Pornind la drum, la începutul acestei luni, pentru a parcurge cei 370 de kilometri până la Forumul Economic de la Moscova, directorul unei firme ruse de tractoare era pe punctul de a-și face compania cunoscută prin critici usturătoare la adresa autorităților.
Pe internet a circulat un videoclip în care Vladimir Boglaiev spunea că nu-și amintește de niciun moment din anii 1990 încoace în care cei aflați la putere să se fi discreditat „atât de activ”.
„Oamenii de la vârf au pierdut complet contactul cu realitatea de pe teren, din economie”, a spus el.
Comentariile lui Boglaiev de la evenimentul din 7-8 aprilie nu ar fi fost poate atât de remarcabile dacă nu ar fi fost contextul în care au fost făcute.
Într-o țară în care disidența este rară și adesea pedepsită aspru, în special de când Rusia a lansat invazia pe scară largă a Ucrainei în 2022, în ultimele săptămâni au apărut o serie de declarații publice critice referitoare la economia șovăitoare și la restricțiile asupra utilizării internetului, motivate de autorități prin nevoia de a combate terorismul.
„Deși fiecare act individual de critică poate părea irelevant, împreună ele sunt semnificative”, a scris Tatiana Stanovaia, de la Carnegie Russia Eurasia Center, pe 21 aprilie, referindu-se la disidența față de restricțiile online.
„Pentru a folosi o analogie medicală: simptomele minore și greu de explicat pot fi un inconvenient trecător – sau un semn al unei boli care pune viața în pericol”, a adăugat ea.
Foarte puține dintre aceste critici îl vizează personal pe președintele Vladimir Putin și aproape niciuna nu se opune războiului din Ucraina – deși un susținător de lungă durată al lui Putin l-a numit brusc pe președinte „criminal de război” și a ajuns rapid într-un spital de psihiatrie pentru o lună, iar bloggerii pro-război s-au plâns că războiul nu este dus în mod eficient.
Unii analiști, precum Stanovaia, au sugerat că disputa legată de internet dezvăluie o luptă din culise între structurile din cadrul și din jurul Serviciului Federal de Securitate (FSB), pe de o parte, și interesele de afaceri sau economice, inclusiv cele din cadrul guvernului, pe de altă parte. Cu alte cuvinte, o luptă între grupuri rivale care sunt amândouă loiale lui Putin.
Dacă este așa, Putin a dat de înțeles de partea cui se află în comentariile din 23 aprilie, când s-a referit la „probleme cu căderile internetului” din marile orașe.
„Dacă acest lucru este legat de operațiuni de prevenire a atacurilor teroriste… securitatea va fi întotdeauna prioritatea”, a spus el, citind din notițe scrise de mână în timpul unei videoconferințe cu înalți oficiali. Autoritățile de stat au afirmat că restricțiile sunt necesare pentru a proteja împotriva atacurilor cu drone ucrainene.
În același timp, Putin a recunoscut cu prudență că întreruperile provoacă agitație în rândul rușilor, îndemnând oficialii să găsească soluții și să se asigure că serviciile vitale funcționează.
În această fotografie de arhivă distribuită de agenția de stat Sputnik, președintele Rusiei, Vladimir Putin, prezidează o ședință cu membrii guvernului prin videoconferință, la Moscova, pe 23 aprilie 2026.
„Economia se prăbușește”
Cele mai recente cifre economice ilustrează ceea ce voia să spună Boglaiev, produsul intern brut (PIB) al Rusiei scăzând cu 1,8% în ianuarie și februarie. Acesta, în contextul unor reacții negative la restricțiile de internet, care au afectat grav multe întreprinderi.
Expertul Economic independent, Vladislav Jukovski
„Economia se prăbușește. Asta înseamnă că nu vor mai exista investiții, locuri de muncă și profituri. Conform estimărilor agenției de statistică de stat a Rusiei, profiturile au scăzut, de asemenea, cu 30% la începutul acestui an – o scădere record de la începutul războiului cu Ucraina”, a declarat Vladislav Jukovski, economist independent, pentru Serviciul rus al RFE/RL pe 22 aprilie.
„Companiile nu mai au bani – nici măcar în sectorul militar-industrial – pentru a plăti mai mult ca să atragă muncitori la fabricile de apărare pentru a produce tancuri, obuze și alte arme. Anul acesta situația va fi mult mai gravă”, a adăugat el.
Boglaiev, a cărui companie produce piese de schimb pentru sectoarele metalurgic, al mașinilor-unelte și petrochimic, precum și tractoare, s-a exprimat deschis și în trecut.
În septembrie anul trecut, de exemplu, el a respins sugestiile potrivit cărora Rusia ar fi reușit să-și diversifice economia pentru a scăpa de dependența de exporturile de combustibili fosili.
El nu este o voce izolată.
Printre alți vorbitori de la forumul de la Moscova s-a numărat Robert Nigmatulin, de la Academia Rusă de Științe, care a deplâns pierderea locurilor de muncă din industria grea.
