Liliana Busuioc: Întreprinderile mici și mijlocii nu au suficiente rezerve ca să poată rezista fără susținere

Liliana Busuioc

Sunt peste trei săptămâni de când Republica Moldova nu mai este un simplu observator al modului în care virusul COVID-19 schimbă traiectoria de dezvoltare a unei țări. Trei săptămâni în care viața multora s-a schimbat radical, inclusiv mă refer și la mediul de afaceri. Între timp, agenții economici afectaţi de epidemia COVID-19 vor fi scutiți, pe perioada stării de urgență, de impozitele și taxele pe salariul plătit angajaților. Care-i starea de spirit printre antreprenorii care fac parte din Alianța Întreprinderilor Mici și Mijlocii? O discuție la subiect cu directoarea executivă a Alianței, Liliana Busuioc:

Your browser doesn’t support HTML5

Interviu cu Liliana Busuioc



Liliana Busuioc: „Ceea ce se întâmplă acum este o situație fără precedent. Nimeni, indiferent în ce ipostază se află, nu a fost pregătit pentru așa ceva. În momentul în care fiecare antreprenor își gestiona activitatea în mod curent, având un plan bine definit de activitate, având un buget foarte clar sau aproximativ, un business curat, în momentul în care a apărut această situație imprevizibilă - totul s-a dat peste cap. Fiecare antreprenor este pus în situația să găsească soluții cum va face față tuturor obligațiunilor pe care le are, în primul rând, în fața angajaților, în fața furnizorilor, în fața creditorilor, pentru că fiecare companie când își face planul de acțiuni și bugetul, înainte de toate, se bazează pe vânzări.

Microîntreprinderile nu au suficiente rezerve ca să poată rezista la o perioadă de două, trei luni de constrângere...

În condițiile în care și-au sistat activitatea, vânzările nu mai există, sunt venituri ratate, iar obligațiunile de plată pe care le au față de personal, creditori, furnizori, bugetul de stat nicăieri nu au dispărut. După statistica noastră, 98,6 la sută sunt întreprinderi mici și mijlocii. Din acestea, 85 la sută sunt microîntreprinderi. Deci, în cazul microîntreprinderilor vorbim de maximum 9 angajați. Acum, realitatea în Republica Moldova este că aceste microîntreprinderi, practic, sunt mai mult o formă de autoangajare, iar toți acești antreprenori în aceste afaceri nu au suficiente rezerve și resurse financiare ca să poată rezista la o perioadă de 2 luni, 3 luni de constrângere și de carantină sau reducere totală de vânzări, sau, în general, excluderea vânzărilor.”

Europa Liberă: Eu vă înțeleg corect, spuneți că peste 80 la sută din întreprinderile mici și mijlocii sunt afectate de COVID-19, de această pandemie?

### Vezi și... ### Criza de autoritate ajută pandemia


Liliana Busuioc: „Eu nu pot să dau acum cifra exactă, ce procentaj și în ce măsură, pentru că noi vorbim de diferite tipuri de activitate și de diferite tipuri de industrii. De exemplu, industria alimentară. Noi chiar în asociație avem mici producători de biscuiți, de bere, ei continuă să activeze, evident, într-un regim mai redus unii dintre ei, alții au un regim chiar mai mare decât de obicei, dar sunt industrii care și-au sistat totalmente activitatea. Și vorbim aici de industria HoReCa, de tot lanțul HoReCa - și de hoteluri, și de restaurante, și de cafenele; vorbim de saloanele de frumusețe, de prestatorii de diferite servicii; vorbim de centre educaționale private, săli de agrement – toate aceste companii și-au sistat, practic, 100% activitatea, inclusiv retail-ul, care nu vinde produse alimentare, cu toate că retail-ul, parțial, a trecut la vânzări online și oarecum ei continuă să activeze. Evident, într-un regim cu mult mai redus, cu vânzări mult mai scăzute, dar totuși ei au o oarecare activitate.”

Sunt industrii care și-au sistat totalmente activitatea...

Europa Liberă: Ținând cont de faptul că ponderea întreprinderilor mici și mijlocii în economie e de peste 98 la sută, ce le-ar putea ajuta să se țină pe linia de plutire, or, înțeleg că pentru mulți acum tocmai acesta este scopul: să „rămână la mal”, nu să obțină mari câștiguri în această perioadă?

Liliana Busuioc: „Așa este. Acum scopul principal, îngrijorarea principală, în special pentru companiile care sunt în cea mai mare categorie de risc, care și-au sistat totalmente activitatea este o formă, dacă s-ar putea de spus așa, de a-și îngheța activitatea, pentru că, dacă ei continuă să-și onoreze obligațiunile financiare pe care le au în momentul în care nu au vânzări într-o lună-două noi putem vorbi de foarte multe companii care vor falimenta, în special din lanțul HoReCa. Noi săptămâna trecută am avut o ședință cu ministrul Economiei și colegii mei care reprezintă restaurantele spuneau că deja se pun pe agenda zilei subiecte referitoare la care este procedura de falimentare. Noi foarte mult sperăm că aceste lucruri să nu se întâmple, dar aceste companii au nevoie de o modalitate de a-și îngheța afacerea. Noi nu ne-am mai confruntat cu așa ceva. Dacă ar fi o soluție de a pune pe pauză această activitate, atunci asta ar putea fi o salvare.”

