„Sunt încrezător că putem face progrese [în rezolvarea conflictului transnistrean ] și cred că este important să încercăm, deoarece astfel am ridica o partea din presiune pusă acum de Rusia asupra Ucrainei” a declarat John Bolton, fostul consilier prezidențial american pe probleme de securitate națională în administrația Trump, între 2018 – 2019.
Într-un interviu pentru Radio Europa Liberă, Bolton a recunoscut că problema transnistreană este complicată, dar crede că acolo Rusia ar avea „cărți mai slabe” decât în alte conflicte înghețate din fostul spațiu sovietic, cum sînt cele din Georgia sau Nagorno-Karabach, între Armenia și Azerbaidjan.
În opinia fostului oficial american, NATO nu a mai avut de mult timp un „moment atât de prielnic ca cel de acum” pentru a pune capăt conflictului înghețat din R. Moldova, după alegerea unui guvern pro-occidental la Chișinău.
Bolton a numit regiunea transnistreană o republică „total nenaturală, artificială”, care se află pe „ultima sută de metri” și a spus că membrii NATO ar trebui să amenințe regiunea separatistă și Rusia cu sancțiuni economice pentru a pune capăt conflictului.
„Cred că presiunea economică aici este calea de urmat... să arătăm că nu acceptăm ca Rusia să creeze astfel de conflicte înghețate care provoacă atâtea tensiuni și incertitudine”, a mai spus Bolton în interviul pentru Europa Liberă.
Your browser doesn’t support HTML5
Nicu Popescu: Dialogul rămâne singura soluție în reglementarea transnistreană
În opinia lui Bolton, Moscova folosește conflictele înghețate pentru a ține în șah fostele republici sovietice și eventualele lor ambiții de a adera la NATO – cum este cazul Ucrainei sau Georgiei.
De aceea și agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei trebuie văzută drept parte dintr-o strategie mai amplă a președintelui rus Vladimir Putin de a nu „scăpa” din sfera de influență a Rusiei „vecinătatea apropiată”, fostele republici sovietice confruntate cu astfel de conflicte înghețate: Armenia, Azerbaidjan, Georgia, Moldova și Ucraina. La care se adaugă și Belarus.
Motiv pentru care toate trebuie să primească un semnal clar din partea Alianței Nord-Atlantice că ar putea fi primite dacă o doresc, dorință exprimată până acum numai de Georgia și Ucraina.
Bolton a argumentat că a lăsa oricare din aceste republici în afara opțiunii de aderare la NATO înseamnă „practic să le spui rușilor: puteți avea controlul [ asupra regiunii] sau chiar [purcede la o] reanexare”, ceea ce este ceva foarte, foarte periculos”.
Bolton, unul din cei mai vocali avocați ai utilizării forței militare în rezolvarea conflictelor cu Rusia, a vorbit cu Europa Liberă în ajunul summit-ului virtual de marți, 7 decembrie, între președintele american Joe Biden și omologul său rus Vladimit Putin.
În aceea ce privește Ucraina, Bolton crede că NATO ar trebui să staționeze acolo trupe, prin rotație și să sprijine Kiev-ul cu arme de război. În acest fel, în opinia lui Bolton, Rusia va ști că orice incursiune militară pentru graniță o va „costa foarte scump”.
Tot luni, 6 decembrie, în ajunul summit-ului virtual Biden – Putin, o înaltă oficialitate de la Casa Albă declara că „o posibilă staționare de trupe” americane nu este elementul cheie al răspunsului pe care Statele Unite sunt pregătite să-l dea în cazul unei agresiuni militare rusești. Oficialul a refuzat să comenteze în ce circumstanțe această măsură ar putea totuși intra în calcul.
La sfârșitul lui noiembrie, într-un articol pentru sit-ul 19fortyfive.com, publicat în ajunul reuniunii de la Riga a miniștrilor de externe NATO, John Bolton îndeamna Occidentul să caute soluții politice pentru toate așa-numitele conflicte înghețate din fostul spațiu sovietic – Transnistria, Abhazia și Osetia de Sud și estul Ucrainei. „A le aborda separat, înseamnă că facem jocul Kremlin-ului”, crede Bolton.