Noua legislație fiscală la Tiraspol – pe cine va favoriza și cine va ieși în pierdere?

Regiunea transnistreană se confruntă cu o criză acută de specialiști, iar administrația de la Tiraspol își propune să atragă cadre calificate, oferindu-le facilități, inclusiv împrumuturi preferențiale pentru locuințe. Ce cred oamenii de rând despre aceste intenții. Noua legislație fiscală la Tiraspol – pe cine va favoriza și cine va ieși în pierdere? Avocatul fostului șef de interne de la Tiraspol spune să acesta a fost răpit pe teritoriul Republicii Moldova de poliție și transmis structurilor de forță din regiunea transnistreană. Și cum a evoluat relația Republicii Moldova cu Ucraina în perioada președinției lui Petro Poroșenko.

Noua legislație fiscală la Tiraspol – pe cine va favoriza și cine va ieși în pierdere?

Președintele în exercițiu al OSCE, ministrul slovac de externe, Miroslav Lajčák, a declarat că așteaptă cu nerăbdare „formarea rapidă la Chișinău a unui guvern stabil, pregătit în continuare să se implice constructiv în procesul de reglementare transnistreană la toate nivelurile”. Într-un comunicat de presă difuzat de Misiunea OSCE la Chișinău, ministrul Miroslav Lajčák este citat cu declarația că este nevoie de un dialog constructiv și pași mici, concreți în consolidarea încrederii, pentru a menține dinamica pozitivă în procesul de reglementare transnistreană.

Administrația de la Tiraspol a anunțat un regim simplificat de trecere la punctele de control din regiunea transnistreană, în perioada sărbătorilor pascale și a Paștelui Blajinilor - de 25 aprilie, până pe 7 mai. Regimul simplificat de trecere se referă la locuitorii zonelor transfrontaliere din Republica Moldova și Ucraina. Restul cetățenilor moldoveni, ucraineni, dar și cetățenii ruși care vor călători în această perioadă în regiunea transnistreană vor fi obligați să respecte procedurile existente de înregistrare temporară în Transnistria.

Cu mai puțin de două săptămâni înainte de Paști, administrația de la Tiraspol a început să distribuie pensionarilor din regiunea transnistreană, suplimentul la pensii, oferit din contul ajutoarelor umanitare, acordate anual de Federația Rusă, relatează IPN. Oficialitățile de la Tiraspol au precizat că s-a primit recent o nouă tranșă din partea Rusiei, motiv pentru care pot fi achitate acum și restanțele din primele patru luni ale anului.

Șeful Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova, Peter Michalko, s-a întâlnit la Tiraspol cu liderul regiunii, Vadim Krasnoselski, și cu șeful puterii executive, Alexandr Martînov. Presa oficială de la Tiraspol relatează că printre subiectele cele mai importante discutate au fost relațiile comerciale, Vadim Krasnoselski recunoscând că UE este un partener comercial important al regiunii, precum și procesul de negocieri și realizarea proiectelor umanitare sub egida UE.

Portalul DnestrTV de la Bender publică o scrisoare scrisă de mână care este atribuită fostului șef al Internelor de la Tiraspol, Ghenadi Kuzmiciov, în care acesta susține că a fost răpit pe teritoriul Republicii Moldova de poliția moldoveană, după care transmis structurilor de forță transnistrene, unde a fost supus torturii și bătut, printre altele și pentru că ar fi refuzat să depună mărturii împotriva fostului lider al regiunii, Evgheni Șevciuk. Kuzmiciov cere să fie vizitat de un reprezentant consular al Ambasadei Federaţiei Ruse la Chişinău și spune că în prezent este izolat în celula 29 a închisorii Hlinaia din raionul Grigoriopol din stânga Nistrului și i se refuză asistența medicală de care are nevoie.

Tot DnestrTV scrie că mai multe persoane care au criticat actuala putere de la Tiraspol au fost convocate pentru explicații la procuratura și comitetul de anchetă din regiune. Majoritatea dintre acestea sunt lideri sau activiști ai Partidului Comuniștilor din regiune, plasat în opoziție față de Partidul Obnovlenie, care controlează puterea executivă, legislativă, precum și fluxurile economice din stânga Nistrului. Liderul Partidului Comuniștilor, Olge Horjan, a fost judecat și condamnat la cinci ani de închisoare „pentru organizarea unui miting nesancționat”. Unul dintre activiștii Partidului Comuniștilor, Alexandr Ștembuliak a fost chemat la Procuratură pentru a da explicații în legătură cu un interviu publicat în ziarul partidului, „Adevărul transnistrean”. Un alt critic al puterii de la Tiraspol, Ghenadi Ciorba, blogger și președinte al organizației „Transnistria – casa noastră comună”, a fost și el interogat de Comitetul de anchetă.

