Curtea Constituțională a Republicii Moldova a respins o sesizare a președintelui Igor Dodon și a recunoscut drept constituționale completările la Codul Audiovizualului prin care radiodifuzorilor și distribuitorilor de servicii de informare în masă le este interzisă transmiterea programelor cu conţinut informativ, informativ-analitic, militar şi politic produse în alte state decât cele membre ale Uniunii Europene, în Statele Unite ale Americii, în Canada, precum și în statele care au ratificat Convenția europeană cu privire la televiziunea transfrontalieră. O convorbire la această temă cu directorul executiv al Aasociației Presei Independente Petru Macovei.
Europa Liberă: Așadar, Curtea Constituțională a respins sesizarea președintelui Dodon și a declarat constituțională așa-numita lege anti-propagandă, de fapt, amendamentele la Codul Audiovizualului prin care a fost interzisă retransmiterea programelor cu conţinut informativ, informativ-analitic, militar şi politic provenite din Rusia, în primul rând, amendamente adoptate în decembrie anul trecut. Această decizie a Curții a adus, poate în primul rând pentru populație, dle Macovei, o înțelegere mai bună a ce încalcă și ce nu încalcă libertatea de exprimare și accesul la informații?
Petru Macovei: „Mă îndoiesc că Înalta Cure a făcut acest lucru, nici nu cred că trebuia să așteptăm să facă asta, or, Curtea Constituțională a încercat să explice anumite neclarități în ceea ce privește aplicabilitatea acestei legi și, dacă aceste interdicții lovesc în libertatea de exprimare, libertatea de exprimare nu este un drept fundamental, lucru arhicunoscut, în special pentru experții în domeniu, dar și pentru multă, multă lume care se pricepe în jurisprudență și în funcționarea cadrului legislativ. Totodată, poate că o parte a societății moldovenești aștepta ca cea mai importantă Curte din Republica Moldova să pună dea mai multe, punctele pe i în ceea ce privește limitele, până unde Parlamentul Republicii Moldova poate să intervină în limitarea unui drept – dreptul la libera exprimare, de transmiterea unor idei cu care poți fi de acord sau poți să nu fii de acord. Eu însă, după ce am citit comunicatul dat de Curtea Constituțională, nu am putut înțelege, deci mi-am făcut impresia că Curtea Constituțională nu a răspuns, totuși, la aceste întrebări.”
Europa Liberă: Ca o precizare doar înainte de a vorbi despre alte aspecte ale acestor lucruri, voi cita acum o constatare a Curții, vorbind, apropo, despre limitele care vorbeați. O constatare care poate fi citită cu oarecare îngrijorare de mulți: „În ciuda evoluției semnificative din ultimii ani, nu există dovezi că știrile de pe internet ar fi avansat pe locul de frunte pe care îl ocupă programele radio și de televiziune în materie de furnizare a informațiilor, astfel încât să existe nevoia aplicării unor măsuri speciale și în cazul unor surse de internet”. Să însemne oare acest lucru că, dacă internetul s-ar ridica într-un scurt timp la acel „loc de frunte” al radioteleviziunii, să se aplice și aici interdicții, așa cum sugerează, se pare, Curtea?
