Șansa Republicii Moldova de a se moderniza înseamnă o cooperare reciproc avantajoasă cu UE în baza Acordului de Asociere, iar criza politică de la Chișinău îngrijorează Uniunea Europeană, a declarat Europei Libere eurodeputata Ramona Strugariu, vicepreședinta Delegației la Comisia parlamentară de asociere UE-Moldova, unul dintre cei opt europarlamentari USR PLUS (PLUS, Renew Europe).
Europa Liberă: De la 1 ianuarie, Republica Moldova a rămas fără guvern, după ce premierul Chicu și-a prezentat demisia, s-au promis alegeri parlamentare anticipate, după asta unele forțe politice s-au răzgândit, iată că acum se așteaptă dacă va fi creată sau nu o majoritate parlamentară care ar putea sau nu să învestească un nou cabinet de miniștri. Cum se vede de la Bruxelles criza politică de la Chișinău?
Ramona Strugariu: „Urmărim cu interes tot ce se întâmplă la Chișinău, pentru că tocmai salutaserăm pe noua președintă Maia Sandu, care a făcut un adevărat tur de forță atât la instituțiile europene, cât și în dialoguri directe cu președinții statelor membre. A fost o reacție foarte bună, aș spune, după această vizită și generatoare de încredere, iar acum evident că suntem cu ochii pe Chișinău și pe toate discuțiile care se poartă în jurul formării guvernului și, mai ales, aș sublinia esențial pe soluționarea crizei politice de acolo, pentru că în mod cert avem o criză politică majoră generată de diferențele de poziție dintre președinție și parlament.”
Europa Liberă: Despre situația curentă din Republica Moldova, șefa statului Maia Sandu menționează ca priorități ieșirea din impasul politic prin alegeri legislative anticipate și ulterior instalarea unui guvern cu competențe depline, iar fostul președinte Igor Dodon, liderul PSRM, susține că singura soluție pentru problemele țării la această etapă ar fi votarea unui cabinet de miniștri. Dacă reușesc deputații socialiști, cei din Partidul „Șor” și cei din alte grupuri, parlamentarii neafiliați, independenți să voteze un executiv care va avea sprijinul acestor forțe politice, premierul acelui guvern, dacă se votează și are sprijin politic, acel premier va avea ușile deschise la Bruxelles?
Ramona Strugariu: „Haideți să recapitulăm un pic. Știu contextul de acum, sunt conștientă și de decizia Curții Constituționale, n-o voi comenta extins, sunt convinsă că, până la urmă, o soluție în contextul de criză care este cu totul excepțional din acest moment va veni în etape în funcție de ce va face mai departe atât parlamentul, cât și președinția tot de la Curtea Constituțională și cred că sunt diferite variante de soluții, dar discutăm despre o coaliție în care avem implicat partidul unui fugar dat în urmărire internațională, care este direct implicat în negocierile de formare a acestui guvern, vorbim despre un context iminent de declarații comune ale ambasadorilor UE și ale statelor membre împotriva atacurilor lansate asupra ambasadorului Peter Michalko cu mesaje foarte puternic antieuropene, aș spune, ambasadori care au reacționat ferm la aceste atacuri venite din partea PSRM și partidului lui Ilan Șor, le-au condamnat aceste atacuri.
Ambasadorii au reacționat ferm la atacurile venite din partea PSRM și partidului lui Ilan Șor...