„Putem investi într-o țară cu o conducere ca aceasta? Nu poți conduce o economie în acest fel. Trebuie să-i spunem președintelui”, a spus el.
În martie, oligarhul Oleg Deripaska a făcut valuri cu un atac la adresa Băncii Centrale, îndemnând economiștii acesteia să „își revină în fire” și să reducă ratele dobânzilor.
Putin însuși a aruncat vina asupra subalternilor săi săptămâna trecută, dar și-a extins aria de acțiune, adresând o mustrare televizată înalților săi oficiali și consilieri economici, inclusiv prim-ministrului Mihail Mișustin și șefei Băncii Centrale, Elvira Nabiullina, pe fondul indicatorilor economici sumbri.
Elvira Nabiullina, guvernatoarea Băncii Centrale a Rusiei, la reuniunea anuală a instituțiilor de creditare cu conducerea Băncii Centrale, la Moscova, pe 5 martie 2026.
O „mașină a timpului” înspre URSS
Este ironic că restricțiile impuse internetului, parte a eforturilor de a înăbuși disidența, au alimentat-o, de fapt.
Măsurile au inclus întreruperi ale internetului mobil, blocarea popularei aplicații de social media Telegram și măsuri pentru a împiedica oamenii să folosească VPN-uri (rețele private virtuale) pentru a ocoli restricțiile existente și a accesa servicii precum Instagram.
Este evident că acest lucru are, de asemenea, un impact economic uriaș, nu doar asupra interacțiunilor banale de comerț electronic, cum ar fi rezervarea unui taxi, livrarea unei mese sau efectuarea altor cumpărături. De asemenea, afectează puternic influencerii, iar critica din partea vedetei ruse de pe Instagram, Victoria Bonia, a fost probabil cea mai puternică până în prezent.
Videoclipul ei online s-a concentrat pe un amestec eclectic de probleme care a inclus restricțiile online, dar a acoperit și inundațiile din Daghestan, poluarea de pe coasta Mării Negre și sacrificarea animalelor în Siberia.
Victoria Bonia
Adresat direct lui Putin, videoclipul a evitat să-l învinovățească pentru măsurile nepopulare, dar părea să sugereze că stilul său de conducere autoritar era parte a problemei. Și a strâns aproximativ 20 de milioane de vizualizări.
„Vladimir Vladimirovici, oamenii se tem de tine. Oamenii se tem de tine; bloggerii, artiștii se tem; guvernatorii se tem de tine. Dar tu ești președintele țării noastre. Nu cred că ar trebui să ne fie frică de tine”, a spus ea.
Bonia a clarificat ulterior că Putin are sprijinul ei, înainte de a se implica într-o dispută acerbă cu prezentatorul de talk-show pro-Kremlin Vladimir Soloviov, care a numit-o „c...ă” cu „gură spurcată”.
Aiza, o altă influenceriță, le-a spus celor 4 milioane de urmăritori ai săi că Rusia suferă de „jurnalism mort, jurisprudență moartă [și] umor mort – pentru că glumele sunt pedepsite aspru în țara noastră”. Pe fondul controverselor tot mai mari, ea a șters ulterior postarea.
Actorul Ivan Ohlobîstin, care a cerut anterior ca invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina să fie declarată „război sfânt”, și-a exprimat și el părerea.
„Restricțiile digitale sunt o greșeală uriașă. În primul rând, nu poți „restricționa” cu adevărat nimic (trăim în secolul XXI)”, a scris el într-o postare, unde altundeva, pe Telegram. „Dacă vreți să ne duceți înapoi în URSS, va trebui să construiți o mașină a timpului.”
Sociologul rus Dmitri Dubrovski, stabilit la Praga, a declarat pentru Current Time (televiziune în limba rusă, parte din RFE/RL) că Bonia a devenit „un purtător de cuvânt neașteptat pentru o parte a societății pe care, de obicei, nimeni nu o reprezintă: oameni obișnuiți îngrijorați… care nu vor să aibă nimic de-a face cu politica.”
În orice caz, intensificarea criticilor survine pe fondul scăderii popularității lui Putin și în perspectiva alegerilor parlamentare din toamnă. Aceste alegeri nu vor fi nici libere, nici corecte, dacă ne luăm după experiența anterioară. Cu toate acestea, Dobrovski a spus că se așteaptă ca răspunsul Kremlinului să fie o relaxare a restricțiilor privind internetul.
„Cu siguranță se va întâmpla înainte de alegeri. Ar putea fi o măsură temporară. Dar cred că ei vor încerca să atenueze restricțiile, în special pe Telegram”, a adăugat el.
Indiferent de cât de eficient ar fi acest lucru, este ceva ce Kremlinul are puterea să facă. Rezolvarea problemelor economice profund înrădăcinate ale Rusiei ar putea fi o sarcină mai dificilă.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te