Centrul pentru Jurnalism Independent, în colaborare cu alte organizații de media din Republica Moldova, invită jurnaliștii și reprezentanții societății civile să participe joi, 3 mai, la Marșul Solidarității Presei. Organizatorii își propun să promoveze spiritul de coeziune prin acest eveniment, astfel încât breasla jurnaliștilor să reacționeze corespunzător atunci când autoritățile tergiversează luarea unor decizii în interesul presei sau mimează transparența și susțin concentrarea instituțiilor media. Mai multe despre această acțiune, care va da startul Zilelor Libertății Presei în Moldova, vom afla de la Nadine Gogu, directoarea Centrului pentru Jurnalism Independent.
Europa Liberă: Așadar, mâine jurnaliști și reprezentanți ai societății civile sunt invitați să participe la Marșul solidarității presei. Dna Gogu, în actualele condiții, când experții constată că multe din instituțiile de presă sunt politizate, manifestarea solidarității ce ar însemna?
Nadine Gogu: „Prin această acțiune, pe care noi o numim în ultimii ani Marșul solidarității presei, noi de fapt sperăm să adunăm cât mai mulți colegi, cât mai mulți colegi și din societatea civilă, dar și din mass-media și când zic colegi din media, mă refer la acei jurnaliști, în primul rând, care mai doresc să facă jurnalism, și nu mercenariat, pentru că, din păcate, în ultimii ani avem multe media care sunt angajate deschis politic și nu fac jurnalism. Și sperăm că ne vom aduna suficient de mulți pentru ca să putem împreună să solicităm autorităților ca să asigure condiții adecvate de activitate pentru mass-media, pentru ca media să-și poată păstra independența, să rămână deoparte de ingerințele administrației publice centrale sau ale politicienilor.”
Europa Liberă: Marșul solidarității va începe la Parlament, după care va continua la Președinție, Guvern și la Consiliul Coordonator al Audiovizualului. De ce ați optat anume pentru un asemenea itinerar?
Nadine Gogu: „Păi, în primul rând, mergem la Parlament pentru ca să cerem deputaților să îmbunătățească cadrul legal, pentru că ei sunt cei care veghează asupra îmbunătățirii legilor, în special atunci când sunt și solicitări din partea jurnaliștilor. Nu o dată am vorbit despre problemele pe care le reclamă jurnaliștii, în special acei de investigație cu privire la accesul la informație; vom cere Parlamentului să asigure că avem legislație care să permită un acces corect pe piața de publicitate și, totodată, credem că tot Parlamentul ar trebui, prin elaborarea unor legi, să asigure și dreptul populației la informație corectă și echidistantă. După care, cum ați și menționat, o să mergem la Guvern, la Președinție, pentru ca să le reamintim funcționarilor de acolo să ofere informație jurnaliștilor, pentru că am avut situații în care le-a fost refuzat, pur și simplu, accesul unor jurnaliști la evenimente organizate de Președinție, dar și deseori așteaptă zile întregi jurnaliștii răspunsurile la solicitările de informație pe care le expediază în cadrul instituțiilor guvernamentale. Iar la CCA am zis să mergem, pentru că aceasta este instituția care trebuie să vegheze asupra respectării legislației, pentru că da, noi putem avea legi bune, pot fi îmbunătățite, însă, dacă aceste legi nu vor fi implementate, atunci degeaba le avem. De aceea avem o organizație, o instituție cum este CCA-ul ca să urmărească cum este respectată legislația în domeniul audiovizualului.”
Europa Liberă: Ce vă face, totuși, să credeți că de această dată sau în timpul apropiat autoritățile la care v-ați referit vor reacționa corespunzător, că nu se vor uita cu pasivitate la aceste reacții, care vin dinspre jurnaliști și organizațiile de media?
