Popularitatea liderului rus, Vladimir Putin, a atins cel mai jos nivel din ultimii ani. Acest lucru reiese clar din sondajele de opinie din ultimele săptămâni, inclusiv cele realizate de instituții legate de stat. De exemplu, FOM, al cărui principal client este Administrația Prezidențială, a consemnat cel mai scăzut nivel de încredere publică în Putin din septembrie 2022 încoace.
Rușii de rând încep să-și piardă încrederea în Vladimir Putin, iar experții identifică mai multe cauze pentru acest declin. Printre acestea se numără întreruperile masive ale internetului mobil impuse de autorități, atacurile cu drone ucrainene care au perturbat zborurile și exporturile de petrol rusești în Marea Baltică, dar și sacrificarea forțată a vitelor bolnave, măsură care a provocat nemulțumiri puternice în rândul fermierilor din Siberia.
Scăderea în sondaje nu indică totuși, deocamdată, o criză politică pentru Kremlin: Vladimir Putin rămâne liderul incontestabil al țării. De-a lungul anilor, autoritățile de la Moscova au investit considerabil în controlul și cosmetizarea proceselor electorale, menținând aparența unei alegeri reale într-un sistem definit adesea drept „democrație dirijată”.
Cu toate acestea, experții subliniază că orice schimbare în starea de spirit a opiniei publice este atent monitorizată de Kremlin, iar evoluțiile recente sunt analizate în detaliu de funcționarii responsabili de gestionarea sistemului politic.
„Este un semnal important, susținut și de o serie de alte evenimente și incidente din ultima perioadă”, spune Gulnaz Sharafutdinova, directoarea Institutului Rusia de la King's College Londra, care a invocat și cazul unui avocat pro-Kremlin, cunoscut pentru atacurile sale verbale, care a ajuns internat într-un spital de psihiatrie după ce l-a criticat direct pe Putin.
Potrivit expertei, schimbarea de dispoziție din societatea rusă are mai multe cauze: atacurile cu drone ucrainene, perturbarea aplicațiilor precum Telegram și WhatsApp, așteptările neîmplinite privind negocierile de pace mediate de SUA și, mai ales, oboseala față de un război prelungit care începe să apese tot mai mult asupra economiei.
„Acest lucru nu înseamnă că revoluția bate la ușă, dar tensiunile în creștere nu sunt o veste bună pentru Kremlin”, subliniază Sharafutdinova.
La rândul său, sociologul Konstantin Gaaze, fost consilier al guvernului rus stabilit la Tel Aviv, atrage atenția că nu există încă suficiente date pentru a identifica exact categoriile sociale cele mai afectate: „Cine anume e obosit, dezamăgit sau furios?”
„Am asistat la intervenții majore în viața de zi cu zi - întreruperi și restricții ale internetului - dar se conturează și o tendință de durată”, a spus Gaaze.
Totuși, el observă o tendință clară: „Războiul pătrunde tot mai adânc în inima Rusiei europene: drone, atacuri asupra rafinăriilor de petrol și altele asemenea – efecte care se acumulează în timp.”
Vaci sacrificate, internet blocat, răbdare epuizată
Ani de zile, autoritățile de reglementare din domeniul tehnologiei și agențiile de securitate au înăsprit controlul asupra internetului, instalând sisteme de supraveghere, adoptând legi restrictive și obligând companiile tech să cedeze controlul către anumiți actori apropiați Kremlinului.
În ultimul an, însă, măsurile au devenit și mai dure, autoritățile au început să taie pur și simplu internetul mobil în tot mai multe regiuni.
Kremlinul justifică măsura invocând nevoia de a împiedica dronele ucrainene să folosească rețelele rusești pentru navigație. Dar consecințele - plus blocarea aplicațiilor Telegram și WhatsApp - au afectat grav viața cotidiană a milioane de oameni, mai ales în Moscova.