Deci, credibilitatea la nivel european, la nivel de reforme, la nivel de sprijin pe care ar putea să o aibă un guvern propus, susținut, format din astfel de reprezentanți este sub un mare semn al întrebării. Mie mi se pare, și nu sunt singura, sunt colegi, mai ales în contextul acestei declarații comune a ambasadorilor foarte recente șocantă vehemența cu care sunt atacate exact acele premise de stabilitate, de integrare, de reformă pe care președinția le susține până la urmă. Deci, răspunsul meu e destul de evident, depinde despre ce premier vorbim, dar un premier susținut de o astfel de majoritate, cu astfel de antecedente, e foarte greu de susținut sau de primit și nu știu care ar fi argumentele cu care ar veni la Bruxelles, dacă ar veni prima oară la Bruxelles sau dacă ar fi interesat, de fapt, de un parteneriat sau de o colaborare cu Bruxelles-ul. Și aș vrea să întreb, pentru că suntem în discuția despre cine și când face propunerile pentru premier și pentru formarea acestui guvern unde este dl Ilan Șor și cum se raportează la aceste negocieri active, pentru că are statut de fugar dat în urmărire internațională, adică nu discutăm dacă sunt niște premise, am auzit teoria pusă pe masă de PSRM că prezintă nevinovăție, dar, dacă îmi aduc bine aminte, discutăm în același timp despre o condamnare în prima instanță de șapte ani și jumătate la închisoare cu interdicția de a părăsi țara până la decizia finală a instanței, plus un anunț din decembrie 2020 al procurorului general, dacă nu mă înșel, iarăși în legătură cu o nouă învinuire în „dosarul miliardului”. Deci, criza politică invocată de președinte, contextul cu suspiciuni majore de corupție, toate datele pe care le avem acum pe masă nu ne duc deloc în direcția sustenabilității unei propuneri venite de la orice majoritate sau a credibilității unei astfel de majorități în contextul european, ci dimpotrivă.”
Europa Liberă: Uniunea Europeană prin vocile demnitarilor săi spune că acționează într-un spirit de cooperare și de parteneriat cu Republica Moldova, ajutorul Uniunii Europene este foarte important pentru a fi stabilizată situația economică din Republica Moldova, mai ales pentru a fi diminuate efectele pandemiei. E posibil ca țara cu un guvern interimar, dacă nu ajung forțele politice la un compromis în parlament și rămâne guvernul Ciocoi, guvernul interimar, e posibil ca acest cabinet să acceseze fonduri, asistență din partea Uniunii Europene?
Ramona Strugariu: „Sigur că o formulă guvernamentală care și-ar dori să acceseze fonduri și asistență și să aibă o atitudine foarte proeuropeană este de dorit, dar întrebarea mea iarăși este - în condițiile în care noi știm că în decembrie, imediat după alegerea președintei Maia Sandu, parlamentul practic a blocat acest sprijin și această asistență și a trecut pe repede înainte o serie de legi care iarăși au pus major sub semnul credibilității dorința de asistență, de reformă și de ajutor din partea UE, oare cum ar reuși un astfel de guvern cu actuala majoritate parlamentară să acceseze această asistență? E o întrebare fundamentală la care trebuie răspuns, eu nu văd cum s-ar putea întâmpla acest lucru, după aceea suntem în condițiile în care același parlament a subminat autoritatea președintelui și a făcut transferul de putere dinspre președinție spre parlament al unor instituții fundamentale și mă refer la SIS.
Din nou, e un context mult mai complex de criză politică decât poate ar părea la prima vedere și voci care invocă în mod absolut o încălcare a Constituției din partea socialiștilor, dar, în același timp, atacă foarte vehement și spiritul, și forma, și fondul reformelor, aș spune, cerute pentru ca Republica Moldova să se încadreze în cerințele cât se poate de legitim în ceea ce privește statul de drept, lupta anticorupție care e atât de importantă pe agenda Uniunii și pași firești pe care i-ar face Republica Moldova pentru integrare.”
Europa Liberă: Uniunea Europeană mereu s-a ghidat de mottoul „Mai mult pentru mai mult, mai multe reforme – mai multă asistență”. Este adevărat că acum a intervenit și această criză sanitară, pandemică de COVID-19, dar de acolo, de la Bruxelles, despre cum înțeleg actualii guvernanți să promoveze reformele în Republica Moldova ce ne puteți spune? Este adevărat că și guvernanții acum, dacă ne referim la instituția prezidențială e una, dacă ne referim la executiv și legislativ acolo domină alte forțe.
