M. Bostan: dezvoltarea românilor va fi fantastică atunci când ei vor înțelege cultura antreprenorială

Omul de afaceri român Marius Bostan, inițiatorul programului Repatriot și fost ministru al Comunicațiilor și pentru Societatea Informațională în Guvernul Cioloș, vorbește despre conceptul de smart-city, oraș inteligent, și despre măsura în care acest concept este aplicabil pentru Chişinău și alte orașe din Republica Moldova, despre modul în care diaspora poate fi readusă acasă, dar și despre rolul societății, a mediului de afaceri și a politicienilor în crearea unui climat de prosperitate în țară. Marius Bostan este inițiatorul mai multor companii, a condus mai multe proiecte care au promovat cultura de afaceri modernă în România și este implicat în mai multe proiecte civice. Acesta a participat la Chişinău la o conferință dedicată conceptului de smart-city, organizată în comun cu IDIS Viitorul.

Marius Bostan

​Marius Bostan: „Chișinăul este un oraș foarte frumos și are un potențial fantastic de dezvoltare. Eu cred că Chișinăul poate deveni un oraș-magnet. Este important să existe o coerență și o abordare strategică inteligentă. Adică oamenii deștepți împreună cu mediul de afaceri, împreună cu societatea civilă să creeze această platformă care să fundamenteze strategia.

Și peste toate aceste planuri, tehnologia face parte din viața noastră. Aplicațiile inteligente și tehnologia ne pot ajuta fantastic în a nu pierde timp. La fel, accesul la servicii, accesul la informație, transparența, turiștii. Dacă ar exista o aplicație care să pună în valoare toată partea istorică, culturală, toate aceste aplicații te aduc la un click distanță de ce îți dorești.

Este foarte important pentru partea asta de smart city comunicațiile să funcționeze în mod eficient. Adică GSM, să spunem, sau 4G. O altă cale este o rețea de senzori. La un moment dat, vă dau un exemplu, într-un parc pot să fac un sistem de udat inteligent. Vedem oamenii din când în când că se duc să ude, ceea ce înseamnă cost cu energia, cost cu apa, cost cu forța de muncă. Dacă am avea un sistem inteligent care nu costă foarte mult, am putea uda în mod inteligent.

Interviu cu Marius Bostan, fostul ministru al comunicațiilor de la București

Gândiți-vă la iluminatul public. Câteodată găsim becuri aprinse când deja s-a luminat de ziuă. Sunt corpuri de iluminat, cu sisteme inteligente care ne-ar reduce costurile. În domeniul transportului public – ce ar însemna dacă merg două stații, să plătesc exact cât costă două stații și la trei stații să plătesc cu un cent mai mult?

Tehnologia ne ajută ca fiecare să plătească exact cât consumă, să fie dreptate, să fie echitate. Și atunci, cu cât mai repede înțelegem tehnologia, cu atât mai repede vom avea beneficii de pe urma ei. Adică câștigă cetățenii și se vede în buzunarul fiecărui om și în bugetul de timp al fiecărui om.”

Europa Liberă: Dle Bostan, sună excepțional de frumos ceea ce spuneți Dvs., sună ca o viață într-un oraș din Elveția, din Franța, din Germania, unde becurile se opresc la timp, transportul vine la timp ș.a.m.d.

Marius Bostan: „Să știți că nu în toate orașele de acolo se întâmplă lucrurile acestea. Noi avem avantajul că putem beneficia de tehnologia de ultimă generație. Sunt orașe care s-au apucat de acest parcurs acum zece ani, când aceste sisteme erau extrem de scumpe. Unele din aceste sisteme s-au ieftinit aproape de zece ori, adică acum ar fi chiar o lipsă de inteligență și de istețime să nu le folosim. Costă foarte puțin.”

Europa Liberă: Dle Bostan, Dvs. veniți de la București, suntem la Chișinău, cunoaștem care este mentalitatea zonei și a locului. Ce facem în situația acelui sistem de irigare care spuneți Dvs., care este acum deservit de niște zeci, sute de oameni care merg și scot cu mânuța buruianul sau toarnă un pahar de apă la planta respectivă – acei oameni sunt gestionați de o anumită întreprindere, care are un șef, care are un contabil, care are anumite interese financiare. În ceea ce privește iluminatul, există o întreprindere care schimbă becurile, care are interesul să mențină această piață, care are legături foarte bune cu primarul sau cu partidul de guvernare. Sau în transportul public, unde taxatorul își ia bănuțul și îl pune în buzunar și nu are niciun interes să implementeze un astfel de sistem. Și lucrurile merg de fapt până în vârful piramidei puterii și atunci vedem politicul cum influențează aceste procese în interesul propriu.

Marius Bostan: „Acestea sunt niște bariere. Dacă noi cunoaștem aceste bariere și liderii, intelectualii și oamenii care înțeleg aceste lucruri recunosc aceste bariere, faptul că vorbim despre ele, le definim, ne va ajuta ulterior să le eliminăm, pas cu pas. Nu se poate face peste noapte nimic. Dar în momentul în care liderii vor vorbi despre asta și vor veni cu soluții foarte concrete și operaționale e o chestiune de timp limitat ca risipa să fie înlocuită.