Un sondaj publicat luna trecută de Centrul Levada, unul dintre puținele institute de cercetare independente rămase în Rusia, a arătat o creștere vizibilă a numărului de ruși care se confruntă cu probleme de internet și a celor nemulțumiți de restricțiile impuse Telegram și WhatsApp.
Între timp, la începutul lui februarie, autoritățile veterinare din mai multe regiuni siberiene au ordonat instalarea stării de carantină și sacrificarea a zeci de mii de bovine și alte animale, invocând rabia și o altă boală bacteriană extrem de contagioasă. Fermierii s-au revoltat, acuzând că măsura e disproporționată și distruge traiul oamenilor din sate și orășele mai sărace. Unii au protestat inclusiv în Piața Roșie din Moscova - un gest politic extrem de rar în zilele noastre.
Economia rusă frânează și ea vizibil, după ani de creștere alimentată de cheltuielile guvernamentale de război. Inflația a împins prețurile în sus, ratele dobânzilor au explodat, în timp ce salariile bat pasul pe loc.
Războiul care macină pe dinăuntru
Războiul din Ucraina, ajuns la patru ani pe 24 februarie, rămâne un factor central al nemulțumirilor.
După revenirea la Casa Albă în ianuarie 2025, Donald Trump a declarat drept prioritate încheierea războiului. Trimișii săi speciali s-au întâlnit în repetate rânduri cu Putin, iar negociatorii săi au organizat mai multe runde de discuții bilaterale și trilaterale.
Dar discuțiile s-au blocat.
O lună de atacuri americane și israeliene asupra Iranului a contribuit parțial la blocaj. În același timp, cerințele dure ale Rusiei privind teritoriile și garanțiile de securitate – considerate de Ucraina inacceptabile și periculoase – au îngreunat orice progres.
În plus, armata ucraineană – deși mai mică și slab echipată în ceea ce privește artileria, muniția și armamentul greu – a reușit să împiedice înaintarea rapidă a trupelor ruse și atingerea obiectivelor Kremlinului. Acest lucru a provocat pierderi uriașe forțelor ruse.
Potrivit datelor FOM, ultima scădere semnificativă a popularității lui Vladimir Putin a avut loc în septembrie 2022, la șapte luni de la începutul invaziei. Atunci, Kremlinul a realizat că războiul nu se va încheia rapid – deși inițial unii anticipau că Rusia va supune Ucraina în câteva zile sau săptămâni. Putin a ordonat o mobilizare la scară largă, care a șocat societatea rusă și a determinat plecarea din țară a sute de mii de oameni.
În interiorul Rusiei, disidența a fost aproape complet suprimată. Evgeni Prigojin, proprietarul unei rețele de restaurante din Sankt Petersburg care a construit o formidabilă armată de mercenari și a organizat, în 2023, o revoltă - eșuată - a fost unul dintre cei mai vocali critici ai modului în care era purtat războiul. A murit două luni mai târziu într-un accident aviatic despre care se crede că a fost o asasinare.
Luna trecută, Ilia Remeslo, un zgomotos susținător al Kremlinului, a stârnit reacții puternice după ce a publicat un text extrem de critic la adresa războiului și a situației generale din țară. El l-a atacat inclusiv pe Putin, pe care l-a numit criminal de război, acuzându-l că distruge Rusia.
La mai puțin de două zile după publicarea articolului, Remeslo a fost internat într-un spital de psihiatrie, deși nu este clar dacă a fost vorba de o internare voluntară sau nu. Locul în care se află în prezent este necunoscut.
„Ce se întâmplă acum? A început o furtună perfectă”, a declarat Elena Koneva, sociolog și specialist în opinie publică, într-un comentariu publicat de fostul post de radio moscovit, Ekho Moskvy.
„În acest moment, această uriașă masă de zăpadă numită «susținere pentru Putin» începe să se topească. Nu se va prăbuși dintr-o dată, dar se topește treptat, tot mai mult”, a scris ea.
„Este o schimbare lentă, dar cu adevărat semnificativă. Este un prim indiciu, și acesta nu poate fi înăbușit prin noi represiuni – din mult prea multe motive.”
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te