Ramona Strugariu: „Da, tocmai că discutăm despre o viziune a reformelor și a agendei europene în funcție de actorii politici care se pronunță asupra necesităților acestor reforme sau a pașilor suplimentari care trebuie făcuți. Ca o chestiune recurentă, de fapt, în condițiile în care discutăm despre guvernanți și atitudinea, să spunem, pozitivă a unui guvern față de reforme și, în același timp, atitudinea pozitivă a reprezentanților instituțiilor europene și a instituțiilor europene față de progresul Republicii Moldova, iarăși vă reamintesc, singura fereastră în care am avut o interferare din partea guvernului de deschidere reală către reforme a fost guvernul aceleiași Maia Sandu care acum este președintă a Republicii Moldova. Și atunci am văzut și pașii în direcția reformelor respective. Deci, trebuie să se întâlnească până la urmă agenda dinspre instituții cu agenda națională ca să putem să vedem concret rezultatele acestui demers.
Și rezultatele reformelor, aș spune, și rezultatele sprijinului și asistenței care vin dinspre Uniunea Europeană sunt eforturi mari care se fac acum, și e adevărat, suntem în criză, pentru a ajuta și statele membre, nu avem nici aici, în statele Uniunii Europene, răspunsuri la aceste probleme care apar, nu avem încă răspuns de felul în care va funcția campania de vaccinare, n-avem suficiente vaccinuri nici în statele Uniunii Europene și, cu toate acestea, de la Uniunea Europeană au existat constant, și vă spun pentru că am făcut parte din aceste reuniuni și din aceste discuții la acel moment, voci care au susținut și susțin în continuare necesitatea de a sprijini statele din Parteneriatul Estic și de a acorda o atenție specială acelor state care sunt foarte aproape de agenda europeană. Republica Moldova a fost menționată în mod frecvent, președinta Republicii Moldova a fost menționată, apropo de efortul pe care îl face de a fi tot mai aproape de Acordul de Asociere și de obligațiile pe care Republica Moldova și le-a asumat în acest sens. Și vedem ceea ce au lăsat aceste eforturi, sunt vizibile și voci pentru susținere, pentru funcționalitatea maximă a facilității COVAX, pentru alocarea de fonduri suplimentare pentru achiziția de vaccinuri, pentru donații chiar. Dacă discutăm despre Republica Moldova, ajutorul direct din partea României, și am văzut că și Lituania vrea să doneze vaccinuri către Republica Moldova, vocile acestea sunt preponderent orientate pentru sprijin către acele state care sunt, la rândul lor, orientate spre agenda europeană și cumva e firesc să fie așa, e firesc că toată lumea trebuie să fie ajutată, dar cu cât efortul acesta comun, agregat este mai vizibil, cu atât și sprijinul poate fi mai aproape și mai bine concretizat, aș spune.”
Despre vaccinuri și Covid-19
Europa Liberă: Dar, apropo, despre ajutorul pe care poate să-l ofere UE Republicii Moldova ca să primească vaccinul împotriva coronavirusului, puteți să ne spuneți cum poate să ajute? Da, ați amintit că sunt state deja care vor să întindă o mână de ajutor, inclusiv Guvernul de la București a promis că trimite 20 de mii de vaccinuri, dar cum mai poate să o ajute UE pe Republica Moldova să primească aceste vaccinuri în număr mult mai mare, pentru că numărul celor infectați este în creștere?