DnestrTV mai notează că în atenția Comitetului de anchetă au intrat anterior atât jurnaliști apropiați Partidului Comuniștilor din regiune, cât și deputați comuniști din consiliul orășenesc Tiraspol. Fostul lider al regiunii, Evgheni Șevciuk, a pierdut alegerile în fața lui Vadim Krasnoselski în decembrie 2016, pe fundalul sărăciei și a unei profunde crize economice și financiare cu care se confrunta populația. Imediat după acesta, Partidul Obnovlenie și holdingul Sheriff, pe care le reprezenta Krasnoselski, au pornit dosare penale împotriva lui Șevciuk și a apropiaților săi. Evgheni Șefciuk a fost nevoit să fugă din regiune.

La Moscova, Duma de stat a aprobat în a treia și ultima lectură legea privind crearea „Internetului suveran”, o lege care ar putea limita mult libertatea de expresie pe intern și mări controlul statului în domeniul digital. „Internetul suveran” presupune că toate mesajele și informațiile schimbate în spațiul virtual rusesc vor trece prin puncte de control ale statului. Se pare că una din primele ținte ale noului sistem de control, care ar intra în vigoare odată cu „Internetul suveran”, ar fi aplicația de mesagerie Telegram, care criptează textele. Telegram a refuzat deja să dea Serviciului de Informații cheia sistemului său de criptare.

***

Regiunea transnistreană se confruntă cu o criză acută de specialiști, iar administrația de la Tiraspol își propune să atragă cadre calificate, oferindu-le facilități, inclusiv împrumuturi preferențiale pentru locuințe. „Avem un reflux de cadre în educație, sănătate, organele de forță, în infrastructura întreprinderilor și, dacă nu vom lua măsuri, acum sau în timpul apropiat, s-ar putea să ne confruntăm cu faptul că nu va mai avea cine să învețe elevii, să trateze pacienții, să ne apere sau să repare infrastructura”, a declarat șeful executivului de la Tiraspol, Alexandr Marînov, citat de serviciul său de presă, într-o ședință cu subalternii.

Printre propunerile analizate de Tiraspol sunt oferirea de credite ipotecare, de cca 10 mii de dolari, pentru familii tinere, pe un termen de 10 ani. Potrivit sursei citate, cel mai mare nivel de fluiditate și de lipsă a cadrelor ar fi în așa-numitele ministere de interne, apărare, educație, sănătate și justiție de la Tiraspol, unde sute de oameni stau la rând să li se dea o locuință.

Corespondenții noștri la Tiraspol și Bender au întrebat oamenii întâlniți întâmplător pe stradă cum cred ei că ar putea fi convinși tinerii să nu plece, să rămână în regiunea transnistreană:

- Trebuie să existe locuri de muncă. Eu nu am nevoie de multe, dar fiul meu de exemplu este tânăr. Ar trebui să aibă măcar minimul de existență. Ar vrea și el să facă cunoștință cu vreo fată, să o invite în oraș, să-și întemeieze o familie. Și noi am fost tineri, așteptam și noi să vină băieții să ne scoată în oraș, la film, la un restaurant. Acum mai sunt baruri și cluburi. Dar de lucru nu este, de aceea oamenii pleacă.

- Ar trebuie să fie un salariu nu mai mic de media de existență, cam 3600 de ruble transnistrene. Chiar și orice lucru fizic e bun, doar să fie. Dar la noi cum se întâmplă – vreai să te angajezi, ci se cere să ai stagiu de muncă. Ca să ai stagiu de muncă, trebuie să lucrezi. Te poți eventual angaja dacă ai studii. Dar ca să ai studii, trebuie să ai bani. De unde să ia tinerii bani? Dar să meargă să muncească la negru pentru un venit de mizerie nu este corect – de aceea toți pleacă.

- Oamenii trebuie să aibă de lucru. Orice. La noi multă lume nu lucrează conform specialității pur și simplu pentru că tuturor le este milă de pensionari – aceștia nu sunt concediați când ating vârsta de pensionare, continuă să lucreze și tinerii sunt nevoiți să plece și să-și caute de lucru, de multe ori altceva decât conform specialității pe care o au. Nivelul prețurilor la noi nu va corespunde niciodată prețurilor noastre, pentru că practic toate produsele sunt de import – din Ucraina, din Rusia, din Belarus sau din Moldova.

