Ele ignoră astfel decizia Uniunii Europene de a nu mai prelungi aceasta măsură restrictivă după 15 septembrie.
Kievul a avertizat că va duce cele trei țări în fața Organizației Mondiale a Comerțului. Restricțiile poloneze, slovace și ungare au fost criticate de asemenea de miniștrii agriculturii din Germania și Spania înaintea unei reuniuni cu colegii lor din celalalte țări UE, luni.
„Suntem conștienți de anunțurile unor state membre cu privire la măsuri unilaterale. În acest moment, este important ca toate țările să lucreze constructiv și să fie deschise la un compromis”, a spus duminică, 17 septembrie, o purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene, citată de agenția Reuters. „Obiectivul nostru este să punem în aplicare și să facem să funcționeze noul sistem, anunțat recent”, a mai spus ea.
Bruxelles-ul a anunțat vineri, 15 septembrie că nu va extinde interdicția asupra importurilor de cereale ucrainene în Polonia, Ungaria, Slovacia, România și Bulgaria – măsură acceptată de UE din primăvară, la presiunea celor cinci state membre și care a expirat vineri.
În schimb, Comisia Europeană a cerut Kievului să ia imediat măsuri eficiente pentru a evita o nouă denaturare a pieţei agricole în statele membre vecine. Totodată, până cel târziu la sfârşitul zilei de luni, 18 septembrie 2023, Ucraina trebuie să prezinte un plan concret de acțiune iar Comisia Europeană își rezervă dreptul de a reveni la blocarea exporturilor, dacă acesta nu va funcționa.
Importurile – nu și tranzitul - de cereale ucrainene, inclusiv grâu și porumb, au fost blocate în încercarea de a proteja fermierii din grupul celor cinci țări „din prima linie” – cum s-au autodefinit- de un aflux de produse ieftine.
La baza tensiunilor care au apărut între Ucraina și țările central și est-europene din UE este invazia neprovocată a Rusiei în Ucraina și faptul că Moscova a blocat exporturile de cereale din porturile ucrainene la Marea Neagră. Încercând să sprijine Ucraina, Uniunea Europeană a creat rute alternative pentru exporturi, așa-numitele „rute ale solidarității”, care trec prin cele cinci state „din prima linie”.
### Vezi și... ### Putin cere concesii Occidentului pentru a reveni în „inițiativa cerealelor la Marea Neagră”Interdicții unilaterale
Pe 15 septembrie, imediat după decizia de la Bruxelles de a nu mai prelungi restricțiile, la Budapesta, premierul Viktor Orban a anunțat că țara sa va continua să interzică – unilateral – importurile de cereale ucrainene, iar ministrul Agriculturii, István Nagy a adăugat chiar că va fi extinsă lista de produse. „Protecționism, acesta este motivul deciziei guvernului Orban”, explică Pablo Gorodi, editorul șef al redacției ungare a RFE/RL, și o presupusă luptă cu „multinaționalele, pe care UE le-ar favoriza acum, în detrimentul micului fermier european”.
Polonia și Slovacia, ambele în pragul unor alegeri generale complicate, în care votul agricultorilor ar putea juca un rol important, au luat măsuri unilaterale similare.
Ungaria a interzis importul a 24 de produse agrare ucrainene, cum ar fi cerealele, semințele de rapiță și de floarea-soarelui, anumite produse din carne, mierea și ouăle.
Polonia a prelungit interdicția de import pentru grâu, porumb și rapiță. „Nu suntem de acord cu decizia Comisiei Europene și, în interesul fermierilor și consumatorilor polonezi, introducem măsuri la nivel național”, a declarat vinerea trecută Piotr Müller, purtătorul de cuvânt al guvernului polonez.
Guvernul slovac a decis să interzică importul a patru produse: grâu, porumb, semințe de rapiță și semințe de floarea soarelui, cu argumentul că „trebuie să prevenim presiunea excesivă asupra pieței slovace pentru a rămâne echitabili și cu fermierii noștri. În același timp, pasul nostru este o reacție la procedura similară din Polonia și Ungaria", a spus premierul Ľudovít Ódor.
România și Bulgaria au urmat căi diferite. Bulgaria a anunțat încă de pe 13 septembrie că se retrage din grupul celor „cinci state din prima linie” și ridică restricțiile pe importurile ucrainene, din motive legate de situația specifică a pieței interne.
Protestul fermierilor bulgari, Blagoevgrad, în apropiere de granița cu Serbia și Macedonia de Nord, Bulgaria, 18 septembrie 2023.
Fermierii bulgari sunt însă nemulțumiți, așa că luni, 18 septembrie, au protestat, blocând traficul, între altele pe podurile peste Dunăre Giurgiu-Ruse și Calafat-Vidin.
România, pe de altă parte, a declarat că prelungește numai temporar, pentru 30 de zile, interdicția pe importuri, în așteptarea planului de acțiune al Ucrainei. Premierul Marcel Ciolacu a precizat că din 15 septembrie, nu a mai fost nicio cerere de export de cereale ucrainene în România. Cu toate acestea, agricultorii români sunt la fel de nemulțumiți ca cei din Bulgaria și amenință cu proteste.
Avertismentul Ucrainei: Vom merge la OMC
Încă înainte ca UE să ridice oficial interdicțiile pe importurile agrare ucrainene, se știa că Ungaria, Polonia și Slovacia ar putea recurge la măsuri unilaterale – cum făcuseră de fapt și în primăvară. În acest context, Ucraina a avertizat că va apela la arbitrajul Organizației Mondiale a Comerțului împotriva celor trei state.
„Cu tot respectul și recunoștința pentru Polonia, în cazul introducerii oricăror interdicții după [15 septembrie], Ucraina va aduce cazul Poloniei și al UE la Organizația Mondială a Comerțului”, a declarat Taras Kacika, ministrul adjunct al economiei al Ucrainei, pentru Politico.
Polonia este unul din cei mai vocali și activi susținători ai Ucrainei în războiul împotriva Rusiei.
„Nu intenționăm să ripostăm imediat, având în vedere spiritul de prietenie și solidaritate dintre Ucraina și UE”, a explicat Kacika. Dar, a adăugat el, amenințarea sistemică la adresa intereselor ucrainene „ne obligă să aducem acest caz la OMC”.
În opinia lui Kacika, decizia celor trei state membre de a sfida Bruxelles-ul este mai mult decât o simplă problemă internă a UE, devine o „problemă sistemică”. În viitor, partenerii comerciali se vor întreba dacă pot avea încredere că Bruxelles-ul vorbește în numele Uniunii Europene.
„De mulți ani Comisia Europeană este negociatorul în probleme comerciale, instituția care face politica întregii Uniuni Europene în acest domeniu, și pe aceste premize lucrăm”, a spus Kacika. De ce alege Kiev-ul calea OMC, în loc de a folosi clauzele din propriul acord de liber schimb cu UE? „Lumea întreagă trebuie să vadă cum se comportă statele membre față de partenerii lor comerciali dar și față de propria lor Uniune, asta ar putea da de gândit și altor state”, a mai spus demnitarul ucrainean.