În vara trecută, Erdoğan a ajutat la medierea acordului inițial care a permis Ucrainei să-și exporte cerealele în siguranță, acord din care Rusia s-a retras unilateral după un an, în iulie 2023.
Putin a mai spus că Rusia este aproape de a finaliza, însă, un acord privind furnizarea de cereale gratuite în șase țări africane, promisiune făcută acum o lună, la un summit organizat la Sankt Petersburg, relatează AP.
Așa-numita „Inițiativă a cerealelor la Marea Neagră”, mediată de Turcia și Națiunile Unite, este considerată un acord vital pentru asigurarea aprovizionării globale cu alimente, în special pentru țări din Africa, Orientul Mijlociu și Asia.
Ucraina și Rusia sunt furnizori majori de grâu, orz, ulei de floarea soarelui și alte bunuri pe care se bazează țările în curs de dezvoltare.
Erdoğan a spus că relansarea acordului privind exportul de cereale ucrainene prin Marea Neagră a fost tema principală a discuțiilor din stațiunea rusă Soci, de la Marea Neagră. „Toată lumea urmărește problema coridorului [maritim pentru] cereale”, a spus Erdoğan în declarațiile de deschidere.
În replică, tot în deschiderea discuțiilor, Putin a spus: „Suntem deschiși la negocieri pe acest subiect”, dar a repetat poziția oficială a Kremlinului cu privire la concesiile internaționale necesare pentru resuscitarea acordului.
Rusia susține că nu ar fi fost onorat acordul negociat în paralel cu cel privind exporturile ucrainene, care prevedea îndepărtarea unor obstacole din calea exporturilor rusești de alimente și îngrășăminte. Motiv invocat pentru a ieși din „Inițiativa cerealelor”. Moscova spune că exporturile sale de cereale și îngrășăminte sunt blocate de sancțiunile internaționale legate de transport și asigurări, deși anul trecut a exportat cantități record de grâu.
Cerealele, alimentele și îngrășămintele nu au fost niciodată ținta sancțiunilor internaționale impuse Rusiei după invazia neprovocată a Ucrainei, în februarie 2022.
„Sentimentul meu este că Putin este conștient de puterea alimentelor ca armă economică și nu va ceda până nu obține toate concesiile la care speră”, a spus Tim Benton, expert în securitate alimentară la Centrul analitic Chatham House pentru AP.
Acestea pot include facilitarea exporturilor rusești de cereale și îngrășăminte, dar și probleme mult mai generale legate de sancțiuni, a mai spus Benton.
Datele Centrului Comun de Coordonare din Istanbul, care a organizat transporturile de cereale din Ucraina, arată că 57% din cerealele ucrainene exportate prin Marea Neagră au mers către țările în curs de dezvoltare, principala destinație fiind China, care a primit aproape un sfert din alimente.
Summitul de la Soci urmează discuțiile dintre miniștrii de externe rus și turc de săptămâna trecută, în timpul cărora Rusia a predat o listă cu acțiunile pe care Occidentul ar trebui să le întreprindă pentru ca să poată fi reluate exporturile de cereale ucrainene prin Marea Neagră în siguranță.
Erdoğan s-a arătat înțelegător față de pretențiile președintelui rus. În iulie, el a spus că Putin are „anumite așteptări de la țările occidentale” cu privire la „Inițiativa cerealelor” și că este „esențial ca aceste țări să răspundă acestor așteptări”.
Moscova nu este mulțumită de oferta lui Guterres
Secretarul general al ONU, António Guterres, a trimis recent ministrului rus de externe Serghei Lavrov „propuneri concrete” menite să faciliteze exporturile rusești pe piețele globale și să permită reluarea exporturilor ucrainene prin Marea Neagră. Lavrov a spus, însă, că Moscova nu este mulțumită de oferta lui Guterres.
Descriind eforturile „intense” ale Turciei de a reînvia acordul, ministrul turc de externe, Hakan Fidan, vorbea despre „proces prin care [Ankara] încearcă să înțeleagă mai bine poziția și cererile Rusiei și să le îndeplinească”.
Porturile ucrainene la Dunăre – ținta dronelor rusești
Cu numai câteva ore înainte ca președintele Vladimir Putin să-l primească la Soci pe omologul său turc Recep Tayyip Erdoğan, armata rusă a lansat un atac masiv cu drone în zona portului ucrainean Ismail de la Dunăre, din sudul regiunii Odesa.