​Nivelul salariilor este foarte greu de ridicat pentru ca oamenii să nu plece, să încerce să lucreze și să se dezvolte aici – începând cu agricultura și terminând cu programarea. Autoritățile sunt cele care trebuie să se gândească la asta și să reglementeze situația. La noi cei de 80 de ani încă continuă să lucreze, cei care acum 20 de ani trebuiau să se pensioneze, lăsând locul tinerilor. Iar pensionarii sunt nevoiți să continue să lucreze, pentru că pensia este una de mizerie, nivelul prețurilor – foarte mare. Și uite-așa tinerii rămân fără un loc de muncă.

- Chiar azi mă gândeam la aspectul acesta. Și am înțeles că cea mai mare parte a migrației se datorează lipsei locurilor de muncă. Migrația s-a accentuat în ultimii 3-5 ani. Mulți părinți au plecat pentru a-și întreține familia și au înțeles că acolo e mai bine și treptat își iau și apropiații cu ei. Ideea este că poți lucra orice, doar că aici se plătește mai puțin, iar acolo – mai mult. Reîntregirea familiilor este deci un factor. Mai este important și faptul că regiunea e nerecunoscută. E o temă sensibilă și pentru oameni, și pentru autorități. Când se va soluționa problema statutului, asta va permite însănătoșirea economiei, în așa fel încât să putem livra produsele noastre nu doar pe piața internă, dar și pe cea externă.

- Salariile mici din regiunea noastră ne permit să trăim doar de la o lună la alta. Noi de exemplu suntem un cuplu tânăr și nu avem cum să punem bani de-o parte sau să adunăm pentru locuință. Dacă nu moștenim o locuință de la părinți, noi singuri nu ne vom putea asigura o locuință. Tinerii caută perspective pentru dezvoltare. Iar la noi mai există și sistemul binecunoscut, când locurile bine plătite sunt ocupate de „ai lor”.

***

Începând cu data de 1 mai administrația de la Tiraspol obligă șoferii care intră în regiunea transnistreană să aibă asigurarea pe răspundere civilă auto obligatorie, perfectată de companii de asigurări transnistrene sau de cele din Republica Moldova. Un comunicat al Băncii centrale din regiune anunță că șoferii cu mașini cu numere străine vor fi obligați să dețină și o asigurare „Carte Verde”, „care să acopere și teritoriul Transnistriei”. Șoferii care nu vor avea aceste două asigurări nu vor fi admiși pe teritoriul regiunii transnistrene și vor fi obligați să le perfecteze la așa-numitele puncte vamale instalate de administrația de la Tiraspol pe linia administrativă de separare cu Republica Moldova. Dacă mașinile cu numere ne-transnistrene vor fi prinse fără cele două asigurări pe teritoriul transnistrean după data de 1 mai, proprietarul riscă amendă administrativă.

Adjunctul negociatorului-șef din partea Tiraspolului, Alexandr Stețiuk, susține că această nouă prevedere nu va avea niciun impact pentru șoferii din Republica Moldova, cel puțin pe moment.

Alexandr Stețiuk (mijloc)

​Alexandr Stețiuk: „Noi avem un acord cu Republica Moldova încă din 2015 care continuă să rămână în vigoare, acord cu privire la recunoașterea reciprocă a asigurărilor. Deci, pentru proprietarii de mașini din Republica Moldova nu se va schimba nimic, ei vor putea în continuare să viziteze Transnistria cu asigurările pe răspundere civilă auto pe care le au eliberate de companiile de asigurări din Republica Moldova. Atâta timp cât acordul rămâne în vigoare, nimic nu se schimbă.”

Corespondentul nostru la Tiraspol, Serghei Ursul, transmite că pentru o mașină cu capacitatea cilindrică a motorului de două mii de centimetri cubi un cetățean străin care va vrea să viziteze cu mașina regiunea transnistreană va trebui să-și cumpere o asigurare pentru o lună pentru care să plătească 95 de ruble transnistrene, aproximativ 5 euro.

