Moldova a găzduit un mare summit, beneficiile ar trebui să apară mai târziu  

Comunitatea Politică Europeană este rezultatul inițiativei președintelui francez Emmanuel Macron, aflat în relații excelente cu președinta Maia Sandu, Bulboaca, Anenii Noi, 1 iunie 2023

Republica Moldova a găzduit cel mai mare eveniment politic internațional din istoria sa: un summit al Comunității Politice Europene (CPE) conceput de Chișinău și aliații lui occidentali ca o demonstrație de unitate a democrațiilor europene pe fondul agresiunii ruse împotriva Ucrainei.   

Reuniunea a fost calificată de mulți participanți ca un mare succes, dar nu a adus noutăți spectaculoase în principala temă abordată: relația de securitate a Occidentului cu Ucraina invadată de ruși în februarie 2022.

Au fost reprezentate toate țările de pe continent cu excepția Rusiei și R. Belarus, iar oaspetele cel mai aplaudat a fost președintele ucrainean Volodimir Zelenski, sosit la Bulboaca în taină, pe o cale numită de el „complicată”.

În vreme ce liderul de la Kiev a repetat în Moldova că țara lui dorește să fie invitată în NATO la apropiatul summit al alianței, de la Vilnius, liderii vestici au manifestat rețineri, schițând un posibil compromis sub forma unor angajamente de securitate care să fie oferite înaintea dobândirii de către Ucraina a calității de stat membru.

Nu este limpede dacă asemenea aranjament, numit de unii „model israelian”, ar fi oferit și Moldovei, neutră prin constituție și nedornică la nivelul oficial să-și schimbe acest statut.

### Vezi și... ### Zelenski la Bulboaca: NATO trebuie să admită Ucraina, la summit-ul de la Vilnius  

Mult mai clar decât oferta de securitate a fost la Bulboaca sprijinul pentru aderarea Ucrainei și Moldovei la Uniunea Europeană, formulat fără oboseală de toți cei care au vorbit la summit, dintre care mulți au spus că negocierile trebuie să înceapă în anul acesta.

Președinta Maia Sandu a repetat că dorește ca țara ei să adere până în 2030, insistând că nu renunță însă la Transnistria de dragul acestui ideal. Mai înainte, șeful politicii externe europene, Josep Borrell, spusese că rezolvarea conflictului transnistrean nu este o precondiție a aderării, invocând exemplul Ciprului divizat.

De pe „frontul” aderării la UE au venit, de altfel, și principalele anunțuri pozitive concrete pentru Moldova, anume sporirea substanțială a ajutorului financiar de la Bruxelles și ieftinirea (încă neprecizată) a tarifului la roaming telefonic în UE. O țară din afara UE, Norvegia, a oferit individual Chișinăului 50 de milioane de euro.

### Vezi și... ### Maia Sandu: R. Moldova nu renunță la Transnistria pentru a se integra în UE

Organizare bună, în ciuda termenului „strâns”

Comunitatea Politică Europeană este rezultatul inițiativei președintelui francez Emmanuel Macron, aflat în relații excelente cu președinta Maia Sandu, iar găzduirea summitului tocmai în Moldova a fost anunțată cu satisfacție de el la prima ediție a reuniunii, cea de la Praga, din octombrie.

Unii s-au întrebat atunci cum va reuși să pregătească evenimentul în doar câteva luni Moldova, o țară relativ săracă, cu infrastructură turistică în dezvoltare și fără mare experiență în organizarea de evenimente internaționale.

Evenimentul de la o vinărie privată din apropierea capitalei, Castel Mimi din Bulboaca, a fost calificat până la urmă de moldoveni și străini ca bine organizat, nefiind semnalate incidente neplăcute.

Președinta Maia Sandu și liderii europeni, la summit-ul de la Castel Mimi

Jurnaliștii s-au plâns că ar fi putut fi protejați mai bine de soarele torid, iar înaintea evenimentului unii localnici s-au declarat nedumeriți de restricțiile de circulație care i-au ținut pe majoritatea, dacă nu chiar închiși în casă, apoi cel puțin în ogradă.

Presa apropiată opoziției de stânga pro-ruse a relatat că în capitală poliția a stopat încercări de a protesta ale unor persoane purtând tricouri pe care guvernarea PAS era acuzată, în inscripții în limba engleză, de abuzuri nedemocratice: aservirea presei, arestarea oponenților politici și anularea unor alegeri libere și corecte. Asemenea mesaje au putut fi văzute pe pancarte în balcoanele unor clădiri.

Ministra de interne Ana Revenco a condamnat încercările de protest, numindu-le „destabilizări” care ar merge împotriva spiritului general pro-european al țării.

Câștig de vizibilitate

Summitul de la Bulboaca a fost urmărit de sute de ziariști străini, aducând R. Moldova în atenția presei internaționale mai mult decât oricând de la zilele de după invadarea Ucrainei, când primea în scene dramatice, transmise în toată lumea, refugiați din țara vecină.

Sute de jurnaliști au participat la summit-ul european de la Bulboaca, 1 iunie 2023

Multe organizații de presă străine au dat o notă palpitantă evenimentului de la Bulboaca, subliniind că a avut loc la numai 20 km de granița Ucrainei și la o aruncătură de băț de Transnistria, unde sunt staționate trupe rusești.

Înaintea summitului, când unii opozanți criticau alocarea de bani publici pentru un asemenea eveniment, exprimând și temeri de disconfort, președinta Maia Sandu a vorbit mereu despre avantajele pe care le va aduce țării, pe termen „mediu și lung”, în frunte cu o vizibilitate mai mare.

Într-o apariție la TVR Moldova, președinta a vorbit de asemenea de „oportunități noi pe piața europeană pentru producătorii autohtoni, capacități sporite de atragere a investițiilor, dar și sprijin în procesul de eurointegrare”.

După summit, în declarații de bilanț pozitive, Maia Sandu și membrii de frunte ai guvernării au repetat aceste așteptări.

Contra-summit și o rară aprobare de la Dodon

Summitul de la Bulboaca a venit pe fondul acutizării conflictului intern, dintre putere și o opoziție pe care guvernarea o acuză că vrea să destabilizeze țara din ordinul Moscovei. Repetând mereu această acuzație în fața partenerilor occidentali, inclusiv cu ajutorul președintelui ucrainean Zelenski, PAS și Sandu au obținut chiar înaintea reuniunii de la 1 iunie trecerea pe o listă UE de sancțiuni a unor „oligarhi” și politicieni pro-ruși, inclusiv Ilan Șor și Marina Tauber.

Chiar în ziua summitului, lista a fost „însușită” și de Canada.

Șor a ridiculizat sancțiunile. Iar în timp ce zecile de lideri străini veneau la Bulboaca, formațiunea politicianului fugit în Israel a organizat la Orhei, de ziua copiilor, un mare spectacol, la care susține că a adunat 50.000 de oameni. În ajun, Șor scrisese pe rețele că în vreme ce Maia Sandu organizează „summit pentru străini”, el va ține unul „pentru iubiții mei cetățeni ai Republicii Moldova”.

Într-o rară aprobare a vreunei inițiative a puterii, liderul socialist Igor Dodon a recunoscut, tot pe rețele, că „summit-ul comunității politice europene este un eveniment bun pentru imaginea țării”, dar a adăugat că este „regretabil” că guvernarea cheltuiește așa fonduri mari pentru eveniment, în vreme ce spune că nu are bani pentru pensii și salarii.