Procurorul general îi acuză pe judecători că ar bloca dosarele fraudei bancare

Procurorul general a găsit țapii ispășitori pentru nesoluționarea dosarului Laundromatului rusesc: apatia Băncii Naționale și lipsa de cooperare a judecătorilor.

Procurorul general Alexandru Stoianoglo s-a plâns pe lipsa de cooperarea a instanțelor de judecată și altor instituții ale statului în mari anchete de corupție, inclusiv în dosarul de crimă organizată, escrocherie și spălare de bani al oligarhului fugar Vlad Plahotniuc, oligarh care i-a fost o vreme lui Stoianoglo șef pe linie de partid. Procurorul general a vorbit după o ședință anuală a procurorilor desfășurată anul acesta în spațiul virtual.

Your browser doesn’t support HTML5

Procurorul general îi acuză pe judecători că ar bloca dosarele fraudei bancare

Dosarele care au conexiuni cu fugarii notorii, cum îi numește presa, Vladimir Plahotniuc și Ilan Șor și apropiații lor care apar în ancheta fraudei bancare, ar fi blocate „dubios” în instanțe de unii magistrați, a declarat vineri procurorul general Alexandru Stoianoglo. Și Banca Națională ar da dovadă de apatie și dezinteres, potrivit procurorului, în a elucida acele fapte culminate în 2014-2015 cu falimentarea a trei bănci și golirea rezervelor de stat.

Nu e corect să se afirme că nimic nu s-a schimbat în aceasta cauză penală anul trecut, așa cum insinuează unii experți ori politicieni, a declarat Stoianoglo, iar faptul că mai mulți procurori au fost filați ca în anii 90 de figuranți în dosar de foști șefi de la interne denotă că presiunile pe apărătorii de stat sunt foarte mari. Totodată, procurorul general dă asigurări că în scurt timp pe masa judecătorilor vor ajunge mai multe episoade din devalizarea băncilor, și nu pierde speranța că „eforturile” procurorilor nu vor fi zădărnicite.

„În decursul unui an am răsturnat aranjamentele ticluite timp de cinci ani care intenționat duceau spre o pistă greșită pentru a se îndepărta de la adevărații organizatori, executori și beneficiari ai fraudei bancare. Le-am reparat greșelile, omisiunile și erorile făcute deliberat pentru a-i scăpa pe cei vinovați de răspundere și a-i incrimina pe cei care nu au avut tangență cu această fraudă. Munca procurorilor își pierde rostul, iar toate eforturile se duc de râpă atunci când nu se înfăptuiește actul de justiție. Toate încercările de a construi un dialog constructiv cu instanțele judecătorești deocamdată nu s-au cununat cu succes”.

### Vezi și... ### Inga Grigoriu: Raportul Laundromat va fi gata în martie

În cazul spălătoriei rusești, în care procurorii au recalificat acțiunile multor judecători inculpați care au legalizat în R. Moldova tranzacții fictive, fapt ce a generat o serie de critici la adresa procurorului general, bănuit că ar avea o relație specială cu Veaceslav Platon, Alexandru Stoianoglo a spus că investigațiile sunt în derulare și vor continua. Ancheta parlamentară pe acest caz, din punctul lui de vedere, ar urmări PR politic și distragerea atenției de la dosarul fraudei bancare.

Un alt aspect la care s-a referit procurorul general la adunarea generală a procurorilor desfășurată în regim online e că, pe fundalul pandemiei, fenomenul tergiversării proceselor în instanțe a atins cote nemaiîntâlnite. Ședințe de judecată sunt stabilite la intervale foarte mari de timp.

Magistrații spun, pe de altă parte, că sunt termene perfect justificate. E un factor obiectiv, crede judecătoarea Livia Mitrofan: periodic anumite instanțe intră în carantină, după ce se constată un focar de infectare cu coronavirus, sau se întâmple deseori ca să lipsească pe rând pe motive de boală figuranții în proces. Livia Mitrofan susține că dosare de genul fraudei bancare și în țările europene sunt examinate ani de zile, calitatea necesită și timp. Judecătoare nu crede însă că colegii ei ar fi rău-intenționați.

Nu poate fi acuza un judecător că nu a emis o hotărâre așa cum vrea procuroru

„Judecătorul când examinează instrucții, probe și riscuri, indiferent de cine este persoana, el rezultă din probele acumulate și prezentate lui. Nu poate fi acuzat, după mine, un judecător că nu a emis o hotărâre așa cum vrea procurorul sau avocatul. Judecătorul examinează și emite o încheiere în baza legii și deja instanța ierarhică superioară verifică legalitatea acesteia”.

Un alt judecător, Victor Micu, membru al Consiliului Superior al Magistraturii afirmă că generalizările de orice fel nu sunt binevenite. Procurorul general este și membru din oficiu în CSM și poate să depună sesizări pe cazuri concrete, iar Inspecția judiciară să acționeze în consecință. Victor Micu spune că la modul general judecătorul este doar un arbitru.

### Vezi și... ### Vladislav Gribincea: Este inacceptabil ca politicienii să poată influența procurorii sau polițiștii

Nu este prima dată când procurorii și judecătorii își adresează acuzații reciproce că ar pune bețe în roate în derularea anumitor dosare de rezonanță, mai ales ale celor cu conexiuni politice și de mare corupție. Și unii, și alții figurează în topul neîncrederii cetățenilor, fiind percepuți ca printre cei mai corupți funcționari. În acest context, procurorul general Alexandru Stoianoglo afirma că percepția au creat-o înșiși cei din domeniul justiției și tot ei trebuie să îndrepte lucrurile. Iar acest mare dosar de corupție poate fi considerat o piatră de încercare, chiar dacă au trecut șase ani de la devalizarea bancară.