Europa Liberă: Dar la ce măsuri se așteaptă antreprenorii care nu mai au cum să plătească salarii ca să fie scutiți de plata impozitelor, adică cei care au fost nevoiți să „închidă obloanele” sau, cum spuneați Dvs., „să pună afacerea pe pauză”?

În situația de acum trebuie să fim foarte solidari...

Liliana Busuioc: „Cea mai dificilă situație este pentru antreprenorii care nu au lichidități, nu au vânzări și în cazul acesta este foarte dificil pentru ei să-și onoreze obligațiunile salariale. Și în acest context un suport pentru ei ar putea fi compensarea plăților salariale din partea statului; o altă soluție ar putea fi împrumuturi cu o dobândă foarte scăzută pentru ca să se poată accesa lichidități pentru a acoperi aceste salarii. Și desigur o măsură care deja a fost aprobată ar fi compensarea taxelor aferente salariilor. În tot ceea ce facem și, în general, în situația de acum trebuie să fim foarte solidari și să înțelegem că - de asta am și menționat la început interviului că, indiferent în ce ipostază suntem: că suntem angajați, că suntem angajatori, că suntem instituții de stat - fiecare dintre noi se află într-o situație foarte dificilă, pentru că sunt două părți ale monedei și un beneficiu pentru unul înseamnă o pierdere pentru altul, de aceea soluții optimale ca ambele părți să câștige este foarte greu de găsit. În ceea ce privește angajații, noi solicităm, ne-am consolidat și încontinuu comunicăm cu antreprenorii și asta scriem în toate mesajele noastre publice, că vrem să venim cu soluții care să aducă beneficiu antreprenorilor, pe de o parte, pe de altă parte să nu aducă pagube bugetului de stat. Când vorbim de angajați, cel mai important lucru pe care vreau să-l menționez este că 60 la sută din forța de muncă din economie este angajată în sectorul ÎMM-urilor și noi când vorbim de întreprinderile mici și mijlocii, noi nu vorbim doar în calitatea lor de întreprinzători care au activitate pentru a genera profit, dar vorbim de 60 la sută din forța din economia angajată în acest sector și familiile acestora și în condițiile în care Republica Moldova este o țară foarte săracă și foarte mulți oameni trăiesc de la salariu la salariu, este critic pentru toți acești angajați la final de lună să poată să-și primească salariile.

60% din forța de muncă din economie este angajată în sectorul ÎMM-urilor...

Iată de ce noi credem că este important pentru sectorul ÎMM-urilor ca să fie o abordare specifică, o abordare sectorială care să poată compensa și să poată ajuta pe această dimensiune. Ceea ce s-a adoptat este un pas foarte mare și un pas foarte bun, sunt unii care nu pot beneficia foarte mult, dar situația se schimbă de la o zi la alta și noi în paralel suntem în comunicare cu partenerii de dezvoltare, noi în calitatea noastră de asociație. Și sunt foarte mulți partenerii de dezvoltare, iată săptămâna aceasta s-a anunțat de la Uniunea Europeană că vin granturi și un suport financiar foarte mare, cu Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare, Fondul Monetar. Prin dialog cu autoritățile, cu partenerii de dezvoltare, cu antreprenorii vom putea identifica acele soluții care să fie avantajoase pentru ambele părți sau, cel puțin, cu pierderi și pagube minime.”

Europa Liberă: Dacă putem să ne referim acum la așa-numita economie tenebră, o problemă pentru economia moldovenească este „salariul la plic”. A oferit vreo lecție pandemia de coronavirus pentru cei care consideră că este bine să prestezi, pe de o parte și, pe de altă parte, să accepți munca la negru?

### Vezi și... ### Cum poate fi respectată starea de urgență când este infectat și alesul local


Liliana Busuioc: „Noi ca asociație avem niște reguli și avem o misiune și o declarație a valorilor pe care am făcut-o în momentul în care ne-am înregistrat acum 4 ani, că noi vom susține businessul cu integritate. Și din perspectiva asta pot să spun că tocmai acești antreprenori acum se află într-o situație foarte dezavantajată, pentru că toate salariile erau achitate oficial 100%, pe alb, și acum când aceste salarii trebuie achitate și toate taxele aferente acestor salarii trebuie achitate, iar vânzări nu există, acești antreprenori sunt într-o situație extrem de dificilă. Eu cred că este important ca noi, ca societate, să fim acum foarte solidari și înțelegători, să avem răbdare, să avem compasiune, să solicităm, să ne consolidăm, să fim constructivi în tot ceea ce se întâmplă, pentru ca să putem să ne ajutăm reciproc. Eu cred că doar prin ajutor reciproc și dialog constructiv putem identifica soluții optime pentru toate părțile implicate în această situație și putem găsi soluții cu mai puține pierderi și soluții care să ne ajute să trecem cu toții cu succes peste această situație.”