Petru Macovei: „M-am amuzat și eu puțin când am citit acest comunicat. Cred că este o formulare destul de stângace a judecătorilor Curții în încercarea de a explica și a justifica probabil anumite acțiuni ale Parlamentului Republicii Moldova. Tocmai de asta spuneam la început că – ca și consumator de media, ca persoană care are o anumită capacitate de expertiză pe segmentul libertății de exprimare și a libertății media – mă așteptam să obținem, să avem, să dea Curtea Constituțională o justificare sau o explicație mai clară a acestor limitări, lucru care nu s-a întâmplat, din păcate. Curtea Constituțională nu a făcut nimic altceva decât să constate niște lucruri și arhicunoscute. Primul este cel care ați spus Dvs., este adevărat că la momentul actual audiovizualul, televiziunile și radioul, televiziunile, în special, sunt principala sursă de informație, dar asta nu înseamnă că mâine nu se vor schimba cu locurile și nu va fi internetul. Cu siguranță asta va fi mai devreme sau mai târziu. Înseamnă oare asta că aceste limitări vor fi introduse și în ceea ce privește internetul și, mă rog, alte surse de informare din categoria noilor tehnologii? O altă constatare făcută de Curte, care m-a mirat și pe mine într-un fel, pentru că spune la un moment dat că, vezi Doamne, „cetățenii Republicii Moldova au posibilitatea să acceseze și alte instituții mass-media”, deci nu doar televiziunile, al căror conținut într-un fel, al celor care retransmit din țările care nu au ratificat Convenția europeană privind televiziunea transfrontalieră, pot să acceseze și alte surse media. Lucrurile sunt foarte clare. Nu văd de ce ar trebui să existe o decizie a Curții sau o constatare a Curții Constituționale pe acest segment care și așa este de la sine înțeles.”
Europa Liberă: Decizia Curții, dle Macovei, vine cumva în contradicție cu părerea unor organizații internaționale, iată, de exemplu, a OSCE, care au avut reticențe în legătură cu aceste restricții ale autorităților moldovene, au văzut în ele „un instrument disproporționat împotriva propagandei”. Vă amintiți acea expresie?
Petru Macovei: „Exact!”
Europa Liberă: OSCE, bunăoară, recomandase „să fie evitate încercările de a interzice propaganda prin intermediul legislației, deoarece noțiunea în cauză este dificil de definit în mod obiectiv”... În ce măsură modul în care, iată, vede Curtea Constituțională lucrurile explică cumva aceste reticențe care au existat anterior din partea unor organisme internaționale?
Petru Macovei: „Nu prea le explică și mă îndoiesc că o decizie a unei Curți ar trebui să explice lucrurile astea. O decizie a unei instanțe trebuie să se încadreze în normele juridice naționale și internaționale. M-aș aștepta și vreau să văd decizia integrală a Curții Constituționale pe segmentul despre care vorbim acum pentru a înțelege dacă s-a reușit explicarea prin prisma Convenției Europene privind Drepturile Omului, a dreptului internațional, în general, pentru că nu cred că ne putem referi la normele jurisprudenței naționale pe această speță, nu există așa ceva. Reamintesc, Republica Moldova este unica țară din spațiul european, cu excepția Ucrainei, în care este o situație cu totul specială și nu cred că ne putem raporta la ea, deci este unica țară care a introdus asemenea restricții.”
Europa Liberă: Dar până vine decizia explicată a Curții, răspunsul Dvs. care este – respectă aceste interdicții normele europene, internaționale?
Petru Macovei: „Din punctul meu de vedere, mai puțin. Totodată, din punctul meu de vedere, pe care l-am expus și anterior, sunt convins că statele din Uniunea Europeană, statele asociate Uniunii Europene, în general, toată lumea civilizată ar trebui să ia măsuri împotriva a ceea ce noi numim propagandă și a știrilor false; din punctul meu de vedere, însă este disproporționat să introduci o restricție pe anumite posturi ale anumitor țări. Am optat întotdeauna pentru ca aceste atribuții să fie oferite unor structuri cum sunt Consiliul Coordonator al Audiovizualului, care ar trebui să se ocupe de monitorizarea tuturor radiodifuzorilor străini care emit în Republica Moldova, dar și a celor autohtoni și să ia decizii dacă constată o anumită tendință de dezinformare, iar această decizie să poată fi contestată într-o instanță de judecată. Or, ceea ce s-a întâmplat acum la noi, interdicția generală de retransmitere a unor emisiuni cu un anumit caracter din anumite țări mi se pare disproporționată.”