***

Din 1 aprilie, antreprenorii din regiunea transnistreană care activează în bază de patentă au fost obligați să renunţe la ea şi să aleagă unul dintre trei regimuri fiscale pe care le propun autorităţile de la Tiraspol. În funcţie de domeniul de activitate, dar şi de cifra de afaceri, antreprenorii se pot înregistra în calitate de întreprinzători individuali sau pot activa în baza unui sistem de impozitare simplificat. O a treia opţiune este procurarea unei patente antreprenoriale individuale, dar în acest caz va fi limitat volumul de produse care poate fi importat. Administrația de la Tiraspol speră că astfel vor crește încasările la bugetul regiunii.

Corespondentul nostru la Tiraspol, Serghei Ursul, transmite că din cauza numărului mare de acte care trebuie perfectate odată cu trecerea la noul sistem de fiscalizare, dar și din cauza unor situații care nu au fost prevăzute de schimbările legislative, noul sistem de impozitare va fi pus în aplicare integral începând cu data de 1 iunie. Amânarea a oferit o perioadă de grație agenților economici și organelor fiscale.

Corespondentul nostru a stat de vorbă cu adjunctul directorului Institutului de studii politice și dezvoltare regională de la Tiraspol, Andrei Mospanov, întrebându-l pe cine va afecta această reformă, cine va avea de câștigat și, poate, de pierdut de pe urma noilor prevederi.

Andrei Mospanov: „Din punctul meu de vedere, principalul plus al acestei reforme fiscale, destul de ample, cardinale și care vizează mai multe aspecte ale antreprenoriatului privat, este că aceasta va permite ca oamenii de afaceri să fie împărțiți în câteva categorii. Pentru că nu este un secret faptul că la noi în ultimii ani noțiunea de antrepretoriat individual a devenit foarte extinsă. Pe de o parte, poate fi vorba despre un atelier de cizmărie, unde lucrează doi oameni, frizerii care au amenajate două locuri de muncă, iar pe de altă parte, nu este un secret faptul că există chiar magazine mari care lucrează în bază de patentă.

Din acest punct de vedere, noua lege va împărți antreprenorii în categorii, în funcție de veniturile și rulajele lor și, respectiv, vor fi un sistem de impozitare mai proporțional și mai corect pentru toți. Un alt plus este că anumite rulaje ale unor agenți economici vor fi scoase din zona gri și bugetul va primi venituri în plus.

Iar cel mai mare minus este că legea a fost adoptată în foarte mare grabă și aceasta conține multe momente discutabile. Însăși faptul că pe parcursul lunii martie Sovietul Suprem a continuat să introducă modificări la legea care deja practic trebuia să intre în vigoare vorbește despre caracterul grăbit al legii și despre carențele pe care le are. Chiar și intrată în vigoare, legea are momente neclare. Inspectoratul fiscal va interpreta aceste momente în favoarea sa, agenții economici – în favoarea lor și aici vor apărea în mod evident conflicte. Noi ne vom confrunta cu aceste neclarități pe tot parcursul anului 2019. Iar Sovietul suprem mai are, probabil, mult de lucru pentru ajustarea legii adoptate.”

Europa Liberă: Dacă e să privim lucrurile din perspectiva comunității de afaceri, care oamenii de afaceri va avea de câștigat, și care – de pierdut?

Andrei Mospanov: „Pot spune din perspectiva mea – eu însumi sunt antreprenor individual, persoană auto-angajată. În principiu, persoanele auto-angajate, care lucrează pe cont propriul, au de câștigat, sistemul de impozitare pentru ei nu se va schimba, iar la unele capitole ar trebui chiar să scadă cu 10 la sută. Altceva este că persoana anto-angajată are o listă de activități disponibile destul de limitată. Totuși, cunosc la Tiraspol peste 100 de astfel de persoane auto-angajate.

Altă categorie sunt deținătorii de patente. Ei se ocupă de producție și oferirea de servicii. Acestea tot nu vor avea de pierdut. Chiar dacă volumul de impozite va crește, cifra nu va fi mare – între 5 și 15 la sută.

În ceea ce privește comerțul cu amănuntul, aici tabloul este mai puțin clar și mai puțin în culori roze. Acolo rulajele sunt destul de mari și respectiv deținătorii de patente care se ocupă de comercializarea cu amânuntul a produselor alimentare și a celor industriale vor simți o creștere a poverii fiscale. Cât va însemna asta în procente și la ce categorii de produse – asta va arăta anul 2019, pentru că multe lucruri în lege încă nu sunt clare.