Nadine Gogu: „Noi nu putem exclude că și de această dată vor reacționa la fel cum au reacționat în alți ani, dar folosim această ocazie – Ziua Mondială a Libertății Presei, pe care o marcăm tradițional la 3 mai –, anume pentru ca să facem un bilanț, să vedem dacă autoritățile și-au respectat angajamentele sau promisiunile pe care le-au făcut. De fapt, observăm, noi în fiecare an ieșim la 3 mai și le reamintim autorităților despre drepturile și obligațiile jurnaliștilor, solicităm respectarea anumitor drepturi, iar ei tradițional fac promisiuni, se angajează să facă anumite acțiuni pe care ulterior, din păcate, nu le realizează. Și când zic asta, mă refer în special și la acel grup de lucru care a fost lansat anul trecut și de aproape un an lucrăm împreună. Da, este adevărat, s-au făcut anumite lucruri, însă, după aproape un an de activitate, nu avem încă vreo lege care ar fi fost votată în lectură finală. Codul Audiovizualului a fost votat în prima lectură, sperăm foarte mult să fie votat și în a doua lectură, cel puțin până în alegerile parlamentare din acest an, dar mai avem amendamente la Legea privind accesul la informație, mai există un nou proiect de lege cu privire la publicitate, se lucrează la amendamente privind modificarea Legii privind protecția datelor cu caracter personal. Sunt mai multe proiecte de legi care ar fi trebuit deja să fie examinate, pentru că se lucrează de ceva timp la ele, dar nu s-a întâmplat.”
Europa Liberă: Ați menționat Legea privind accesul la informație. Știu că Centrul pentru Jurnalism Independent are o campanie pentru a îmbunătăți cadrul legal în acest sens de mai mult timp, de asta vreau să vă întreb: în ce măsură reacționează jurnaliștii pe parcursul anului pentru a-și îmbunătăți condițiile de muncă, eventual? În ce măsură manifestă interes și solidarizare?
Nadine Gogu: „Din păcate, dacă utilizăm termenul „solidarizare”, putem spune că sunt cam anemici mulți colegi din breaslă. De fapt avem puține instituții cu adevărat independente, care încearcă să rămână independente de finanțele care vin de la partide politice sau de la autorități, dar oricum și ele supraviețuiesc datorită faptului că sunt susținute de unii donatori externi și iată atunci când sunt situații care implică solidarizare sau reacții de răspuns din partea unor media, în special acei care sunt implicați, se reacționează, dar, cum ziceam, mai anemic. Din păcate, lucrurile în ultimul timp s-au schimbat și nu s-au schimbat în bine, pentru că avem o presă puternic divizată pe criterii politice, nu doar lingvistice, așa cum era pe timpuri și mulți colegi, jurnaliști care sunt angajați la diferite media, unii dintre ei chiar consideră că ceea ce fac ei, fac bine. Cum spuneam puțin mai devreme, nu toți percep și nu toți realizează că de fapt ei fac mercenariat.”
Europa Liberă: Urma să vă întreb, admiteți că, totuși, sunt instituții de presă în care jurnaliștii nu văd probleme și îngrijorările organizațiilor de media nu sunt neapărat împărtășite?
Nadine Gogu: „Exact. Am văzut asta și ca reacție în urma comunicatelor pe care le facem sau a rapoartelor de monitorizare, sau a declarațiilor atunci când reacționăm la ceea ce se întâmplă în domeniu. Noi tradițional elaborăm și un memoriu privind libertatea presei în ultimul an și în acest an constatăm aceeași situație ca și în anii trecuți și de fapt nu doar noi, dar și organizațiile internaționale vorbesc despre stagnare. Avem, cum ziceam, la nivel legislativ multe legi care nu au fost adoptate, la nivel de concentrare, pentru că de jure am putea spune că nu există, dar de facto situația e cu totul alta. Și schimbarea beneficiarilor finali care a fost declarată anul trecut de către unii radiodifuzori nu înseamnă neapărat că s-a schimbat și politica editorială și avem și multe rapoarte de monitorizare care arată că de fapt avem aceeași politică editorială la posturile respective și manipularea, propaganda internă, o problemă care este perpetuată din an în an. Pentru că avem proprietari politicieni, avem și ingerințe în activitatea mass-media.”
