Experții unei proeminente organizații neguvernamentale care monitorizează reforma justiției spun că amendamentele constituționale propuse săptămâna aceasta de Guvern, deși întârziate, sunt salutabile. Amendamentele prevăd între altele un rol mai mic pentru șeful statului la numirea judecătorilor, respectiv, sporirea independenței acestora. Dar pentru că nu au fost adoptate la timp, Guvernul tocmai a ratat ajutoare de 28 de milioane de euro suspendate de Uniunea Europeană. Acum încearcă să recupereze restanțele, dar cu ce șanse?
Proiectul Ministerului Justiției exclude reconfirmarea judecătorilor în funcție de către șeful statului după primii cinci ani de activitate, numirea lor urmând să fie valabilă până la atingerea de către ei a vârstei de 65 de ani. Indiferent de instanță, magistrații urmează să fie numiți de președinte la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, lucru care exclude parlamentul din procesul de alegere a judecătorilor Curții Supreme de Justiție. Experta Centrului de Resurse Juridice, Nadejda Hriptievschi spune că aceste modificări sunt așteptate de mult timp, pentru că mai ales în cazul CSJ, numirea judecărilor părea a fi mai curând o negociere politică decât o procedură bazata pe performante în meserie.
Autorii proiectului ridică la nivel de normă constituțională promovarea judecătoriilor în bază de merit. Nu este o noutate, doar că actualmente nu se respectă această condiție, este de părere Nadejda Hriptievschi. Pe lângă măsurile care vor spori independența judecătorilor, remarcă ea, sunt și prevederi discutabile. Experta se referă la faptul că pentru candidații în funcție de judecători la CSJ se exclude cerința de a avea o vechime în funcție de magistrat de cel puțin 10 ani. Iar asta înseamnă că în componenta CSJ ar putea ajunge la dorință persoane care nu au lucrat nici o zi în funcția de judecător, explică Nadejda Hriptievschi:
Nadejda Hriptievschi
„Este periculos pentru că Curtea Supremă de Justiție este o instanță de judecată, deci nu este o Curte Constituțională, care este o entitate juridico-politică. La Curtea Constituțională este absolut normal să fie oameni fără activitate anterioară în funcția de judecător, pentru că este altfel modalitatea de lucru. Curtea Supremă de Justiție este instanța care stabilește practica judiciară în Republica Moldova și eu cred că nu este recomandabil să fie judecători fără o zi de muncă.”
În prezentarea acestui proiect de modificare a Constituției, ministrul Justiției, Vladimir Cebotari, a accentuat angajamentul autorităților de a promova aceste schimbări, fiind vorba și de o condiție pentru a obține asistența macrofinanciară europeană pentru reforma justiției.
Numai că aplicarea acestor modificări nu este o condiție recentă, notează experții. Nadejda Hriptiesvschi spune că o inițiativă în acest sens a apărut încă în 2015, dar nu a fost promovată din varii motive. Apoi, în 2016, pentru un proiect similar cu cel promovat acum, Guvernul a obținut avizul Curții Constituționale, inițiativa a trecut de prima lectură în legislativ, dar a fost retrasă ulterior. În consecință, neadoptarea modificărilor a fost una din cauzele pentru care autoritățile au ratat ultima tranșă de 28 de milioane de euro pentru reforma justiției.
Nadejda Hriptievschi spune ca are temei sa pună la îndoială sinceritatea autorităților care își declară dorință de a asigura independența judecătorilor:
S-a făcut tot posibilul ca să se tergiverseze
„S-a făcut tot posibilul ca să se tergiverseze, să se treacă de perioada în care poate fi o inițiativă legislativă de modificare a Constituției aprobată. Faptul că acum va fi aprobat, e foarte important pentru viitor, dar a fost omis un termen important pentru că avem deja CSM-ul ales pentru patru ani în această componență și în proiectul de lege nu se prevede nimic cu privire la încetarea mandatului actualilor membri și crearea consiliului, adică se fac niște modificări care vor fi aplicabile, cel puțin pentru CSM pentru patru ani.”
Dacă proiectul de lege ar fi fost aprobat acum an, era sa fie imposibilă realegerea recentă a unor judecători în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii. De altfel, mai multe organizații ale societății civile au semnalat lipsa de transparență și a unui concurs real în cadrul alegerilor de la CSM din luna trecută.
Ministrul Justiției, Vladimir Cebotari, a respins criticile, precizând că proiectul care a ajuns în 2016 în legislativ nu a avut susținerea majorității parlamentare:
„La acea etapă nici nu era numărul suficient de voturi pentru ca să fie trecut acel proiect. Trebuie să ne uităm la un lucru foarte real, vorbim despre modificarea Constituției și acest lucru se face cu numărul a 67 de deputați. Noi nu lucrăm cu rea credință și deși unii tratează tot ceea ce noi facem cu rea credință, noi în fiecare zi arătăm, din măsurări obiective, evaluări independente că lucrurile merg, sunt realizate cu bună credință.”
Pentru ca actualul proiect să ajungă în legislativ, Guvernul trebuie să obțină din nou avizul Curții Constituționale, ca mai apoi, după șase luni, să poată fi adoptat cu votul a 2/3 din deputați, adică 67 de aleși ai poporului. În aceste condiții, crede Nadejda Hriptievschi, într-un scenariu optimist, proiectul de modificare al Constituției ar putea fi adoptat în sesiunea legislativului din primăvara anului 2018, când patimile electorale își vor face deja efectul.