În ceea ce privește antreprenorii individuali mari – de obicei este vorba despre cei care se ocupă de comerțul extern, fac importuri, trec marfă peste hotare – aceștia evident că vor plăti impozite mai mari. Dacă e să analizăm situația prin prisma faptului dacă vor câștiga sau vor pierde, trebuie de spus că în sistemul precedent ei obțineau supra-avantaje din poziția pe care o ocupau. Acum lucrurile revin la locul lor.”

***

Un avocat de la Chişinău susține că polițiști moldoveni ar contribui la arestarea, pe teritoriul Republicii Moldova, a persoane care sunt urmărite penal în regiunea secesionistă. Declarația aparține avocatului Veaceslav Țurcan, care îl apără în instanță de fostul sef al Internelor de la Tiraspol.

Cazul fostului oficial din administrația nerecunoscută de la Tiraspol, Ghenadii Kuzmiciov, răpit în august 2018, din apropierea orașului Chișinău, cu participarea autorităților polițienești din Republica Moldova, și transportat ulterior în stânga Nistrului, a revenit în atenția opiniei publice. Apărători ai drepturi lor omului se arată îngrijorați de faptul că ancheta procurorilor pe acest caz de răpire a fost suspendată, iar cei care au admis încălcarea gravă a drepturilor omului nu sunt trași la răspundere.

Avocatul Veaceslav Țurcan

Avocatul Veaceslav Țurcan, care îl apără pe fostul oficial transnistrean, a declarat săptămâna trecută, în cadrul unei conferințe de presă, că fostul ministru de interne în guvernul nerecunoscutei republici nistrene, Ghenadii Kuzmiciov, este deținut la închisoarea din Hlinaia din apropierea orașului Tiraspol, în condiții inumane, el fiind torturat și privat de serviciile unui avocat și ale medicilor.

„Participarea polițiștilor la furtul, răpirea unei persoane, este răspunderea directă a Republicii Moldova și în așa cazuri ori se face urmărirea penală eficientă și se dovedește acest lucru prin accesul la materiale sau se mimează urmărirea penală și atunci ni se deschide direct calea la CEDO. Nu e vorba de Kuzimiciov, ci de standarde care trebuie să fie respectate în privința tuturor cetățenilor din țara noastră. Am impresia că procurorii se tem. Ei își dau seamă că aici sunt interesele unor persoane cu funcții sus-puse și ei, pur și simplu, se tem”.

Avocatul Veaceslav Țurcan a reiterat acuzațiile la adresa conducerii Ministerului de Interne, care, potrivit lui, ar fi interesată să mușamalizeze cazul, inclusiv faptul că polițiști moldoveni ajută reprezentanților regimului de la Tiraspol să urmărească persoane pe teritoriul Republicii Moldova, le furnizează informații și date despre acestea.

Apărătorul spune că mai multe probe, care dovedesc complicitatea polițiștilor moldoveni la răpirea și transportarea în stânga Nistrului a fostului oficial transnistrean, nu ar fi fost luate în calcul în cadrul urmăririi penale, iar singurul martor, persoana care era la volanul mașinii în care se deplasa Kuzmiciov, și care a fost abuzată de către mascați în prezența echipajului de poliție, care i-a stopat pe traseu, figurează în dosar ca martor, și nu ca victimă.

Nicolae Tulușniuc a fost lăsat în mijlocul drumului fără acte, bani și automobil. El a depus în aceeași zi o plângere la poliție, indicând toate detaliile, inclusiv despre mașina în care se afla echipajul de poliție care patrula în acea zi traseul Chișinău-Leușeni. Avocatul Veaceslav Țurcan se arată decis să insiste asupra reluării urmăririi penale pe acest caz, iar Tulușniuc să fie recunoscut drept victimă:

„Polițiştii care au activat în acea zi pe traseu trebuie să fie găsiți, să fie recunoscuți. Trebuie să fie identificată mașina de poliție, dar nu să ni se spună că așa mașină nu există. Noi am expediat o informație la procuratură, în care am depus și o înregistrare video difuzată de PRO TV în cazul accidentului în care a fost implicată mașina președintelui Dodon. În acel video se vede și mașina de poliție implicată în cazul de răpire a lui Kuzimiciov. Nicolae Tulușniuc a recunosc acea mașină. În ordonanța procurorilor, care a fost suspendată, se vorbește că așa mașină, cu astfel de numere, nu există în dotarea INP. Nici nu s-a dorit să se caute așa informație”.