Europa Liberă: De altfel, reprezentantul Președinției a insistat că nu există temeiuri pentru restricții generale, cum spuneți și Dvs., ci că ar fi trebuit judecat fiecare caz aparte, fiecare emisiune, program ș.a.m.d., astfel încât să fie blocate punctual doar cele care, să spunem așa, informează ostil consumatorul. Cât de justificată vi se pare explicația Curții că monitorizarea pe bucată, ca să spunem așa, a fiecărui caz nu este rațională, pentru că ar putea conduce la „incertitudini, numeroase litigii, la costuri suplimentare şi ar acorda autorității de reglementare o discreție excesivă”?
Petru Macovei: „Acum, povestea cu costurile suplimentare într-o decizie a Curții Constituționale, care dă decizia pe o situație privind drepturile reclamate de către o parte a cetățenilor de a se informa și exprima liber, mi se pare la fel destul de stranie. Deci, în general, dacă vorbim despre constatările în comunicatul care s-a dat ieri al Curții Constituționale, sunt mai multe lucruri foarte stranii, care, din punctul meu de vedere, nu fac decât să amplifice bănuiala că această decizie care a fost luată de către Parlamentul Republicii Moldova are mai mult motivații politice, decât motivațiile de a proteja drepturile cetățenilor Republicii Moldova.”
Europa Liberă: Sunt deja niște luni bune, dle Macovei, de când „legea antipropagandă” este în vigoare... Se poate spune că a avut efectul scontat? A devenit spațiul informațional în consecință mai igienic, să spunem așa?
Petru Macovei: „Efectele au fost destul de mici, minime, de fapt. Ca să nu amintesc faptul că într-o anumită regiune a Republicii Moldova, este vorba de autonomia găgăuză, în primul rând, aceasta în regiune, în general, nu se aplică, dar dacă este să vorbim de restul teritoriului Republicii Moldova, trebuie să constatăm că aceea ce noi numim propagandă rusească, într-adevăr, nu mai există în emisiuni, nu mai sunt retransmise acele emisiuni, însă în știrile posturilor prorusești din Republica Moldova aceeași propagandă de fapt este citită deja cu vocea prezentatorilor din Republica Moldova, ceea ce înseamnă că automat a devenit produs autohton în înțelegerea Codului Audiovizualului amendat de Parlament în decembrie anul trecut. Corespunzător, propaganda rusă a rămas, atâta doar că ea a luat fațeta unui produs autohton. În același timp și lucru despre care trebuie să amintim de fiecare este că avem poate mai puțină propagandă externă, însă avem mult mai multă propagandă internă.”
Europa Liberă: Apropo, recomandați Dvs. niște interdicții ale propagandei din interior... Vreo preocupare a autorităților ați observat pentru contracararea iată a acestei propagande, care la alegeri acum s-a văzut clar?
Petru Macovei: „Nu există nicio preocupare a autorităților din Republica Moldova pentru diminuarea propagandei interne, lucru care demonstrează o dată în plus caracterul politic al deciziilor care au fost luate. Deci, efectiv propaganda externă este înlocuită cu propaganda internă care este tot mai mare și mai mare și pentru că, după cum bine știți, o mare parte a instituțiilor mass-media sunt controlate de politicieni, aceste instituții sunt folosite pentru manipulare și pentru dezinformare, în special în campaniile electorale, iar alegerile din primul sau al doilea tur din Chișinău au demonstrat cu brio acest lucru. Sunt absolut convins că, atât pe segmentul propagandei interne, dezinformărilor interne și externe, aceste atribuții sunt ale Consiliului Coordonator al Audiovizualului. Efectiv ceea ce trebuie de făcut este ca această structură să fie depolitizată, așa cum s-a promis de multe ori și nu s-a mai făcut nici până în ziua de astăzi, iar profesioniștii, care ar trebui să se ocupe de acest lucru din Consiliul Coordonator al Audiovizualului, să adopte decizii în funcție de gravitatea încălcărilor, lucru care nu se întâmplă acum, pentru că abordarea este una selectivă.”