Lista a fost propusă la 22 mai de Înaltul reprezentant UE pentru afaceri externe și politica de securitate și mai trebuie aprobată de Consiliul UE (țările membre). Sursele Europei Libere spun că examinarea propunerii a început la 23 mai, iar aprobarea se va face la nivel de ambasadori, fiind o chestiune de câteva zile.
Șor, Tauber, Cavcaliuc, Plahotniuc și Ceaika urmează a fi sancționați pentru „acțiuni care destabilizează R. Moldova”. În propunerea europeană privind sancționarea celor cinci, se spune că UE „rămâne fermă în sprijinul său pentru Moldova” în fața „activităților destabilizatoare ale actorilor externi”.
Noutățile listei europene sau pentru ce pot fi sancționați Tauber și Cavcaliuc
Dacă Șor, Plahotniuc și Ceaika, om de afaceri rus cunoscut pentru legăturile sale cu fostul președinte moldovean Igor Dodon, au mai fost sancționați de Statele Unite și Marea Britanie pentru acțiuni care dăunează Republicii Moldova, va fi prima dată când Tauber și Cavcaliuc vor apărea pe o listă a celor sancționați.
Deputata Tauber, vicepreședinta Partidului Șor, a condus multe din protestele antiguvernamentale începute de formațiunea sa în septembrie 2022 și este cercetată penal de procurorii moldoveni într-un dosar privind finanțarea ilegală a partidului. Tauber este și singura din lista celor sancționați care se află fizic în R. Moldova.
Cavcaliuc, fost șef interimar al Inspectoratului General de Poliție, a fugit din R. Moldova în 2021 și se presupune că s-ar afla la Londra. În propunerea de sancționare, se spune că fostul polițist devenit politician și lider al Partidului „Acasă Construim Europa” (PACE) a participat, alături de Ilan Șor, la organizarea protestelor violente la Chișinău, în octombrie 2022.
Igor Ceaika este singurul non-moldovean de pe lista UE. În propunerea de sancționare se spune că el a jucat rolul de „portofel” al Rusiei, „canalizând bani către activele FSB din Moldova, în scopul de a aduce țara sub controlul Kremlinului”.
Setul de argumente folosit de UE
Lista vine la mai puțin de o lună după ce Consiliul European a adoptat, la solicitarea autorităților moldovene, un cadru special de sancțiuni pentru persoanele care „destabilizează situația din R. Moldova”. UE a justificat atunci nevoia sancțiunilor prin faptul că stabilitatea și suveranitatea R. Moldova, dar și statul de drept sunt amenințate de proteste violente, cu susținere financiară din partea Rusiei, reamintind între altele rolul lui Ilan Șor în „furtul miliardului”, în 2014.
- Te-ar putea interesa și: Chișinăul îi vrea pe lista de sancțiuni a UE pe Plahotniuc, Șor și „încă trei indivizi” care se află în Marea Britanie
În legătură cu infracțiunea financiară din 2014, Curtea de Apel de la Chișinău l-a condamnat la 15 ani de închisoare pe Șor, care se ascunde în străinătate și spune că procesul este motivat politic.
În propunerea europeană privind sancționarea celor cinci se mai spune că UE „rămâne fermă în sprijinul său pentru Moldova” în fața „activităților destabilizatoare ale actorilor externi”. De asemenea, în propunere se arată că sancțiunile au drept scop și nevoia „recuperării activelor persoanelor identificate ca responsabile pentru nereguli financiare grave și exportul neautorizat de capital”.
Sancțiunile presupun restricții de călătorie în țările UE și confiscarea bunurilor pe care cei sancționați le-ar avea pe teritoriul blocului comunitar.
- Te-ar putea interesa și: UE a pregătit mecanismul de sancționare a persoanelor care încearcă să destabilizeze R. Moldova
Caramalac și Kalinin pot fi sancționați pentru acțiuni contra Ucrainei
În afară de lista celor sancționați pentru acțiuni de destabilizare a R. Moldova, Înaltul reprezentant pentru afaceri externe și politica de securitate al UE a mai propus ca doi cetățeni moldoveni, Grigore Caramalac și Alexandr Kalinin, să fie sancționați pentru „acțiuni care subminează sau amenință integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei”.
Grigore Caramalac și Alexandr Kalinin
Caramalac este descris drept om de afaceri cu cetățenie dublă, rusă și moldoveană, controlând fundație rusească „Ifavis”, prin intermediul căreia s-a implicat în organizarea de evenimente patriotice și sportive în teritoriile ocupate din estul Ucrainei, cu sprijinul autorităților de ocupație.
„Prin urmare, el este responsabil de susținerea acțiunilor și politicilor care subminează sau amenință integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei”, se spune în propunere.
Kalinin este un politician moldovean, lider al Partidului Regiunilor din R. Moldova. După invadarea Ucrainei de către Rusia, acesta a călătorit în zonele ocupate din estul Ucrainei și a acordat sprijin forțelor militare ruse, se spune în propunere.
Cercetat penal în R. Moldova într-un dosar privind propaganda războiului, Kalinin a amenințat procurorii moldoveni că va veni la audieri la Chișinău cu tancul, de oriunde s-ar afla.
Caramalac și Kalinin urmează să fie sancționați în baza altui regim de sancțiuni al UE, introdus încă în 2014, după ce Rusia a anexat Crimeea și a oferit sprijin separatiștilor din Donbas.