Atât conducerea Ministerului Afacerilor Interne, cât și a Procuraturii municipale Chișinău, în gestiunea căreia se află dosarul pe cazul răpirii lui Kuzmiciov, nu au avut până în prezent o reacție oficială la acuzațiile grave aduse de apărători ai drepturilor omului și rudele persoanei răpite. Doar Inspectoratul General al Poliției a anunțat că a transmis Procuraturii Generale materialele pe cazul Kuzmiciov și că a demarat, în baza plângerii depuse de rudele victimei, o anchetă internă pentru a stabili acțiunile sau inacțiunile polițiștilor.

Ion Manole în studioul Europei Libere de la Chișinău

Asociației Promo-LEX, care de mai mulți ani monitorizează respectarea drepturilor omului în regiunea transnistreană, a indicat de mai multe ori în rapoartele sale despre cazuri de răpire a persoanelor de pe teritoriul constituțional al Republicii Moldova, cu complicitatea organelor de drept moldovenești. Directorul executiv al Promo-LEX, Ion Manole, spune că astfel de cazuri au loc frecvent în ultimii ani și arată că autoritățile constituționale nu au creat până în prezent mecanisme eficiente de apărare a drepturilor omului, dar și de garantare a drepturilor persoanelor care se află legal pe teritoriu Moldovei.

„Practicile proaste la care recurg autoritățile Republicii Moldova continuă să facă victime. Persoana respectivă a fost transmisă autorităților din teritoriul necontrolat de Republica Moldova. Vorbim despre răpire sau participare a poliției noastre la cazuri de răpire a persoanei și nicidecum despre arestare. Nu au fost respectate procedurile, nu au fost respectate drepturile ce se impun în astfel de situații pentru persoana care este reținută. Încălcarea acestor norme, mai ales răpirea persoanelor sau toleranța față de aceste răpiri este o crimă”.

Avocații de la Promo-LEX spun că în prezent pe rolul Curții Europene a Drepturilor Omului sunt trei cauze în care anumiți cetățeni a fost răpiți și transmiși administraţiei din stânga Nistrului, cu complicitatea polițiștilor moldoveni.

***

Formatori de opinie de pe două maluri ale Nistrului,vorbitori de română şi rusă şi uniţi de proiectul „Dialoguri transnistrene”, proiect organizat de Institutul pentru Iniţiative Strategice (IPIS) de la Chişinău, și finanțat de PNUD Moldova, au vizitat recent Viena și Bruxellesul, unde s-au întâlnit cu mai mulţi oficiali preocupaţi de evoluţiile moldovene din cadrul OSCE, Comisiei Europene, cu europarlamentari şi cercetători ai Carnegie Europe. Ce au aflat nou despre perspectivele reglementării transnistrene şi viitorul relaţiei Chişinăului cu UE, Liliana Barbaroșie și Iulian Ciocan l-au întrebat pe Vladislav Kulminski, directorul Institutul pentru Iniţiative Strategice de la Chişinău.

Vladislav Kulminski la Bruxelles

​Europa Liberă: Reglementarea transnistreană, un alt subiect discutat în aceste zile cu oficiali de la Bruxelles. Igor Dodon a făcut suficiente declaraţii până acum cu privire la intenţia sa de a rezolva chestiunea transnistreană, dar Igor Dodon este cumva un exponent clar al intereselor rusești la Chişinău. Ar trebui să concluzionăm din asta că o soluţie în care Transnistria să poată, eventual, bloca chestiunile legate de politica internă, dar mai ales externă a Republicii Moldova, ar fi mai probabilă în condiţiile în care Igor Dodon ar obţine un rol mai important în construcţia politică de la Chişinău?

Vladislav Kulminski: „Liliana, eu cred că anume ceea ce ați menționat Dvs. trebuie să fie una din liniile roșii pentru societatea Republicii Moldova, adică noi ca societate și ca societate civilă pur și simplu nu trebuie să admitem așa ceva oricine s-ar afla la vârful puterii la Chișinău. Anume prin societatea civilă trebuie să vină această presiune ca reglementarea conflictului transnistrean să fie una viabilă și să nu blocheze politica internă și politica externă a Republicii Moldova. Și, de fapt, acest lucru depinde mai mult de noi, de societate decât de politicieni, pentru că, desigur, politicienii sunt așa cum s-a întâmplat și în 2003, dacă țineți minte, politicienii sunt, adică natura politicianului este că el, de fapt, este gata să facă anumite compromisuri și societatea civilă trebuie să fie acolo și să se asigure că orice soluție ar fi în interesul Republicii Moldova.

