La cinci ani de la frauda bancară, statul nu a reuşit să recupereze niciun leu din cele peste 13 miliarde furate

Procuratura Generală a prezentat azi comisiei parlamentare de securitate un raport intermediar privind investigarea fraudei bancare. Una din concluziile principale e că, la cinci ani de la devalizare, statul nu a reuşit să recupereze niciun leu din cele peste 13 miliarde furate. Lipsa unui progres în dosarul devalizării băncilor s-ar datora şi procurorilor, unii excluşi recent din sistem, care au ţinut în sertar acest dosar mai mulţi ani.

La cinci ani de la frauda bancară, statul nu a reuşit să recupereze niciun leu din cele peste 13 miliarde furate

200 de dosare penale vizând frauda bancară, începută în 2009 şi finalizată în 2014, sunt gestionate în prezent de Procuratură. 41 de persoane fizice şi 11 juridice au calitatea de bănuiţi. Sunt investigate cinci grupuri de interese, care au avut implicare în anumite episoade de pregătire şi organizare a furtului, grupuri conduse de Grigore Gacichevici, Vlad Plahotniuc, Veaceslav Platon, Ilan Şor şi Vlad Filat.

Constatările Procuraturii sunt aproape similare celor pe care comisia parlamentară ce a anchetat frauda bancară le-a prezentat încă în luna octombrie anul trecut.

De atunci puține par a fi evoluțiile în aceste investigări. Dosarul lui Ilan Şor, condamnat de primă instanţă la 7 ani de închisoare, continuă să fie tergiversat la Curtea de Apel Cahul. Vlad Filat, condamnat la 9 ani, a obţinut eliberare condiţionată înainte de termen. Dosarul lui Vlad Plahotniuc, învinuit de spălare de bani în proporții deosebit de mari, se află deocamdată la faza de urmărire penală. Statul a reușit să încaseze circa 2,4 miliarde de lei din activele băncilor devalizate şi niciun leu din cele peste 13 miliarde furate.

Vorbindu-le deputaților comisiei de securitate națională despre investigarea fraudei bancare, procurorul general adjunct, Ruslan Popov, a pasat de câteva ori responsabilitatea pentru lipsa de progrese pe fosta conducere a Procuraturii Generale, şi în special pe cea a Procuraturii Anticorupție.

„Noi abia am clarificat cu cine şi cum trebuie să lucrăm, cu cine şi în ce calitate. Urmează să întreprindem măsurile corespunzătoare. Nu suntem noi vinovați că atunci când urma noi să audiem sub anumite aspecte pe acelaşi Şor şi pe acelaşi domnul Plahotniuc şi alţii care sunt din echipa unuia sau altuia am fost puşi în situaţia că ei sunt fugiţi din ţară. Am fi vrut să avem luxul acesta de timp în care s-au aflat foştii conducători ca să poată să lucreze pe viu cu fiecare din ei, că ei toţi erau prezenţi în ţară. Atunci nu erau mari dificultăţi.

Dacă se dorea ca grupul lui Plahotniuc să fie anchetat obiectiv şi eficient, cauza penală respectivă nu era pornită de Procuratura Anticorupţie abia acum, când s-a schimbat ceea ce s-a schimbat la noi în ţară, dar era pornită încă din 2014.”

Ruslan Popov a plasat responsabilitatea şi atunci când a fost întrebat de deputatul Alexandru Slusari, cel care a condus comisia parlamentară de anchetă, de ce în raportul procuraturii nu figurează fostul premier Iurie Leancă, fostul vicepremier Andrian Candu, fostul ministru de finanțe, Anatol Arapu, care prin încălcări directe sau indirecte ale legislaţiei, au sprijinit frauda atunci când au girat scoaterea banilor din rezerva de stat.

„Până la momentul de faţă de fapt urmărirea penală era orientată intenţionat doar într-o singură direcţie, spre anumiţi beneficiari, fiind omise a fi controlate şi verificate anumite informaţii şi probe care persistau şi referitor la alţii. La moment am ajuns unde am ajuns. Unele persoane care nemijlocit au fost implicate sunt plecate din ţară. A fost lăsat un segment mare de timp ca unele probe să fie distruse, sustrase. Toate persoanele publice care au avut atribuţii la adoptarea cadrului normativ, al reglementărilor necesare ca să aibă loc devalizarea sistemului bancar urmează fiecare persoană să fie apreciată.”

Ruslan Popov a dat asigurări că dosarul fraudei bancare e prioritatea actualului procuror general, Alexandru Stoianoglo, lăsând să se înțeleagă că marele progres pe care acesta l-a reuşit în perioada scurtă de când a preluat mandatul e plecarea din sistem a mai multor procurori, în special a fostului şef al Procuraturii Anticorupţie, Viorel Morari, care este cercetat penal fiind bănuit de abuz de serviciu, fals în acte publice și amestec în înfăptuirea urmăririi penale. Potrivit procurorilor, Morari ar fi încercat să-l protejeze pe Plahotniuc şi oameni din anturajul acestuia de implicare, în calitate de bănuiți, în mai multe dosare legate de frauda bancară.

Unii deputaţi, între ei şi Alexandru Slusari, au părut să pună la îndoială totuşi că noua conducere a procuraturii ar putea avansa prea mult în investigarea fraudei bancare, măcar şi din cauza că ar vrea o expertiză economică financiară la instituţiile bancare devalizate, expertiză ce ar putea dura mai mulţi ani.