Ramona Strugariu: „Da, așa este și, așa cum spuneam, această facilitate COVAX pe care o sprijină Uniunea Europeană este practic dedicată ajutorului pentru state din Parteneriatul Estic și pentru situațiile din afara spațiului Uniunii Europene. Avem chiar la sfârșitul lunii ianuarie o decizie de alocare de doze suplimentare de vaccinul Pfizer-BioNTech și AstraZeneca, din ce știu, către Republica Moldova. Deci, sunt pași concreți, de fapt, în direcția asta în limitele pe care la rândul lor furnizorii le oferă și ni le oferă, și știți probabil că am avut discuții foarte animate, aș spune, nu tocmai prietenoase în legătură cu felul în care acești furnizori și-au respectat obligațiile, inclusiv față de Uniunea Europeană și astăzi suntem într-un context în care a scăzut numărul de livrări contractate de Uniunea Europeană pentru statele membre și chiar pentru partenerii noștri din statele acestea, dar încercăm să monitorizăm, să recompunem practic pașii și relația de încredere cu acești furnizori, să facem în continuare presiuni pentru ca dozele de vaccin să fie livrate.
Un program de 40 de milioane de euro pentru a susține capacitatea de vaccinare a statelor din Parteneriatul Estic...
Pe 11 februarie iarăși avem o decizie importantă cu un program de 40 de milioane de euro pentru a susține capacitatea de vaccinare a statelor din Parteneriatul Estic. Eu sunt conștientă că sunt pași poate mai mici, cu siguranță mai mici decât așteptările pe care le avem cu toții, dar sunt pași în această direcție și cu numărul de doze efective disponibile, pentru că Uniunea Europeană a contractat un număr mare de doze de la diverși furnizori, nu și aprobările suplimentare de vaccinuri, urmează o serie de aprobări, sper eu, cât de curând care să mărească în următoarele luni substanțial numărul de doze de vaccin disponibile, vom fi capabili să furnizăm mai repede și către statele din Parteneriatul Estic. Nu e o garanție, pentru că nu știm efectiv în acest moment foarte clar cât de repede vom avansa, dar eforturile sunt în direcția de a avansa și sperăm că suntem doar într-un context temporar în care s-a redus practic producția și numărul de doze disponibile în spațiul european și chiar și în afara lui. Important este să existe în continuare voci, cred eu, care să susțină ferm acest sprijin și pentru statele Parteneriatului Estic, și pentru acei parteneri ai noștri de încredere care au la fel de mare nevoie de ajutor ca și statele membre.”
Europa Liberă: Dna Strugariu, ați amintit de vizita pe care a efectuat-o la începutul anului președinta Maia Sandu la Bruxelles. Ea atunci spunea că UE intenționează să deblocheze finanțarea Republicii Moldova, doar că pentru aceasta este necesară recăpătarea încrederii pierdute de autoritățile anterioare ale Republicii Moldova. Această deblocare poate să aibă loc curând?
Ramona Strugariu: „Cred că depinde de felul în care se soluționează criza politică. Dacă mergem în direcția asumării foarte curajoase pe care o face Maia Sandu în acest moment a pașilor efectivi cu riscul suspendării, un act de mare curaj, aș spune, și finalul este o soluție de majoritate parlamentară, evident cu alegerile anticipate de rigoare, care are ferm agenda europeană ca prioritate pe masa guvernării, agendă europeană care înseamnă, de fapt, prosperitate și înseamnă decență, și înseamnă bunăstare pentru populație, nu e o chestiune abstractă, sigur că finanțările și fluxul de sprijin va fi mult mai facil, finanțările vor veni.
Reamintesc ce spuneam la începutul discuției noastre, că din partea parlamentului actual am văzut mai degrabă o tentativă de a respinge și de a bloca viitoarele finanțări prin acțiunea pe care a avut-o la sfârșitul lunii decembrie. Iarăși, în ultima instanță, ține efectiv de voința politică a majorității parlamentare ca banii să vină, ca lucrurile să se întâmple, ca acei actori de la nivel european care spun: uite, da, avem tot dreptul să cerem mai mulți bani, mai mult sprijin, mai multă atenție pentru Republica Moldova, pentru că și ea, la rândul ei, e cât se poate de corectă în a îndeplini condiționalitățile și cerințele noastre. Da, e practic un parcurs firesc, deci e o chestiune firească să se întâmple acest ajutor, această colaborare, până la urmă, că nu impune nimeni nimic nimănui, suntem într-o relație de colaborare și de parteneriat.”