Dar o altă problemă foarte importantă care a fost discutată e că, de fapt, și malul drept, și malul stâng au ajuns în prăpastia sărăciei, în capcana sărăciei. Și referitor la Republica Moldova, anume această capcană a sărăciei este rezultatul real al guvernărilor precedente. Și într-o țară săracă, cum ar fi Republica Moldova în ziua de astăzi, democrație pur și simplu nu există, pentru că logica supraviețuirii are legile proprii – tu te gândești doar la niște lucruri de bază, la hrană, la serviciile de întreținere, la haine și nu prea ai posibilități să citești, să înțelegi, să ai anumite reflecții.

Dacă țineți minte, noi foarte mult am vorbit despre „fenomenul Șor”, adică cum el, prin intermediul magazinelor sociale, și-a cumpărat voturile oamenilor săraci. Și despre ce asta ne vorbește? Asta ne vorbește despre aceea că, de fapt, starea lucrurilor în țară este extrem de gravă din acest punct de vedere și Republica Moldova are nevoie de o resetare completă, are nevoie de o dezvoltare economică și are nevoie să iasă din acest cerc vicios al sărăciei.”

Europa Liberă: „Dle Kulminski, iată o întrebare poate, așa, mai incomodă, referitoare la întâlnirile pe care le-ați avut cu reprezentanții societății civile din Transnistria. Nu credeți că există ceva artificial în faptul că niște oameni care nu se prea intersectează în viața de zi cu zi se întâlnesc din când în când, la sugestia europenilor, apoi se retrag în comunitățile lor paralele? Întrebarea mea este: ce spațiu de manevră au reprezentanții societății civile din Tiraspol, nu sunt și ei dependenți de Kremlin, ca și puterea de la Tiraspol?

Vladislav Kulminski: „Dvs. aveți dreptate într-un fel, dar eu vreau să subliniez că în cadrul acestor dialoguri noi nu am avut niciun reprezentant al structurilor, haideți să spunem așa, au fost doar formatori de opinie, jurnaliști etc. Și Dvs. aveți dreptate, în principiu aceasta este situația în regiune, doar că eu cred cu fermitate că un dialog este mai bun decât lipsa acestui dialog. Și eu pot să vă zic că opiniile se schimbă, opiniile nu sunt rigide și prin această comunicare cu experți, cu jurnaliști, cu formatori de opinie de pe malul drept, adică de la noi, din Republica Moldova, opiniile se schimbă. Și eu cred că acest lucru are sau va avea în viitor un impact pozitiv.

Dacă noi vorbim serios despre reglementarea conflictului transnistrean, noi trebuie să lucrăm cu societatea de acolo, pentru că noi nu putem pur și simplu să uităm despre faptul că ea există, că această societate are anumite opinii – oricare ar fi acele opinii – și că noi trebuie să lucrăm și să încercăm să schimbăm starea lucrurilor în regiune. Anume cu aceasta noi ne-am ocupat în cadrul acestui proiect.”

Europa Liberă: Ultima întrebare și un minut pentru răspuns, dle Kulminski. Ce ar trebui să se schimbe însă ca și la nivelul politicului să apară această perspectivă?

Vladislav Kulminski: „Liliana, noi am avut o conferință finală, care a fost foarte interesantă, și am avut un panel cu politicieni. Eu cred că în Republica Moldova, în primul rând, noi avem nevoie de un consens.

Toate partidele politice – Partidul Democrat, Blocul ACUM, Partidul Socialiștilor – ar avea nevoie de un numitor comun. Noi trebuie să promovăm politica noastră de bază vizavi de reglementarea conflictului transnistrean și această politică trebuie să vină din interiorul Republicii Moldova și să fie în interesul Republicii Moldova. Aici, eu cred că anume aici noi trebuie să începem schimbarea acestei politici, pentru că noi acum vorbim cu mai multe voci – există vocea socialiștilor, vocea democraților, vocea Blocului ACUM...”

Europa Liberă: Și vocea sărăciei...

​Vladislav Kulminski: „Și există și vocea sărăciei. Exact! Și spre regret, noi nu avem un fel de politică comună vizavi de această problemă, dar dacă tu nu ai un fel de politică comună a tuturor partidelor, atunci desigur că îți este foarte greu să promovezi interesul național în mod consecvent.”

***

Europa Liberă: Duminică a avut loc turul final al alegerilor prezidențiale din Ucraina. În ultimele sondaje înaintea acestor alegeri, actorul Volodimi Zelenski conducea detașat, cu peste 57% din intențiile de vot, în fața președintelui Petro Poroșenko.