Europa Liberă: Politicienii cărora vă adresați sunt și proprietari ai instituțiilor de presă?
Nadine Gogu: „Exact, exact! Noi avem acum alegeri locale noi în luna mai și facem monitorizarea presei. Apropo, iată va fi lansat azi un prim raport de monitorizare și cred că este un indicator foarte bun, care arată că multe media pică testul. Deci avem aceleași media care manipulează, care fac partizanat politic, care nu informează, dar dezinformează publicul, din păcate. Și așteptăm în alegerile viitoare un comportament relativ la fel.”
Europa Liberă: În aceste condiții când există asemenea riscuri că informațiile care ajung la public nu sunt tocmai corecte, de cealaltă parte ați observat vreo schimbare de percepție a informației din partea consumatorilor media?
Nadine Gogu: „Așa cum arată rezultatele unor studii sociologice, observăm că unii consumatori de media gândesc critic și chiar numărul lor este în creștere. Cel puțin asta spun ei și o confirmă și rezultatele sondajelor. Nu s-au făcut prea multe cercetări calitative sau focus-grupuri ca într-adevăr să ne dăm seama dacă este așa sau nu, dar oricum noi sperăm că după câte activități, câte acțiuni se fac de diferite organizații neguvernamentale, dar și în școli, pentru că deja sunt mult mai multe decât acum câțiva ani, sperăm ca spiritul critic, gândirea critică să se îmbunătățească și consumatorii să fie până la urmă acei care vor spune „da” sau „nu” anumitor media.”
Europa Liberă: Ce soluții există în momentul în care spiritul critic și nemulțumirea printre jurnaliști, organizații de media va fi manifestat doar de o parte a acelor din piața media?
Nadine Gogu: „Nu pot spune că există acum soluții care ar trata toate problemele, pentru că până la urmă este important ca în această zi să ne adunăm cu toții, să vorbim despre probleme și să vorbim nu doar noi între noi, dar să transmitem aceste mesaje, aceste informații către publicul larg, cel puțin acele media care vor participa și vor informa despre acțiune, ca și oamenii, auditoriul, audiența să cunoască care sunt problemele și care e situația de fapt.”
Europa Liberă: Ați menționat și Dvs. că Parlamentul de la Chișinău a aprobat în prima lectură un Cod al serviciilor media audiovizuale. Pe finalul acestei discuții, ce aduce, în primul rând, folositor și în măsură să schimbe starea de lucruri acest nou Cod al serviciilor media audiovizuale?
Nadine Gogu: „Este un nou cod, o nouă lege, care a provocat mai multe discuții, unele controverse. Sigur, nu toată lumea, nu toți cei vizați, în special, sunt satisfăcuți de ceea ce este inclus în noul document, dar cel puțin a fost votat în prima lectură și sper să nu sufere prea mari schimbări atunci când va fi pregătit pentru lectura a doua, pentru că intuim că vor fi multe dezbateri și vor veni încă multe amendamente la cele care au fost propuse la noul document, dar se vine cu un document nou, pentru că cel care este acum în vigoare era destul de învechit și suferise foarte multe amendamente, care va reglementa inclusiv partea ce ține de manipulare, pentru că pe noi asta ne interesează, în primul rând, în ultimii ani cu prevederi mult mai clare, care, dacă Consiliul Coordonator al Audiovizualului va ține cont de ele, va urmări ca aceste prevederi să fie respectate, atunci vom avea mult mai puțină manipulare și dezinformare decât avem acum. Și desigur că este important ca și acest Consiliu Coordonator al Audiovizualului să fie independent, să rămână în afara oricărui amestec din partea politicienilor și să-și facă treaba. Și atunci nu vom avea prea multe prilejuri, ocazii ca să vorbim despre manipulare și propagandă.”
