NATO: Inaugurarea scutului din Polonia a fost amânată cu doi ani

Baza antirachetă de la Deveselu, România, 12 mai 2016

Faptul că sistemul polonez este încă nefuncțional îl face pentru moment inutil pe cel din România, de la baza militară Deveselu.

Your browser doesn’t support HTML5

NATO: Inaugurarea scutului din Polonia a fost amânată cu doi ani


Inaugurarea sistemului antibalistic NATO din Polonia va fi amânată cu doi ani, oficial din cauza unor probleme tehnice, așa cum a comunicat Ministerul polonez al Apărării. Potrivit instituţiei, Administraţia de la Washington a anunţat că întârzierea lucrărilor la baza antibalistică din Redzikowo s-a produs din cauza companiei care construieşte sistemul.

Componenta poloneză a sistemului antirachetă al NATO ar fi trebuit să devină funcţională în 2018, însă acum se vede că a fost amânată până în 2020.

Tomasz Siemoniak, fost ministru polonez al Apărării (și membru al partidului de opoziţie Platforma Civică), afirmă că amânarea reprezintă un semnal adresat de administrație SUA actualului guvern conservator de la Varşovia.

Indiferent de motive, faptul că sistemul polonez este încă nefuncțional îl face, pentru moment, inutil şi pe cel din România, de la baza militară Deveselu.

Vladimir Putin a criticat de nenumărate ori iniţiativa SUA de a instala elemente antirachetă, în cadrul NATO, în România şi Polonia, precum şi montarea unui sistem antibalistic în Coreea de Sud. Washingtonul şi NATO susţin că instalaţiile antirachetă din Europa nu sunt îndreptate contra Rusiei, vizând contracararea ameninţărilor balistice din Iran, în timp ce sistemul din Coreea de Sud vizează ameninţarea nord-coreeană.

Sistemul antibalistic fiind încă nefuncțional asta nu duce în niciun fel la îndepărtarea amenințării rusești, cu atât mai mult cu cât Rusia își continuă manevrele militare masive în apropierea Ucrainei și a granițelor NATO...

Rămâne însă faptul că sistemul antibalistic fiind încă nefuncțional asta nu duce în niciun fel la îndepărtarea amenințării rusești, cu atât mai mult cu cât Rusia își continuă manevrele militare masive în apropierea Ucrainei și a granițelor NATO. Peste 1.000 de militari şi 100 de aeronave militare participă acum la manevre masive organizate în vestul Rusiei, în contextul în care și în Marea Britanie au loc exerciţii navale şi aeriene organizate de state membre NATO.

„Echipaje tactice şi de transport ale districtului militar vestic vor efectua peste 50 de misiuni, inclusiv simularea respingerii unui atac aerian inamic, operaţiuni de luptă şi recunoaştere, bombardamente aeriene masive şi transportare de echipamente”, se arată într-un comunicat al Comandamentului districtului militar vestic din Rusia.

La manevre participă peste 1.000 de militari, precum şi 100 de aeronave, inclusiv avioane de vânătoare Suhoi Su-27, Su-30SM, Su-35 şi Su-34, precum şi elicoptere de atac Mi-24, Mi-28N, Mi-35 şi Kamov Ka-52.

În paralel, în Scoţia au loc manevre militare coordonate de Marea Britanie la care participă peste 11.600 de militari şi nave din 17 ţări. Exerciţiul „Alianţa Războinicilor” („Joint Warrior”) va fi organizat în 2018 doar o singură dată, în intervalul 23 aprilie - 3 mai, deşi în alţi ani erau câte două serii de manevre.

Rusia își întărește însă într-un ritm accelerat și flota militară de la Marea Neagră. În ultimii trei ani, după ocuparea Crimeei, flota a primit o serie de nave noi de diferite tipuri, a declarat comandantul flotei, amiralul Aleksandr Vitko.

Potrivit lui Vitko, Flota Mării Negre a primit din 2015 două fregate noi, şase submarine diesel-electrice echipate cu rachete de croazieră şi mai mult de zece nave de contra-sabotaj şi patrulare.

De asemenea, flota a fost dotată cu două remorchere puternice de nouă generaţie, platforme de scufundare modulare, o macara plutitoare puternică şi un număr de alte nave-suport, care au început imediat să îndeplinească misiuni în Marea Mediterană şi în Marea Neagră, a mai spus comandantul.

Totodată, flota a încheiat formarea unei brigăzi submarine, care include şase submarine noi în portul Novorosiisk de la Marea Neagră, a afirmat Vitko.Conform „Principiilor de bază ale politicii navale a Rusiei până în 2030”, document aprobat anul trecut de Putin, obiectivul Rusiei este ca forţele sale navale să ajungă între primele două din lume în ce priveşte capabilităţile de luptă, altfel zis în rivalitate cu cea a Statelor Unite.