Cei cinci ani de preşedinţie Poroşenko în Ucraina au însemnat fără îndoială o încălzire vizibilă a relaţiei dintre Kiev şi Chişinău şi câteva decizii importante pentru reglementarea transnistreană, cum ar fi instituirea unui control mai riguros pe frontiera administrativă moldo-ucraineană. Nu se ştie ce a contat mai mult – presupusele legături bune între cei doi oligarhi Petro Poroşenko şi Vlad Plahotniuc sau faptul că odată cu războiul din estul țării, Ucraina a privit cu alţi ochi la conflictul transnistrean. Ar putea urma o nouă schimbare, după alegerile prezidențiale, de duminică? O întrebare la care a căutat răspuns colega mea, Liliana Barbaroșie:

Schimbarea ar putea interveni doar dacă după aceste alegeri, urmate la câteva luni şi de parlamentare, situaţia în Ucraina s-ar destabiliza într-atât încât să determine Rusia la noi acţiuni de extindere a influenţei sale asupra teritoriului statului vecin. De această părere este analistul Viorel Cibotaru, în trecut ministru al apărării şi lider de partid la Chişinău.

Viorel Cibotaru

„Planurile privind Malorosia şi planurile de creare a unei republici Basarabia de Sud rămân în vigoare la Kremlin. Deci, rămân în vigoare şi riscurile la adresa Republicii Moldova. Acum, imaginaţi-vă o Ucraină în criză politică şi o insurgenţă a Rusiei în regiunea Odesa. Asta va crea nişte riscuri absolut evidente pentru securitatea R. Moldova.”

Proaspăt reîntors de la un forum de securitate de la Kiev, Viorel Cibotaru trece în revistă câteva scenarii post-electorale foarte posibile în cazul izbânzii lui Volodimir Zelenski în prezidenţialele de duminică. Primul, dar cel mai puţin probabil, ar fi o înţelegere rapidă între clanurile oligarhice ucrainene. Iată însă care ar fi varianta cea mai proastă pentru perspectiva relaţiilor moldo-ucrainene şi, implicit, a evoluţiilor ulterioare din reglementarea transnistreană, după părerea analistului.

„Lupta aceasta între oligarhi ar putea reizbucni şi vor fi conflicte, vor fi lucruri incerte, va fi o mişcare browniană a partidelor şi partiduţelor ucrainene care vor căuta să-şi găsească o nişă în acea nouă situaţie.”

Expertul Viorel Cibotaru sugerează, totuşi, că, dacă ar fi să-şi facă îngrijorări în legătură cu Rusia, moldovenii ar trebui să se uite cu atenţie mai degrabă la propriile evoluţii politice decât la cele din Ucraina.

„Principala primejdie vine acum nemijlocit de la Putin, care s-a aşezat la masa negocierilor dintre partidele de la Chişinău şi face presiuni asupra PD ca să accepte preţul participării Partidului Socialiştilor la o posibilă alianţă cu PD. Preţul a fost anunţat de către dl Dodon - mecanisme de federalizare a R. Moldova şi instituirea unui mecanism de garantare a principiului de neutralitate, care, de fapt, trebuie înţeles ca o renunţare a R. Moldova la cooperarea cu România şi NATO.”

Începând cu 2014, pe segmentul transnistrean al frontierei estice a Republicii Moldova au fost instalate, cu ajutorul Kievului, mai multe puncte de control comun, aceasta fiind şi cea mai importantă înţelegere la care au au ajuns Chişinăul şi administraţia Poroşenko pe un subiect nesoluţionat în ultimii 20 de ani.

Mulţi analişti cred că Ucraina, care a ajuns să simtă pe propria piele pericolul agresiunii ruse, a acceptat în sfârşit să sprijine Chişinăul în dorinţa lui de a-şi controla frontiera estică, dar au existat şi dintre cei care au invocat relaţiile neformale dintre liderii de la Chişinău şi Kiev, Vlad Plahotniuc şi Petro Poroşenko, ca factor determinant al apropierii celor două capitale. Singurul subiect mai important de dispută care rămăsese nesoluţionat era cel al construcţiei de către Ucraina a șase hidrocentrale noi pe râul Nistru, dar cu câteva zile înainte de ultimul tur al prezidenţialelor ucrainene Kievul a anunţat că şi-a amânat intenţia privită cu multă îngrijorare de la Chişinău.