Te-ar putea interesa și: Atac cu drone al Rusiei asupra porturilor ucrainene la Dunăre, cu puțin înainte de întâlnirea Putin - Erdoğan
Apărarea antiaeriană ucraineană ar fi doborât 17 drone rusești, a spus guvernatorul regiunii Odesa, Oleg Kiper, care a mai spus că nu au fost victime civile.
A fost însă grav avariată infrastructura portuară, a mai informat guvernatorul într-o postare pe Telegram. „Din păcate, au fost avariate depozite și clădirile unor întreprinderi de mașini agricole și utilaje”, a scris Kiper.
Cu o zi mai devreme, pe 3 septembrie, Rusia a lovit Reni, al doilea important port ucrainean la Dunăre.
De când Rusia s-a retras unilateral, în iulie, din acordul privind exporturile de cereale ucrainene prin Marea Neagră, Dunărea a devenit principala rută de export a Ucrainei și, între timp, ținta atacurilor rusești care lovesc foarte aproape de teritoriul României, țară NATO.
O relație complicată
Erdoğan, singurul președinte al unei țări NATO care vizitează Rusia de la lansarea invaziei din Ucraina, speră să folosească summitul informal de la Soci, scrie AFP, și pentru a pune bazele unor posibile viitoare negocieri de pace între Rusia și Ucraina.
Atât Moscova cât și Kievul insistă că nu vor participa la tratative decât în momentul care li se pare potrivit lor, iar aliații occidentali resping orice încercare de a forța Ucraina la masa tratativelor, atâta timp cât Kiev-ul nu este pregătit.
Relațiile dintre Erdoğan și Putin sunt strânse, dar complicate, remarcă AFP.
Decizia lui Putin de a reduce și a amâna plățile Turciei pentru importurile de gaze rusești a ajutat la atenuarea crizei economice care aproape l-ar fi putut costa pe Erdoğan un nou mandat. A fost reales președinte în mai, anul acesta.
Turcia, la rândul său, a refuzat să se alăture sancțiunilor occidentale împotriva Moscovei, devenind o sursă esențială de servicii și bunuri pentru Rusia, lovită masiv de sancțiunile occidentale.
Dar Erdoğan l-a și iritat pe Putin prin faptul că a furnizat Ucrainei arme și susține ambițiile Kiev-ului de a adera la NATO.
Dilemele Uniunii Europene
Relansarea „Inițiativei cerealelor la Marea Neagră”, a acordului privind exportul de cereale ucrainene prin Marea Neagră, ar putea rezolva și o mare dilemă europeană: cum să apere cele cinci „țări din prima linie” de concurența neloială – consideră ele – făcută de cerealele ucrainene producției autohtone, menținând și încurajând exporturile ucrainene prin așa-numitele „culoare ale solidarității”.
În primăvară, Comisia Europeană a acceptat să permită Poloniei, Ungariei, Slovaciei, Bulgariei și României să interzică importul, nu și tranzitul, cerealelor ucrainene temporar, după ce guvernele țărilor respective s-au confruntat cu valuri de proteste ale agricultorilor. Limitările, care fuseseră prelungite deja în iunie, ar trebui să expire pe 15 septembrie, dar grupul „celor 5” cere prelungirea lor cel puțin până la sfârșitul anului.
În Slovacia au loc alegeri generale la sfârșitul lui septembrie, în Polonia sunt programate în octombrie și în ambele țări, partidele aflate la guvernare au nevoie de votul electoratului rural, dacă vor să aibă o șansă de a rămâne la putere.
Ucraina, pe de altă parte, este profund nemulțumită de aceste limitări care contravin, susține Kiev-ul, acordului de liber schimb cu UE și a avertizat că va duce cazul în fața Organizației Mondiale a Comerțului.
Ucraina va aduce cazul Poloniei și al UE în fața Organizației Mondiale a Comerțului
„Cu tot respectul și recunoștința pentru Polonia, în cazul introducerii oricăror restricții după [15 septembrie], Ucraina va aduce cazul Poloniei și al UE în fața Organizației Mondiale a Comerțului”, a declarat Taras Kacka, ministrul adjunct al economiei al Ucrainei, pentru Politico, la începutul lunii septembrie.
Un avertisment similar venise mai devreme și din partea lui Igor Zovka, unul din principalii consilieri ai președintelui Volodimir Zelenski.