Pentru că cetățenii nu-și doresc risipă. Și atunci, atât timp cât administrația este legată de cetățeni, este evident că dorința cetățenilor va fi similară cu dorința administratorilor. Dacă nu se întâmplă acest lucru, atunci cei aleși vor fi schimbați de votul popular. Deci, e vorba de participarea cetățenilor.

Eu cred că primul efort este de educare. Eu, dacă aș locui aici, aș vorbi în fiecare zi și aș arăta beneficiile tehnologiei și cum ne poate simplifica viața, și cum poate reduce costurile. Și dacă o sută de oameni din Chișinău vor vorbi despre asta în fiecare zi, părerea mea e că în câteva luni toți cetățenii Chișinăului, sau o mare parte dintre ei, vor înțelege beneficiile tehnologiei. Pentru că cetățenii Chișinăului sunt foarte inteligenți. Am vorbit cu oameni simpli, cu vânzătoarea de la chioșc, sunt oameni extrem de inteligenți.

Deci, lipsa și pesimismul vin de fapt din subevaluarea puterii cetățeanului și persoanei. Dacă cumva este o lipsă de informare și de cunoaștere, și de educație, ea trebuie compensată de oamenii, de lideri, de elită. Elita ar trebui să se sacrifice și să facă aceste lucruri. Asta-i o datorie.

În al doilea rând, principiile. Într-adevăr, aceste principii de onestitate, de corectitudine și de onoare au fost distruse cumva în timpul comunismului și este o reminiscență. Noi suntem occidentali. De fapt, Basarabia este occidentală. România este occidentală. Noi temporar am fost scoși, să spun așa, din zona de influență occidentală din motive geopolitice. Depinde de lideri, depinde de cât de corecți și de onești, și de inteligenți sunt liderii. Pentru că liderii întotdeauna au o influență mare – să frâneze ceva sau să facă ceva.”

Europa Liberă: România s-a dezvoltat foarte mult în ultimii zece ani, ultimii zece ani însemnând aderarea la Uniunea Europeană și NATO. Deci, e vorba de un spațiu de securitate, un spațiu de valori, lucru care nu este valabil în cazul Republicii Moldova.

Marius Bostan: „România a avut de câștigat prin intrarea în NATO. Investitorii și investițiile caută spații sigure. E clar că intrarea în Uniunea Europeană și în NATO a potențat și a dus România pe un trend de dezvoltare susținut. Acum, Republica Moldova – prin apropierea și relațiile economice directe cu România și cu spațiul european – încet-încet se poate îndrepta în această zonă.

Cred că soluția sunt oportunitățile promovate. Pentru că, chiar dacă e o zonă de risc, totuși sunt oportunități de business care bonifică acest risc. Adică sunt anumite afaceri care în Republica Moldova, făcute corect, poți să obții un randament mai mare, chiar dacă riscul geopolitic poate să fie un pic mai mare. Deci, eu aș merge pe prezentarea acestor oportunități. Și atunci capitalul și investițiile pot veni. Nu în aceeași manieră poate ca în România, dar pot veni. Tehnologia implementată rapid poate să fie o cheie de dezvoltare.

Am mai spus, dezavantajul, de exemplu, e că a plecat lumea din țară, e un dezavantaj. Toți plângem că au plecat moldovenii cei mai buni, cei mai inteligenți au plecat în afara țării. Dar acesta poate fi și un avantaj. Ei, ducându-se în afara țării, au câștigat know-how, expertiză nouă, felul cum se fac lucrurile, ba chiar au câștigat și mulți bani pe care-i mai trimit și acasă. Deci, e și un avantaj. Numai că haideți să vedem cum acest dezavantaj, la prima vedere, poate fi transformat într-un avantaj. Cum? Chemându-i acasă! Pur și simplu declarând: „Domnilor, veniți acasă!”

Adică, primarul, administrația Chișinăului trebuie să spună așa, vă dau un simplu exemplu: „Refacem râul Bâc, cursul râului, și facem o zonă de agrement, de întâlniri, de spectacole, de cafenele, și facem o zonă turistică, cu bărcuțe, ca în marile orașe”. Și după asta să spună: „Avem 100 de spații de închiriat și ne adresăm tuturor moldovenilor de pretutindeni să vină să închirieze câte un spațiu, să opereze un spațiu pentru turism, pentru restaurante.” Am dat un exemplu în domeniul acesta, sunt multe alte exemple. Numai așa se poate.”

Europa Liberă: De altfel, În România Dvs. ați reușit să readuceți mai mulți reprezentanți ai diasporei, tineri, pentru start-up, în cadrul proiectului „Repatriot”.

