Procuratura condusă de Harunjen, „principalul bastion al vechiului regim”

Fostul speaker democrat, Adrian Candu, care s-a cerut să facă parte din ancheta parlamentară asupra faimoasei fraude bancare din 2014, iniţiată de noua majoritate parlamentară, a primit un refuz răsunător din partea acesteia. Candu e printre cei vizaţi de anchetă, ca şi Vlad Plahotniuc, prin urmare nu poate face parte din ea, i-a răspuns Alexandru Slusari, şeful comisiei. În timp ce atât democraţii, cât şi cei din grupul Şor se bat în Parlament pentru a avea un cuvânt de spus în comisia parlamentară, Procuratura, care are şi ea pe rol o anchetă, a fost din nou acuzată astăzi că nu investigează hoţiile, mai vechi şi mai noi.

Procuratura condusă de Harunjen, „principalul bastion al vechiului regim”

După cereri şi refuzuri aproape zilnice din partea procurorului general Eduard Harunjen să-şi dea demisia, Maia Sandu s-a văzut nevoită astăzi să facă un apel către ceilalţi procurori. „Sunteţi 660 de procurori. Dvs. aveţi aceste informaţii. Şi eu am aceste informaţii – în fiecare zi primesc informaţii despre scheme de corupţie, despre abuzuri. E de responsabilitatea voastră ca statul să nu fie furat în continuare”, le-a spus ea procurorilor.

„Noi nu avem dreptul să pornim dosare penale, să le instrumentăm. Voi, însă, puteţi investiga toate aceste cazuri şi ne puteţi prezenta informaţia despre făptaşi. Aceasta este datoria voastră”, a mai zis Maia Sandu şi a continuat: „Nu aveţi foarte mult timp. Fiecare zi în care voi staţi cuminţi prin birouri este o zi în care hoţii şi criminalii ascund banii şi proprietăţile furate de la cetăţeni şi de la stat.”

„Începeţi să vă comportaţi ca nişte procurori adevăraţi. Nu staţi ascunşi prin birouri până se va schimba conducerea. Conducerea se va schimba cu siguranţă”, a adăugat ea.

Maia Sandu nu a precizat ce anume are în vedere. Acum câteva zile, şi şeful statului, Igor Dodon, care la fel ca Sandu i-a cerut de câteva ori lui Harunjen să plece, a anunţat, invocând informaţii de la SIS, că, doar într-o săptămână, un miliard de lei ar fi fost scos din R. Moldova de „oameni din anturajul lui Plahotniuc”.

Aproape în fiecare zi presa descoperă noi cazuri de înstrăinare de proprietăţi, bunuri sau companii care ar fi aparţinut lui Vlad Plahotniuc şi Ilan Şor, cei care au părăsit R. Moldova imediat ce Partidul Democrat a fost nevoit să cedeze puterea. Procuratura nu a dat vreun semn în toată această perioadă că e preocupată în legătură cu aceste cazuri.

Ieri, într-o rară conferinţă de presă, Eduard Harunjen s-a apărat, alături de procuroarea Adriana Beţişor şi un şef de la CNA, împotriva acuzaţiilor că ar continua să blocheze ancheta jafului bancar cu argumentul că Procuratura a efectuat deja o muncă enormă. Despre raportul Kroll, dat publicităţii tot ieri de comisia Slusari (comisia parlamentară condusă de deputatul PPDA, Alexandru Slusari, ce investighează de trei săptămâni circumstanţele fraudei bancare), Beţişor, cea care la fel ca Harunjen refuză să părăsească Procuratura, a spus că ar conţine informaţii eronate ce ar trebui verificate suplimentar, încercând probabil să minimalizeze importanţa investigaţiei.

Răspunzând gestului de astăzi al Maiei Sandu, Harunjen ar fi spus, potrivit Publika TV, că-i este greu să înţeleagă cum poate fi găsit responsabil „de toate dosarele din țară”, în condiţiile în care de ancheta furtului bancar s-ar ocupa nu doar Procuratura, ci, cel puţin în ultimul an, toate structurile de anchetă, începând cu CNA şi terminând cu MAI.

Totuşi, exponenţii noii guvernări văd în procuratura condusă de Harunjen „principalul bastion al vechiului regim” şi spun că, prin refuzul de a pleca, acesta, ca şi alţi şefi din procuratură, ar oferi de fapt răgaz vechilor guvernanţi pentru a şterge urmele fărădelegilor comise.

Minimalizarea relevanţei raportului Kroll ar fi, potrivit noilor autorităţi, şi ea o încercare de a justifica lipsa de progrese în anchetă, la patru ani de la publicarea primului raport şi aproape un an şi jumătate de la primirea celei de-a doua invertigaţii.

În Parlament, atât grupul parlamentar Şor, cât şi democraţii au venit astăzi hotărâţi să obţină locurile rezervate opoziţiei în mai multe comisii create de majoritatea parlamentară pentru investigarea fostelor pretinse ilegalităţi, inclusiv mai multe privatizări şi furtul bancar. În momentul în care grupul Şor îşi formula această solicitare, Maria Ciobanu, o deputată a platformei DA, s-a adresat lui Harunjen, cerându-i să vină urgent în Parlament: „…să solicite ridicarea imunităţii la jumătate din deputaţii partidului Şor care figurează în raportul Kroll 2”.

Pe lângă numele lui Ilan Şor, în raportul dat ieri publicităţii apar şi cele ale deputaţilor Marina Tauber, Reghina Apostolova sau Viorel Melnic.

„De ce nu formulaţi aceeaşi întrebare faţă de preşedinta Parlamentului, care la fel figurează în Kroll?”, i-a replicat deputatei Ciobanu Tauber. „Obrăznicia dvs. nu are margini. Aţi spus două falsuri”, a sărit în apărarea colegei sale de partid Ion Ceban, referindu-se la Zinaida Grecianâi.

Democraţii, care au încercat şi ei apoi să avanseze în comisia lui Slusari doi deputaţi, s-au ciocnit de refuzul majorităţii, care cred că intenţia democraţilor e de a obstrucţiona din interior ancheta parlamentară. „Sunt şocat. Aţi avut posibilitatea să faceţi aşa o comisie de sute de ori din 2016, de când aţi guvernat singuri. Nu aţi avut asemenea interese”, a declarat deputatul PAS, Sergiu Litvinenco.

Până la urmă, majoritatea PSRM-ACUM va trebui totuşi să accepte pe cineva, dar cu siguranţă nu pe Candu şi Cebotari, a semnalat azi şeful comisiei, Alexandru Slusari. Adrian Candu, fost speaker democrat şi finul fostului lider democrat Vlad Plahotniuc, era ministru al economiei în momentul în care Guvernul ceda unor privaţi, înainte de frauda bancară, administraţia Băncii de Economii. Noile autorităţi cred că a fost primul pas spre jaful care a urmat, de aceea le-au cerut democraţilor să-şi revadă propunerea.

Şeful anchetei parlamentare, Alexandru Slusari, a declarat ieri într-un platou de televiziune că grupul Şor ar fi „unealta”, nu şi „arhitectul” furtului, declarându-se hotărât totodată să ajungă prin investigaţia sa la acel „arhitect”.

Între timp, presa a aflat că Adrian Candu a devenit proprietar al imobilelor din strada Bulgară ale lui Vlad Plahotniuc, pe care acesta le-a cumpărat de la Plahotniuc, încercând cel mai probabil să le pună la adăpost în faţa unor ulterioare sechestre.