, în raport cu problemele cu care se confruntă Republica Moldova, recalibrarea suportului de asistență către cetățeni direct a avut și un impact benefic inclusiv asupra imaginii europene, generând efecte benefice pentru cetățeni.

Și aceasta este una dintre misiunile de bază ale Parteneriatului Estic, așa cum s-a stabilit în Declarația Parlamentului din 2017 de la Bruxelles că această politică a Uniunii Europene trebuie să genereze schimbarea spre bine pe care s-o simtă cetățeanul. Până la urmă, asta ar fi și o lecție învățată, dar în același timp care ne permite să înțelegem că Uniunea Europeană când își structurează relația cu o țară și-o structurează nu cu un anumit Guvern, nu cu un anumit partid politic, dar cu țara și sigur că dialogul trebuie menținut la nivel de executiv, la nivelul celor responsabili de guvernare, în cazul în care există această voință. În Republica Moldova lucrurile sigur că evoluează într-o direcție bună, dar dacă această voință lipsește, atunci Uniunea Europeană știe cum să-și ajusteze abordările sale de suport pentru opțiunea europeană a Republicii Moldova.”

Europa Liberă: Iată, prioritățile europenilor țin de implementarea reformelor, democrația sănătoasă, eradicarea corupției, apărarea drepturilor omului, iar multe dintre aceste valori se aliniază cumva exact și cu prioritățile moldovenilor, care se regăsesc în zeci de sondaje, și cu prioritățile guvernării declarate proeuropene. Cum se explică dar faptul că ţara bate pasul pe loc în cadrul Parteneriatului Estic sau, cel puțin, e pe o poziție mai joasă decât acum 4-5 ani?

Iulian Groza: „În comparație cu zece ani în urmă, Republica Moldova astăzi are mult mai multe instrumente care ne conectează cu Uniunea Europeană la nivel legislativ, la nivel instituțional, la nivel de oportunități pe care le au diferiți actori, fie că sunt oameni de afaceri, fie că sunt tineri, fie că sunt producător agricoli. Cu siguranță asta este și partea plină a paharului pe care putem s-o constatăm astăzi. Provocarea de bază rămâne și va rămâne depășirea restanțelor care, vă spuneam, țin de partea valorică, de funcționarea instituțiilor democratice.

Ce poate face Uniunea Europeană în raport cu Republica Moldova prin instrumentele pe care le are la îndemână în cadrul Parteneriatului Estic este să-și prioritizeze agenda sau să continue suportul pe care îl poate oferi Uniunea Europeană pentru a genera voință politică în Republica Moldova în redresarea acestor probleme, să capaciteze, să abiliteze actorii neguvernamentali, societatea civilă, mass-media, autoritățile locale, întreprinderile mici și mijlocii, cetățenii, în general, care trebuie să fie mult mai conștienți de importanța politicilor de reforme care trebuie îndeplinite pentru rezolvarea problemelor care sunt comune pentru noi toți și în așa fel să genereze această presiune internă asupra politicului ca să apară acea voință politică necesară.

Pe de altă parte, Uniunea Europeană prin instrumentele sale, prin politica sa de condiționalitate strictă, prin recalibrarea suportului, continuarea acestei abordări de asemenea trebuie să aibă loc. Sunt și alte idei care ar putea fi discutate în contextul reflecțiilor care au loc acum pe marginea celor zece ani ai Parteneriatului Estic și, cel mai important, cu privire la viitorul Parteneriatului Estic. Sunt și alte instrumente pe care Uniunea Europeană poate să le extindă, pentru ca să consolideze apropierea Republicii Moldova de Uniunea Europeană, prin setarea unor obiective intermediare care ar avantaja sau care ar aduce beneficii imediate cetățeanului, pe de o parte, și, pe de altă parte, ar genera voință politică suficientă din partea guvernării. Un exemplu l-am avut legat de procesul de reglementare a regimului de vize, care a fost conectat cu beneficiul final pe care cetățeanul putea să-l simtă și pe care îl simte astăzi cu agenda de reforme și atunci am văzut că cu cât mai clare au fost lucrurile pe care Republica Moldova trebuie să le îndeplinească, cu cât mai aproape a fost monitorizarea acestui proces, cu atât mai ușor a fost să generezi voință politică de implementare a acordului.

Astăzi trebuie să fim mai creativi și să găsim acele noi obiective intermediare care să cupleze acest element de beneficii directe pentru cetățean și, pe de altă parte, ar genera voință spre anumite reforme. Spre exemplu, un domeniu despre care s-a mai discutat, dar care probabil merită o atenție mai mare astăzi este accederea Republicii Moldova în spațiul european de cauțiune, care, pe de o parte, ar facilita transferurile interbancare între cetățenii noștri care locuiesc, muncesc în țările Uniunii Europene și cei care trăiesc în Republica Moldova și, pe de altă parte, oamenii de afaceri ar putea să beneficieze de aceste oportunități, cu siguranță, prin reprizarea pieței financiar-bancare, iar pe de altă parte, acest lucru ar putea fi o motivație suplimentară pentru guvernare să finalizeze reformele în sectorul financiar-bancar și să susțină acest sector pentru a asigura o dezvoltare economică durabilă pe viitor și alte oportunități sau instrumente pe care Uniunea Europeană le are la îndemână și extinderea acestora pentru Republica Moldova.

Spre exemplu, începând cu anul 2020 va începe să funcționeze Oficiul European al Procurorului, sunt foarte multe discuții legate de conducerea acestui oficiu la momentul actul la nivelul Uniunii Europene, dar în 2020 această instituție va funcționa și este foarte important să înțelegem că această nouă structură a Uniunii Europene urmează să lupte la nivel european și la nivelul țărilor terțe, inclusiv Republica Moldova cu privire la prevenirea și combaterea fraudelor financiare legate de fondurile Uniunii Europene, dar și cu corupția la nivel înalt. O cooperare mai bună între autoritățile noastre cu autoritatea europeană a procurorului ar oferi mai multe legături care ar putea să creeze o mai mare independență pentru structurile noastre anticorupție, spre exemplu, și în acest fel să genereze această schimbare pe termen lung în Republica Moldova. Deci, astea ar fi câteva exemple care ar putea să fie analizate, discutate, în așa fel încât să consolidăm această legătură între Republica Moldova și Uniunea Europeană, care astăzi pentru noi, pentru Republica Moldova este o opțiune fără alternativă pentru dezvoltarea durabilă a Republicii Moldova.”