Marius Bostan: „Da. Romanian Business Leaders este o organizație care grupează cei mai importanți două-trei sute de lideri de afaceri privați din România și noi ne-am gândit și am decis acum șapte-opt ani să începem să facem proiecte pentru România. Am făcut ateliere de antreprenoriat, să promovăm cultura antreprenorială – de la antreprenorii mici la antreprenorii mai mari, am făcut mentorat, am făcut conferințe în licee, ca tinerii să vadă și alternativa de a deveni antreprenor, nu numai meseriile, ci și ce înseamnă să ai o întreprindere, o afacere.

După asta am intuit și am văzut această mare problemă care este plecarea românilor din țară și am spus: „Domnilor, haideți să le prezentăm oportunități să revină”. Și am fondat programul Repatriot în urmă cu trei ani, în care noi prezentăm exemple de români care s-au întors și au succes major în România, prezentăm oportunități de afaceri în România. E normal ca primele oportunități de afaceri să le prezentăm românilor noștri plecați, că poate vreunul dintre ei se întoarce. O să se întoarcă doar cinci la sută sau zece la sută dintre ei – e OK, suntem foarte mulțumiți cinci la sută dacă se întorc.

Și am observat că are un succes nemaipomenit. Oamenii chiar dacă nu se întorc, dar încep să se gândească și încep să aibă câte o investiție. Până acum și-au făcut case. Și am văzut chiar și în Republica Moldova multe case frumoase prin sate făcute de moldoveni plecați. Am zis acum: „Mă, ați băgat o sută de mii de dolari într-o casă care nu produce nimic”, de fapt, plătește impozit la primărie. Zic: „Mă, dacă făceați o mică afacere, acei o sută de mii sau 50 de mii de dolari ar fi produs un randament și ar fi dezvoltat economia”.

Dar nu a existat o cultură a businessului nici la cei plecați. Ei s-au dus prima dată la muncă. Ieșind din comunism, după 50 de ani de comunism, normal că n-am știut ce-i economia de piață, n-am știut despre antreprenoriat.

Eu cred că în momentul în care românii vor înțelege partea asta de cultură antreprenorială, de economie de piață, de management, de marketing, în acel moment dezvoltarea românilor va fi fantastică.

Și dacă veți veni în România și mergem împreună, pot să vă fac un traseu, să vedem 100 de afaceri, fiecare cu câte o poveste fantastică. Am găsit același lucru și în Republica Moldova. Cred că am vizitat cel puțin zece sate și am văzut în câteva dintre ele niște intenții, niște inovații, niște inițiative absolut fabuloase care sunt aproape incredibile. Cum acei oameni au reușit și noi stăm cu toții și spunem că nu se poate, ne plângem?...”

Europa Liberă: În Republica Moldova, atunci când a venit vorba despre inițiativele de revenire în țară, au fost mulți care s-au întors, dar foarte mulți au renunțat din cauza factorului corupție la nivelul autorităților locale, a instituțiilor și din cauza birocrației. Deci, acestea sunt lucruri care par extrem de greu de depășit și care sunt cu mult mai ușoare în alte țări.

​Marius Bostan: „Da, corupția face parte din zona asta de principii de care v-am spus. În mod normal, oamenii care sunt la putere trebuie să-și servească propriii cetățeni și asta-i realitatea și pe termen lung sunt vinovați.

Legile, oricât de stricte ar fi și chiar și instituțiile tot timpul o să aibă fisuri, nu sunt instituții perfecte, nu există sisteme perfecte de control. Eu cred că conștiința și educația, și respectarea asta a propriei conștiințe joacă rolul cel mai important.

Adică întotdeauna politicul influențează economicul, că dacă politicul merge prost, o să meargă și industria prost. Dacă organizațiile de business, oamenii de afaceri își fac agenda lor: „Domnule, noi am vrea de la guvern a, b, c, d...” Nu trebuie să se apuce ei să dea șpăgi la politicieni, nu trebuie să se apuce să dea mită. Ei trebuie să se exprime foarte clar: „Domnule, de bun-simț noi credem lista asta că trebuie făcută”. Și atunci mergi ca un factor la politician și-i spui: „Domnule, noi vrem lista asta. Ești de acord sau nu ești de acord?” Și fac profesionist acest lucru, cu consilieri cu consultanți, lobby, dacă vreți, dar lobby în sensul bun al cuvântului. Și în momentul când cineva nu vrea să comunice, atunci tot mediul de business va ști că „Popescu sau Georgescu, sau Igor, sau Veaceslav nu vor să comunice și nu vor să facă ceea ce trebuie făcut”. Și atunci, politicianul respectiv, mai devreme sau mai târziu, dispare.

Acum sunt și cazuri, exagerări, sunt contracte ciudate, sunt bănci care falimentează, sunt miliarde furate – astea sunt lucruri foarte grave. Ei, aceste lucruri poporul le va înțelege. Și oamenii care au făcut erorile astea în final ei dispar. Poate să dispară mai frumos, adică să se retragă și să lase lucrurile să se întâmple sau o să meargă până la capăt și nu știi ce se întâmplă.”