„Niciodată, în 30 de ani de la căderea comunismului, nivelul deciziei politice nu a coborât atât de jos” (Contributors.ro)

Pe site-ul Ziare.com, realizat acum de o noua echipă, apare miercuri un comentariu semnat de Horia-Roman Patapievici, care se ocupă de situația din America. „Ce se întâmplă cu America acum, spune Patapievici, se petrece cu ea de ani buni și nu e deloc de bine. Prin urmare, abuzul criminal împotriva lui Floyd nu mi se pare a fi cauza exploziei insurecționale de azi, este doar pretextul, ocazia, cum ne atrăgea atenția Nicolae Bălcescu când afirma că Revolutia Europeană a fost ocazia și nu cauza Revoluției Române (de la 1848).

Cât despre cauza insurecției americane, ea este câștigarea războiului cultural de către progresiști”. Patapievici arată că politicienii progresiști nu se mai separă de radicalism la niciun nivel, ba chiar îl privesc ca pe „o formă de integritate morală ori de grijă mai mare față de justiția socială”. De aici și reflexul de a considera reacționar tot ce nu e progresist, „iar cu reacționarii, ca și cu fasciștii, nu se stă de vorbă, (…) e spre folosul progresului moral al societății ca acestora să li se suprime complet posibilitatea de a se exprima”.

În revista 22, Cristian Câmpeanu observă că azi, democrații (mai ales, dar nu doar ei), dau jos aceleași statui pe care tot ei le-au ridicat încă de la sfârșitul secolului al XIX-lea În Sudul Statelor Unite.

Aberația nu se oprește aici, pentru că, scrie comentatorul, „ce au în comun Robert the Bruce, Columb, Jefferson și Lincoln, până la Churchill? Sunt Bărbați Albi Morți (Dead White Men), adică reprezentanți ai istoriei și civilizației occidentale. Unii, precum Jefferson sau Churchill, (reprezentanți) ai valorilor fundamentale ale acestei civilizații, legate de libertate, democrație și egalitate în fața legii. Războiul statuilor nu este un război împotriva rasismului, ci este un război dus de multă vreme sub acoperirea diversității, rasei și sexului împotriva fundamentelor culturii europene și occidentale. (…) Acesta nu este un moment de eliberare, este un moment de obscurantism și revizionism barbar cum nu a mai existat în Occident de aproape o sută de ani”.

Și pe plaiurile românești aberația pare la ea acasă. Profesorul universitar Liviu Papadima scrie pe Contributors.ro că „niciodată, în 30 de ani de la căderea comunismului, nivelul dezbaterii și al deciziei politice nu a coborât atât de jos și nu s-a complăcut într-un mod atât de penibil să se bălăcească în temele sensibile ale oricărei societăți (…) de dragul unui strop de popularitate”. A fost acel referendum pe tema familiei tradiționale (glorios eșuat).

Acum, se discută în Parlament despre introducerea educației sexuale în școli. PSD-ul a rebotezat-o mai cuviincios : „educație sanitară” și vrea ca elevii să aibă parte de ea cu consimțământul scris părinților. Dar cireașa de pe tort este propunerea recentă de a interzice prin Legea educației „activitățile în vederea răspândirii teoriei sau opiniei identității de gen, înțeleasă ca teoria sau opinia că genul este un concept diferit de sexul biologic și că cele două nu sunt întotdeauna aceleași”. Din păcate pentru politicieni, spune Papadima, „genul, nu numai că e totuna cu sexul biologic, dar mai e și totdeauna la fel!” Urmează o glumă amară : „Propun ca de mâine să schimbăm terminologia lingvistică din «gen» în «sex al substantivelor, adjectivelor și pronumelor» – bineînțeles, cu acordul scris al părinților!”